Cosmin Budeancă

A apărut volumul „Derniers Jours de L’Europe/Ultimele zile ale Europei”, autor Grigore Gafencu

2012-01-28T12:45:00.001+02:00

Grigore Gafencu (1892-1957) - om politic şi diplomat român; membru al PartiduluiNaţional Ţărănesc. Fondator al ziarelor „Revista Vremii” (1921) şi „Timpul”(1937); director al ziarului „Argus” (1923); membru-fondator al Agenţiei depresă Orient-Radio (RADOR); secretar general al Ministerului Afacerilor Străineal României (1928); subsecretar de Stat la Ministerul Lucrărilor Publice şiComunicaţiilor (noiembrie 1929-iunie 1930) şi la Ministerul Afacerilor Străineal României (iunie-octombrie 1930); ministru al Afacerilor Străine al României(decembrie 1938 - iunie 1940); trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiaral României la Moscova (august 1940 - iunie 1941). Autor al lucrărilor Preliminariilerăzboiului în Est. De la Acordul de la Moscova (23 august 1939) până laostilităţile din Rusia (22 iunie 1941) (1944), Ultimile zile aleEuropei. Un voiaj diplomatic în 1939 (1946). A lăsat însemnări zilnice(jurnal) deosebit de importante pentru cunoaşterea vieţii politice româneşti şiinternaţionale.

„Grigore Gafencu, prin fineţea judecăţii sale politice, înurma experienţei ca ministru de externe, apoi reprezentant al României laMoscova într-un moment atât de dramatic, precum şi datorită talentului său descriitor, a fost perceput în străinătate, în tot timpul celui de-al DoileaRăzboi Mondial şi în cei zece ani care au urmat, ca personalitatea română ceamai strălucită şi reprezentativă.“ Neagu Djuvara

Traducerea din limba franceză: Andrei Niculescu; studiuintroductiv, note şi indice: Mioara Anton.

Volumul a apărut sub egida Institutului de Investigare aCrimelor Comunismului şi Memoria exilului Românesc şi a Institutului DiplomaticRomân şi poate fi achiziţionat de pe site-ul Editurii Curtea Veche.

Call for papers: History of Communism in Europe, new series, vol. III/2012

2012-01-28T12:35:00.000+02:00

Theforthcoming issue of History of Communism in Europe will focus on thetopic of Communism, Nationalism and StateBuilding in Post-War Europe.The emergence of communism as praxis after the Second World War overlapped withthe need of certain nations to reinforce their claim for statehood. This gaverise to a series of historical phenomena that reshaped post-war Europe. In this context, any research on thesetransformations must address a series of questions: What is the role ofnational ideology in postwar state formation? How do various ideologies (e.g.communism and nationalism) interact in the complex processes presupposed bystate building? Is there a pattern of state formation in communist Europe incomparison with Western Europe or elsewhere?If so, which were the short and long term consequences of it within apost-conflict landscape? Which narratives of identity were employed aspost-1945 Europe took shape? Which were theincumbent tensions as a Soviet bloc of socialist nations came about?Nevertheless, the main issue to be addressed remains that of the differencesthat appeared from 1945 onwards between the institutionalization of communistpolities on the basis of national communities and the consolidation of asupposedly unitary camp of Marxist-Leninist regimes. Moreover, at the end ofthe day, the legacies of the second half of the twentieth century could bebetter explained if analyzed from the point of view of the tribulations ofnationalizing nation-states (to use Rogers Brubaker’s coinage) across the Eastand West divide.

The nextissue of History of Communism in Europe welcomes originalcontributions that discuss and engage such general issues apparent from theinterplay of communism and nationalism in the context of state-building.Ideally, the authors should address the topics in question from a comparativeviewpoint. The editors encourage young scholars, in particular, to make use ofhistorical, cultural, and political information recently available with thegradual opening of the archives in Romania, Hungary, Czech Republic, Slovakia,Bulgaria, Poland, former GDR or various states of the former Yugoslavia and theUSSR.

Seniorscholars, junior researchers and PhD students are invited to submit theirproposals on one of the following topics:

Internationalism vs. Nationalism
Sovietization and Empire Building in Eastern Europe
Socialist Nations and Contemporary Theories of Nationalism
Socialist Patriotism and Soviet Hegemony
Nation Building in Post-war Europe
Cultural Transfers
Politics of Homogenization
Narratives of Identity in Literature, Science, and the Arts
Ethnic Minorities, Self-determination, and Socialist States
Myths of Origins: Continuities Beyond 1945
Communist Constitutions
Modernity, nationalism and communism

Thecontributors are kindly asked to write abstracts that do not exceed 500 words. Deadline:April 1st, 2012.

You maysubmit your proposals at: office@iiccr.roor marius.stan@iiccr.ro
Selected authors will be notified by April 15th. The deadline for the finaldraft of the paper is June 1st, 2012.

Simpozionul: Ora de istorie

2012-01-27T15:45:00.001+02:00

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Gheorghe Grecu

2012-01-26T22:00:00.000+02:00

Vineri 20 ianuarie 2012 a trecut la cele veşnice,la venerabila vârstă de 98 de ani, fostul deţinut politic şi comandant legionarGheorghe Grecu.

S-a născut la 27 mai 1913 la Cudalbi, judeţul Galaţi.În 1928, la vârsta de 15 ani, a intrat în MişcareaLegionară, în cadrul căreia, ulterior, a fost deosebit de activ, ocupânddiverse funcţii. A fost arestat la 15 mai 1948 şi condamnat la 3 ani închisoarecorecţională pentru că „a făcut parte dintr-o organizaţie subversivă”. Aexecutat pedeapsa în închisorile Aiud, Capul Midia, Valea Neagră. La 10 mai1950 a primit o pedeapsă administrativă de 12 luni, pedeapsă majorată ulteriorcu 6 luni (Decretul 403/1952), respectiv cu 60 de luni (Decretul 510/1953). Aexecutat pedeapsa în închisorile Ocnele Mari şi Gherla. A fost eliberat la 26 iunie1954.

Între 1954 şi1958 s-a implică în reorganizarea Mişcării Legionare, sub coordonarea comandamentuluilegionar clandestin condus de Puiu Athanasiu, Radu Gyr, Grigore Zamfiroiu,Constantin Iulian. A fost rearestat la 15 august 1958 şi condamnat la 23 de anide muncă silnică. A executat pedeapsa în închisorile MAI, Jilava, Galaţi, Aiud.Nu a acceptat reeducarea în închisoarea Aiud (1962-1964), motiv pentru care a fostnevoit să reziste condiţiilor de exterminare din Zarcă. A fost eliberat la 19 august1964.

„Înlibertate”, conform dosarelor de la CNSAS, a fost urmărit zilnic de cca 20 depersoane, agenţi şi informatori ai Securităţii. A făcut demersuri repetate să emigrezeîn SUA, până în 1988 când i s-a permis plecarea. Şi-a continuat activitatea politicăatât în exil, cât şi în România, unde s-a întors în anii 1990.

Informaţiipreluate de pe pagina de facebook Gheorghe Grecu, comandant legionar. Pagină comemorativă şi din fişele matricole penale.

Ion Ficioru - un fost comandant de închisoare comunistă care nu are nimic să-şi reproşeze

2012-01-23T10:54:00.000+02:00

Duminică, pe TVR1, la „Reportajele Jurnalului” afost prezentată „Mărturia unui fost comandant de închisoare comunistă care nuare nimic să-şi reproşeze”, despre Ion Ficioru, unul dintre cei mai sadici torţionaridin sistemul carceral comunist. Reportajul a fost realizat de Camelia Csiki şi poatefi vizionat aici.

Lansare şi dezbatere la ICR: Zidul de sticlă. Ion D. Sîrbu în arhivele Securităţii

2012-01-19T16:06:00.000+02:00

Marţi,31 ianuarie 2011, de la ora 18.00, Institutul Cultural Român (AleeaAlexandru 38) găzduieşte un eveniment dedicat vieţii şi operei scriitorului I.D.Sîrbu. Lansarea volumului Zidul de sticlă. Ion D. Sîrbu în arhiveleSecurităţii de Clara Mareş (Curtea Veche Publishing, Bucureşti,2011) va fi urmată de o dezbatere la care vor participa criticii literari DanC. Mihăilescu şi DanielCristea Enache, scriitoarea Doina Jela (redactorul cărţii), artistulIon Barbu şi autoarealucrării, Clara Mareş. Dezbaterea va fi moderată de AngeloMitchievici, directorul departamentului „Ideologie şi Cultură” alInstitutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului dinRomânia. Întâlnirea este organizată în parteneriat de ICR, Curtea Veche Publishing şi IICCMER.

Zidulde sticlă. Ion D. Sîrbu în arhivele Securităţii este rezultatul a trei anide cercetări în arhivele fostei Securităţi. Lucrarea expune detaliat şicronologic cei peste 32 de ani de urmărire neîncetată, precum şi modul în careautorul memorabilelor Adio, Europa! sau Jurnalul unui jurnalist fărăjurnal a făcut faţă acestei presiuni infernale. În contrapondere, sunt prezentateşi scrierile memorialistice sau literare publicate de Ion D. Sîrbu. Personajulconturat în paginile cărţii este un scriitor care încearcă să supravieţuiascăliber şi curat, făcându-şi un crez din cuvintele nu mă judecaţi după celefăcute, ci după cele ce le-am refuzat a le face.

Accesulpublicului este liber.

Informaţii preluate de pe site-ul ICR.

Conferinţa „Criza societăţii sovietice şi începuturile politicii de reforme”

2012-01-19T14:54:00.001+02:00

Centrul deStudii Ruse şiSovietice organizează conferinţa „Criza societăţii sovietice şi începuturilepoliticii de reforme”, susţinută de Drd. Simion Gheorghiu, cercetătorştiinţific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române.

Evenimentul va avea loc miercuri, 25 Ianuarie 2012, orele11.00-13.00, la sediul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului,Strada Arhitect Grigore Cerchez nr. 16 (lângă Piaţa Dorobanţi, prin Str. MuzeulZambaccian).

Mai multe informaţii la tel. 021-230 69 92.

Alexandru Potcoavă, Şoimii patriei trebuie să fie întotdeauna veseli

2012-01-19T14:49:00.000+02:00

O nouă apariţie la EdituraTracus Arte: Şoimii patriei trebuie săfie întotdeauna veseli, de Alexandru Potcoavă, unscurt roman (150 p) despre evenimentele din decembrie 1989, văzute de la firulierbii, într-o cheie ironică, acută, crudă şi cinică. O proză antrenantă, cudestul umor, o carte ingenioasă despre istoria recentă care încă se scrie.

Informaţii preluate dintr-o prezentare mai amplă a cărţiifăcută de Mihail Vakulovski pe pagina lui de facebook.

Eveniment editorial la Iaşi

2012-01-19T14:43:00.000+02:00

Institutul deInvestigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizeazăla Iaşi lansarea Anuarului IICCMER înlimba română, cu tema Represiune şicontrol social în România comunistă (vol. V-VI, 2010-2011, Editura Polirom,Iaşi, 2011), şi a Anuarului în limbaengleză, cu tema Avatars ofintellectuals under Communism (vol. II, 2011, Editura Zeta Books, Bucureşti, 2011).

Evenimentul va avea loc la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” (StradaLascăr Catargi, nr. 15, Iaşi), miercuri, 25 ianuarie 2012, ora 11.00.

Participă: Gheorghe Cliveti, AlexandruFlorin Platon, Ovidiu Buruiană, Adrian Cioflâncă şi Luciana Jinga.

Angelo Mitchievici, Umbrele paradisului, Humanitas, 2011

2012-01-19T14:38:00.000+02:00

Umbreleparadisului este „un adevărattur de forţă, o arheologie a avatarurilor fascinaţiei exercitate de U.R.S.S.asupra atâtor personalitaţi culturale şi politice din România şi Franţa. De laRomain Rolland şi Henri Barbusse la Panait Istrati, Alexandru Sahia, Geo Bogza,Zaharia Stancu, Mihail Sadoveanu, G. Călinescu şi Tudor Arghezi”.

AngeloMitchievici explorează cu luminoasă putere explicativă circumstanţele în care afost posibilă trădarea cărturarilor, care au fost acele „icoane” sovieticegraţie cărora cele mai abjecte abdicări păreau drept tot atâtea triumfuri. Înaceastă carte el reuşeşte să surprindă, coerent şi persuasiv, modul în carefascinaţia exercitată de U.R.S.S. a depăşit cadrele unei intoxicări ideologicepasagere pentru a deveni matricea altor asemenea patologii ale distrugeriispiritului critic. (Vladimir Tismăneanu)

Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Humanitas, de unde poate fi achiziţionată si cartea.

Vasile Tănase, Povestea asta e adevărată

2012-01-11T21:00:00.001+02:00

„Povestea asta e adevărata”, deVasile Tănase este cea mai nouă apariţie în colecţia FID - Fapte, Idei,Documente a Editurii Vremea.

Autorul spune povestea familieisale, dar mai ales a tatălui său, Ivan Tănase, avocat şi fost fruntaş legionardin Giurgiu, care a fost urmărit de Siguranţa Statului şi mai apoi deSecuritate, vreme de aproape 50 de ani, începând cu anul 1941. Ivan Tănase afost închis în două rânduri (în 1941, pentru participare la „rebeliunealegionară”, vină de care a fost achitat, şi în 1952, pentru doi ani) şi a avutvreme de doi ani domiciliu obligatoriu (1954-1956).

Textul abundă de citate dindosarul lui Ivan Tănase, notele informative, procesele verbale şi celelaltedocumente fiind dovada tratamentului dur, inuman şi inutil la care au fostsupuşi un invalid de război şi întreaga sa familie vreme de aproape jumătate deveac. La sfârşitul volumului, cele 80 de documente scanate din arhiva CNSAS daumărturie de demnitatea şi statornicia convingerilor fostului legionar şi alesoţiei sale.

Volumul este prefaţat de ing. N.Bengescu, are un format de 13 x 20 cm, 224 pagini şi poate fi comandat de pe site-ul editurii.

Informaţii preluate de pe blogulEditurii Vremea.

Dezbaterea "Exterminare, complicitate, rezistenţă. Analiza experienţelor de tip sovietic în România şi Republica Moldova"

2012-01-10T21:09:00.001+02:00

Centrul deStudii asupra Comunismului şi Postcomunismului (CSCP) în parteneriat cuInstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc(IICCMER) şi Fundaţia Konrad Adenauer organizează Dezbaterea Exterminare,complicitate, rezistenţă. Analiza experienţelor de tip sovietic în România şiRepublica Moldovala care vor participa Ovidiu Buruiană, Igor Caşu, Dorin Dobrincu, FloreaIoncioaia, Sergiu Musteaţă şi Octavian Ţîcu.

Evenimentul va avea loc vineri, 13 ianuarie 2012, orele 17.00, în Corpul H al Universităţii„Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Sala H1 (Bd.Carol I, nr. 11, Iaşi)şi va fi însoţit de lansarea volumului Fără termen de prescripţie. Aspecte aleinvestigării crimelor comunismului în Europa (Chişinău, Editura Cartier, 2011),coordonat de istoricii Sergiu Musteaţă şi Igor Caşu, foşti vicepreşedinţi aiComisiei pentru Studierea şi Aprecierea Regimului Comunist Totalitar dinRepublica Moldova.

Jonas Mercier Mure-Ravaud, Mehdi Chebana, Mémoires des Juifs de Roumanie

2012-01-10T19:34:00.001+02:00

Înurmă cu câteva luni a apărut în Franţa, la editura Non lieu,o carte al cărei titlu tradus în limba română ar fi Amintirile unor evrei din România - Mémoires des Juifs de Roumanie.Ziariştii Jonas Mercier Mure-Ravaud şi Mehdi Chebana, ambii pasionaţi deRomânia şi instalaţi de altfel mai mult sau mai puţin la Bucureşti, daucuvântul unor evrei care au trăit în România celui de-al doilea Război mondial.

Uniisunt în continuare aici, însă cei mai mulţi au emigrat în Israel.Descoperim astfel nouă personaje, nouă portrete ale unor supravieţuitori aiHolocaustului care ne permit să traversăm cele mai sumbre pagini ale istorieiromâne până în epoca Ceauşescu.

Informaţiile de mai sus au fost preluate de pesite-ul Radio France Internationale, unde poate fi audiat şi un interviu realizat de Vasile Damian cuMehdi Chebana, unul din autorii cărţii.

Retrospectiva anului 2011 - ce s-a făcut pentru martirii din timpul progoanei comuniste

2012-01-09T18:24:00.000+02:00

Site-ul www.fericiticeiprigoniti.neta făcut o retrospectivă, ordonată cronologic, despre ceea ce s-a făcut pentruca tânăra generaţie să afle şi să cunoască istoria recentă a neamului românesc,dar mai ales pe martirii din timpul progoanei comuniste.

Retrospectiva, aşa cum este şi precizat, nu este unaexhaustivă, dar oferă o imagine a eforturilor constante de cunoaştere a ceea ces-a întâmplat în România în timpul prigoanei comuniste.

Cei interesaţi pot găsi aicimai multe informaţii.

Romulus Rusan (coord), Morţi fără morminte în Bărăgan (1951-1956)

2012-01-09T18:22:00.000+02:00

Semnalez cu întârziere o carte apărutăîn luna august 2011, sub egida Academiei Civice: Morţi fără morminte în Bărăgan (1951-1956). Coordonată de RomulusRusan, la realizarea ei au mai colaborat Angela Bilcea, Ioana Boca, AndreeaCârstea şi Virginia Ion.

Cartea reprezintă un capitoldin dicţionarul general al victimelor din închisori, lagăre şi deportări, la carelucrează echipa Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului. Ea cuprinde listacelor aproape 1700 deportaţi morţi în detenţia din Bărăgan în perioada1951-1956. Dintre aceştia 175 copii, între care 150 morţi înainte de a împliniun an. Cel mai vârstnic dintre decedaţi - un ţăran în vârstă de 100 de ani,deportat cu cinci ani în urmă. Cu o bogată bibliografie şi cu certificate demoarte emise majoritar de autorităţile vremii - cartea este radiografia unuigenocid inuman aplicat unor civili fără apărare.

Cei interesaţi o potprocura de la sediul Academiei Civice din Bucureşti, Calea Moşilor nr.132, etaj I, sector 2 Bucureşti, sau de pe site-ul Memorialului Sighet.

Şcoala de iarnă „Drepturile omului în istoria recentă a României”, Bran, 8-13 ianuarie 2012

2012-01-07T12:13:00.001+02:00

IICCMER împreună cu Ambasada Olandei la Bucureşti şi Fundaţia KonradAdenauer au lansat în cursul anului 2011 programul educaţional „Drepturileomului în istoria recentă a României”. Proiectul a inclus crearea unuicurriculum pentru activităţi extraşcolare şi de tip „şcoala după şcoală”pentru elevii de gimnaziu, publicarea de materiale didactice pentru elevi şiprofesori pe tema drepturilor omului, organizarea de cursuri de formare pentruprofesori şi a unui concurs de campanii civice iniţiate de către elevi.

Cele mai bune patru campanii civice au fost premiate cu participareacelor mai activi membri ai echipelor la şcoala de iarnă „Drepturile omuluiîn istoria recentă a României”. Proiectul are ca scop crearea unui mediuinteractiv pentru elevii din ciclul preuniversitar prin implicarea lor înactivităţi de team building şi dezbateri pe tema comunismului în România. Unasemenea demers îşi propune formarea şi consolidarea valorilor democratice înrândul elevilor şi profesorilor, precum şi dezvoltarea unei didactici bazate peo pedagogie a libertăţii, a educaţiei pentru diversitate, a respectului pentrudrepturile omului şi a educaţiei civice.

Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

Represiune şi control social în România comunistă. Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Volumele V-VI, 2010-2011

2012-01-04T22:16:00.000+02:00

Institutul de Investigare a CrimelorComunismului şi Memoria Exilului Românesc a reluat publicarea Anuarului institutului, printr-un numărdublu (nr. V-VI, 2010-2011) având tema Represiuneşi control social în România comunistă. Volumul, publicat de edituraPolirom şi coordonat de Adrian Cioflâncă şi Luciana M. Jinga, are 480 de paginişi conţine 21 de studii şi 6 recenzii abordând tematica terorii comuniste.

Anuarul IICCMER reuneşte analize privind instituţiile şiactorii care au pus în practică represiunea comunistă, metodele de mobilizare,cooptare şi control social şi comunizarea culturii prin reorganizareacomunităţii ştiinţifice. Studiile de caz oferă date despre rezistenţa anticomunistă,victimele represiunii sau situaţia cultelor sub regimul comunist, nuanţândînţelegerea consecinţelor nefaste pe care comunismul le-a avut asuprasocietăţii.

Pentru cei interesaţi, redau mai joscuprinsul volumului.

Editorial

Vladimir Tismăneanu, Comunismul – dela Marx şi Lenin la viaţa de apoi

Introducere în subiect

Paul Hollander, Caracteristicilerepresiunii în statele comuniste

Represiunea comunistă: instituţii şiactori

Dumitru Lăcătuşu, Direcţia de Anchetepenale a Securităţii în timpul lui Mişu Dulgheru (1948-1952)

Liviu Pleşa, Direcţia Regională deSecuritate Cluj (1948-1968). Organizarea, personalul şi direcţiile de acţiune

Silviu B. Moldovan, Aniversărileorganizate de Securitate în 1968 şi semnificaţia lor

Mircea Stănescu, Destine înnomenclatura comunistă: Gavrilă şi Eva Birtaş

Petre Opriş, Acţiunile lui GheorgheApostol, Dumitru Mazilu şi Mihail Gorbaciov faţă de politica promovată deNicolae Ceauşescu (1989)

Andi Mihalache, Memoria epociiGheorghiu Dej: literatura autobiografică şi posterităţile compensatorii alecomunismului românesc

Mobilizare, cooptare, control social

Luciana Jinga, Gen şimobilizare politică înRomânia comunistă

Valeriu Antonovici, Munca patriotică:control social şi mobilizare în proiectul socialist

Cristina Preutu, Mişcareastahanovistă în România: între propagandă şi control social

Diego Ciobotaru, Comunizareasportului. Cazul Complexului „Gata pentru Muncă şi Apărare”

Dumitru-Alexandru Aioanei, Organizaţiicomuniste de tineret din Iaşi după al doilea război mondial

Comunizarea culturii

Cristian Vasile, Editurile şipolitica de difuzare a cărţii în România anilor 1950: control politic şireorganizări instituţionale

Bogdan C. Iacob, Reafirmarea partinităţii. Ofensivasocialistă a PMR în comunitatea ştiinţifică (1958-1962)

Georgiana Leşu, Instituţionalizarea„prieteniei” dintre România şi Uniunea Sovietică. Aspecte din activitatea ARLUS

Rezistenţă şi victime

Cristina Roman, De la social-democraţiela comunism. Destinul lui Constantin Titel Petrescu

Smaranda Vultur, Viaţă cotidiană şisupraveghere în anii ’70-’80. Dosarele deurmărire individuală ca resursă memorială

Mihail Neamţu, Etno-teologiapărintelui Dumitru Stăniloae (1903-1993). Genealogie istorică şi reflecţiicritice

Csongor Jánosi, Procese penale ale„martorilor lui Iehova” din România. Grupările Ungári, Fülöp şi Kovács de peteritoriul Regiunii Autonome Maghiare

Delia Cornea, „Mişcarea de rezistenţăromână din străinătate”. Consideraţii istoriografice pe marginea unui document

Recenzii

Lavinia Betea, Poveştidin Cartierul Primăverii (Ştefan Bosomitu)

Avram Bunaciu, Biografie.Reflecţii. Corespondenţă (Andrei Muraru)

Larry L. Watts, Fereşte‑mă,Doamne, de prieteni. Războiul clandestinal Blocului Sovietic cu România (DumitruLăcătuşu)

Sergiu Musteaţă, Igor Caşu(coord.), Fără termen de prescripţie. Aspecte ale investigării crimelorcomunismului în Europa

Vasile Paraschiv, Strigătpentru adevăr şi libertate. Scrisori adresate poporului român pentru trezirea şiredeşteptarea neamului (Mircea Stănescu)

Eugen Denize, Propagandacomunistă în România (1948‑1953) (Dan Drăghia)

Lansarea cărţii „Generale, să nu taci!”, de Gheorghe Dragomir

2012-01-04T21:58:00.001+02:00

Evenimentul esteorganizat de Librăria Mihail Sadoveanu şi Editura Vremea, luni,9 ianuarie, ora 14.00, la Librăria Mihail Sadoveanu, bd.Magheru, nr. 6-8.

Vor vorbi: autorul şi Silvia Colfescu (directorEditura Vremea).

Violeta Moţoc, Întoarcerea partizanului - Brazii Făgăraşului vorbesc

2011-12-29T10:57:00.001+02:00

A apărut la Editura Agaton (cred că la începutul anului2011, dar eu doar acum am aflat) un nou volum semnat de profesoara VioletaMotoc, dedicat memoriei luptătorilor anticomunişti din Munţii Făgăraşului.

Volumul „Întoarcearea partizanului- Brazii Făgăraşuluivorbesc“ evocă o altă faţă a destinului partizanilor din munţi. Ion Chiujdea,„Profesorul“ cum îi spuneau camarazii din Grupul Gavrilă, a fost luptătorul acărei soartă a determinat-o pe autoare să o transpună în această carte.

Impresionează acest volum prin şansa pe care autoarea adat-o lui Nică Chiujdea, aceea de a-şi împlini visul de a deveni profesor şi dea profesa în învăţămînt. O carte captivantă şi educativă, care se găseşte/poatefi comandată la Editura Agaton din Făgăraş, str. Nicovalei nr. 15, tel.0268/.211290, sau de la LibrăriaSophia.

Informaţii preluate din Monitorulde Făgăraş, unde cei interesaţi pot găsi mai multe date despre carte.

O istorie a comunismului românesc pentru cei născuţi în democraţie

2011-12-27T21:43:00.001+02:00

Pentru că 38% dintre adolescenţii români cred că perioada comunistă a fost mai bună decât cea actuală, la 22 de ani de la Revoluţie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc oferă generaţiei celor născuţi după acest moment un instrument de învăţare care îi va ajuta să recupereze lipsa de informaţie şi experienţă: site-ul www.istoriacomunismului.ro

De la producţia la hectar, caloriferele mereu reci, fructele de plastic şi sticla de Pepsi Cola până la sistemul concentraţionar, munca la Canal, cărţile interzise şi omniprezenţa Securităţii, www.istoriacomunismului.ro propune o experienţă de film a momentelor şi personajelor definitorii ale comunismului din România.

www.istoriacomunismului.ro este un proiect comun al Fundaţiei Soros România, IICCMER şi Senior Interactive, cu sprijinul Konrad Adenauer Stiftung şi Saga Film. Citit de Radio Guerrilla.

Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

Copiii şi tinerii – principalele victime ale represiunii din 1989

2011-12-26T18:52:00.001+02:00

Rezultatele unor cercetări recente realizate de generalul (r) Dan Voinea, fost şef al Secţiei Parchetelor Militare, în prezent colaborator al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, şi Gina Radu, arată că minorii şi tinerii au fost principalele victime (morţi, răniţi, arestaţi) ale represiunii din decembrie 1989.

Astfel, peste 400 de copii au fost omorâţi, răniţi sau reţinuţi de către forţele de represiune, începând cu copii de câteva luni aflaţi în braţele părinţilor, până la tineri care, sfidând forţele de ordine, au demonstrat şi au strigat „Libertate!” şi „Jos dictatorul!”. Peste 800 de copii au rămas orfani prin pierderea unui părinte.

Victimele din rândul minorilor şi tinerilor au căzut în oraşele Timişoara, Cluj, Sibiu, Tg. Mureş, Covasna, Harghita, Sf. Gheorghe, Alba, Reşiţa, Craiova, Braşov, Arad , Bacău, Bihor, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa şi, bineînţeles, Bucureşti (Piaţa Universităţii, Comitetul Central, Televiziune, Radio, Şos. Antiaeriană, Drumul Taberei, Şos. Olteniţei şi altele).

Detaliat, utilizând cercetările de până acum, distribuţia pe localităţi a victimelor arată astfel:

Timişoara - 144 copii (2-17 ani) - decedaţi, răniţi, reţinuţi;
Bucureşti (CC, TVR, MApN, Şos. Antiaeriană, Olteniţei, Bucureştii Noi, Radio, alte zone) - 146 copii (o lună-2 ani-3 ani-17 ani) - decedaţi, răniţi, reţinuţi;
Sibiu - 12 copii (2-17 ani) - decedaţi, răniţi, reţinuţi;
Braşov - 10 copii (6-17 ani) - decedaţi, răniţi, reţinuţi;
Brăila - 10 copii (13-17 ani) - decedaţi, răniţi, reţinuţi;
Alba - 9 copii - (14-16 ani) - decedaţi, răniţi, reţinuţi;
Constanţa - 6 copii cu vârstele între 6-16 ani;
Buzău - 4 copii (10-16 ani - răniţi prin împuşcare);
Cluj - 4 copii între 6-17 ani răniţi prin împuşcare;
Caraş Severin - 3 elevi răniţi prin împuşcare (15-17 ani);
Tg. Mureş - 2 copii de 4 şi 7 ani răniţi prin împuşcare;
Arad - 1 elev de 16 ani rănit prin împuşcare;
Craiova - 1 elev de 11 ani rănit prin împuşcare, etc.

Mai multe detalii despre cercetare se găsesc pe site-ul IICCMER.

Un număr nou din Memoria - revista gândirii arestate

2011-12-26T18:32:00.002+02:00

A apărut numărul 77 (4/2011) din Revista Memoria, ilustrat cu opere semnate de Tatiana Mihăilescu (semnând sub pseudonimul Tamina).

Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul acestui număr.

Discursul Regelui Mihai I………

Ion Diaconescu - Revoluţia………

Cicerone Ioniţoiu - Traseul unui tânăr prin infernul comunist………

Ion Ştefan - Teroarea sovietică în Basarabia………

Gabriel Catalan - Un episod al invadării Ţinutului Herţei de către sovietici………

Alexandru Mihalcea - „Universităţi comuniste” ………

Din Raportul final „Analiza dictaturii comuniste din România”. Recensământul populaţiei concentraţionare………

Micaela Ghiţescu - Onoarea pierdută a Securităţii………

Radu Petrescu - Nici îngeri, nici demoni: Traian Marinescu-Geagu şi Benone Milea………

Lăcrămioara Stoenescu - Aghiotantul lui Arsenescu………

Nancy Iriarte Diaz - Şi tiranii pot dispărea………

Geografia detenţiei………

Gheorghe Sarry - Amintiri din închisoare şi din libertate………

Hubert Rossel - Opération Villages Roumains (OVR)………

Scrisori de la cititori………

În căutarea omului pierdut………

Memoria în prezent………

Biblioteca Memoria………

Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. XI, no. 4, 2011. Special issue: Art and Politics in (Post)communism

2011-12-20T21:27:00.001+02:00

A apărut vol. XI, no. 4, 2011 din Studia Politica. Romanian Political Science Review, un număr special, având ca subiect „arta şi politica în (post)communism. Volumul a fost publicat la Editura C.H. Beck, cu sprijinul financiar al Fundaţiei Konrad Adenauer. Pentru detalii despre studiile publicate (rezumate şi keywords) accesaţi site-ul revistei.

Pentru cei interesaţi redau mai jos doar cuprinsul volumului:

Argumentum

Caterina PREDA, Art and Politics in (Post)communism. The Transformation of Institutions and Artistic Practices in Central and Eastern Europe.............

Articuli

Simon PAUL BELL, Laibach and the NSK: Ludic Paradigms of Postcommunism.............

Amy CHARLESWORTH, “Warte Mal!”. Construction and Consumption of Female Subjectivity after the Velvet Revolution.............

Andrei POAMĂ, Il était une fois un pays. Propagande, pouvoir et ténèbres dans l’Underground d’Emir Kusturica (1995) (”There once was A Country”. Propaganda, Power and Darkness in Emir Kusturica’sUnderground [1995]) .............

Maria ALINA ASAVEI, A Theoretical Excursus on the Concept of Political Art in Communism and its Aftermath.............

Florentina ANDREESCU, The Changing Face of the Sacrificial Romanian Woman in Cinematographic Discourses.............

Elena ARHIRE, Le Centre National de la Cinématographie: articulations du postcommunisme roumain (National Center of Cinematography: Articulations of Romanian Postcommunism).......

Cristina STOENESCU, Continuităţi şi contraste în spaţiul artistic postcomunist românesc (Continuities and Contrasts in the Postcommunist Romanian Artistic Space) .............

Tijen TUNALI, The Politics of ”Roma Inclusion” at the 52nd Venice Art Biennale.............

Zoran POPOSKI, Spaces of Democracy: Art, Politics and Artivism in the Post-socialist City.............

Elena GKARTZONIKA, Post-Cold War Trajectories of Memory and Oblivion in Bulgaria and Kosovo.............

RECENSIONES

Jacques RANCIÈRE, The Politics of Aesthetics: The Distribution of the Sensible, Continuum, London, New York, 2010 (Alexandra IRIMIA).....

Jacques RANCIÈRE, Dissensus: on Politics and Aesthetics. Edited and translated by Steven CORCORAN, Continuum International Publishing Group, Great Britain, 2010 (Andra GRIGORE) .............

Michael SHAPIRO, Cinematic Geopolitics, Routledge, New York, 2009 (Irina VELICU) .............

Michael SHAPIRO, The Time of the City: Politics, Philosophy, and Genre, Routledge, New York, 2010 (John SWEENEY) .............

Boris GROYS, Art Power, MIT Press, Cambridge, 2008 (Gabriella CALCHI-NOVATI) .............

Piotr PIOTROWSKI, In the Shadow of Yalta. The Avant-garde in Eastern Europe, 1945-1989, translated by Anna Brzyski, Reaktion Books, London, 2009 (Alexandra NEACŞU) .............

Anca BENERA, Alina ŞERBAN (ed.), Bucureşti. Materie şi istorie. Monumentul public şi distopiile lui, R.A. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2010 (Elena ARHIRE) .............

Cristian VASILE, Literatura şi artele în România comunistă: 1948-1953, Humanitas, Seria Istorie contemporană, Bucureşti, 2010 (Raluca PETRE-ŞANDOR) .............

Ioana MACREA-TOMA, Privileghenţia: Instituţii literare în comunismul românesc, Casa Cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca, 2009 (Liana IONIŢĂ).............

Denisa Bodeanu, Novák Csaba Zoltán, „Clopotul amuţit”. Preotul Pálfi Géza - o viaţă supravegheată de Securitate

2011-12-19T16:56:00.006+02:00

Volumul este prefaţat de prof. univ. dr. Marton József (Facultatea de Teologie Romano-Catolică, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca) şi cuprinde un studiu introductiv semnat Denisa Bodeanu, Novák Csaba Zoltán, un număr de 81 documente inedite din Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi 6 interviuri cu rude sau persoane care l-au cunoscut pe Pálfi Géza şi fotografii. Volumul conţine şi un DVD cu filmul documentar „Dosarul Filip. Viaţa sub observaţie a lui Pálfi Géza”. Interviurile din volum au fost realizate de Maksay Ágnes, care este şi regizoarea filmului. Filmul poate fi vizionat şi on line.

Figură marcantă a catolicilor de naţionalitate maghiară din perioada regimului condus de Nicolae Ceauşescu, preotul catolic Pálfi Géza a fost, între noiembrie 1963 - martie 1984, un adversar redutabil al Securităţii din România. Aşa cum reiese din documentele identificate în Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, timp de peste două decenii el a fost supravegheat îndeaproape de poliţia politică, care a influenţat major unele episoade ale existenţei lui, dar nu a reuşit întotdeauna să cunoască în detaliu activităţile, concepţiile şi idealurile sale.

La 13 martie 1984 el a murit, în condiţii misterioase, într-un spital din Târgu-Mureş. Avea doar 43 de ani. Încă de la începutul anului 1984, în mediul catolic din ţară şi din străinătate s-a răspândit zvonul că, în decembrie 1983 Pálfi Géza, care funcţiona pe atunci ca preot în Odorheiu Secuiesc, fusese bătut crunt de ofiţerii de securitate din oraş deoarece, în timpul predicilor ţinute de Crăciun, criticase deschis regimul comunist.

După decesul preotului, scandalul a luat amploare mai ales în afara graniţelor României, de circumstanţele morţii sale interesându-se nu doar mass-media şi organizaţiile internaţionale ci şi personalităţi religioase şi politicieni importanţi din Occident. Deşi ipoteza că Securitatea i-ar fi provocat moartea s-a dovedit a fi neîntemeiată, în anumite cercuri catolice din ţară şi din străinătate, Pálfi Géza mai este numit şi astăzi „martirul Crăciunului”.

Povestea confruntării inegale dintre Pálfi Géza şi instituţiile comuniste reprezintă, de fapt, un episod important din istoria Bisericii Romano-Catolice din România anilor ’70-’80. Documentele de arhivă şi mărturiile orale care se regăsesc în volum nu prezintă doar istoria banală a unui preot catolic urmărit de Securitate, ci reflectă probleme majore precum situaţia Bisericii Catolice în perioada comunistă, constrângerile impuse de statul ateu preoţilor şi credincioşilor, eforturile întreprinse de preoţi pentru a-şi îndeplini menirea.

Volumul a apărut la Editura Pro-Print din Miercurea Ciuc, cu o ediţie în limba română şi una în limba maghiară.

Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul volumului:

Prefaţă....................................

Notă asupra ediţiei..............................

Abrevieri...................................

Studiu introductiv..............................

I. Minoritatea maghiară şi Biserica Romano-Catolică în perioada anilor ’60-’80

1. Politica P.C.R. faţă de minoritatea maghiară................

2. Comunitatea maghiară din România şi problema siguranţei de stat......

3. Biserica Romano-Catolică între decimare şi manipulare...........

II. Dosarele „Palade” şi „Filip” din Arhiva CNSAS..............

1. Consideraţii generale privind acţiunile întreprinse de Securitate împotriva opozanţilor regimului comunist între 1964-1989..............

2. Scurtă prezentare a dosarelor întocmite de Securitate preotului Pálfi Géza ....

3. Motivele urmăririi preotului Pálfi Géza de către Securitate.........

4. Ofiţeri şi subofiţeri de Securitate şi Miliţie care s-au ocupat de supravegherea preotului Pálfi Géza” între 1963-1984............

5. Metode şi mijloace de urmărire utilizate de Securitate...........

6. Măsuri luate de Securitate împotriva preotului Pálfi Géza..........

III. Pálfi Géza ~ o viaţă supravegheată de Securitate.............

1. „Sunt convins că din tine va ieşi un preot bun.” Din perioada studenţiei până la repartizarea ca preot în Sândominic................

2. „Dacă acuma preotul ăsta nu intră în puşcărie, nu o să intre niciodată.” Activitatea desfăşurată în Sândominic..................

3. „Trebuie să facem ceva pentru tineretul nostru.” Pálfi - capelan la Târgu-Mureş........

4. „Profesorul Palfi Geza este foarte apreciat de elevi.” Activitatea desfăşurată la Institutul Teologic Romano-Catolic şi la Şcoala de cantori din Alba Iulia........

5. „De când este în Odorheiu Secuiesc bisericile sunt pline, a înnebunit lumea şi, mai ales, tineretul.” Pálfi Géza - preot în Joseni şi Odorheiu Secuiesc........

6. Boala şi moartea preotului Pálfi Géza...................

7. „Cazul Pálfi Géza” în atenţia Occidentului.................

8. Concluzii................................

Lista documentelor.............................

Documente..................................

Interviuri..................................

Fotografii..................................

Indici de persoane..............................

Indici de localităţi..............................

Denisa Bodeanu, Novák Csaba Zoltán, Az elnémult harang. Egy megfigyelés története - Pálfi Géza élete a Securitate irataiban

2011-12-19T16:47:00.003+02:00

E kötetben az 1984-ben fiatalon elhunyt Pálfi Géza elleni feljelentések egy részét, valamint az ügyében összeállított lehallgatási jegyzõkönyvekbõl készült válogatást közlik a szerzõk. A nyolcvanas években sokat és sok helyen idézték Pálfi Gézát, a külföldi média állandóan elõtérben tartotta a személyét. Életét, üldöztetését és halálát többen felhasználták a romániai vallásszabadság és a kisebbségi jogok hiányának igazolására. Akkoriban a Securitate emberei mindent elkövettek magatartásuk igazolására – lojálisnak és emberbarátinak mutatván be az állambiztonsági szervek fellépését –, meghazudtolva azt az emberellenes, sötét háttérmunkát, amire e kötetben számtalan példát találunk.

Pálfi Géza esete különleges az erdélyi közéletben, azon kevesek egyike volt, akinek a halála nagyobb nyugtalanságot keltett az állambiztonság berkeiben, mint az élete. A dossziéját a halála után sem zárták le! Életében is számottevõ mennyiségben születtek róla jelentések, egy idõ után állandó üldöztetésnek volt kitéve. Az ellene indított eljárások és akciók egymást követték, munkáját fondorlatos módszerekkel ellenõrizték, s minden alkalmat megragadtak, hogy lélekerõsítõ munkáját akadályozzák, oktatói tevékenységét lehetetlenné tegyék. Rövid élete feledhetetlen példát statuál az erdélyi katolicizmus 20. századi történetében.

Az 1941. április 14-én Máréfalván született Pálfi Géza a gyulafehérvári teológián került a Securitate látókörébe. Hatodéves kispapként az Erdélyi Egyházmegyei Irodalmi Iskola önképzõkörét vezette, s lelkiismeretes munkájának hírét véve, társai körébõl ügynököket állítottak rá. Megfigyelését segédlelkészi évei alatt – Csíkszentdomokos (1964-1967) és Marosvásárhely (1967-1971) – is folytatták. Elöljárói ezután hívták vissza tanítani, Gyulafehérvárra, ahol üldözõi minden aljas eszközt fölhasználtak annak érdekében, hogy Márton Áron püspökkel és Jakab Antal segédpüspökkel elhitessék: választottjuk „méltatlan” az oktatói szerepre. Holott Pálfi csupán a papságra készülõ ifjak minél magasabb szintû felkészülését szorgalmazta.

Óráin a szellemi és erkölcsi nevelés felsõbb szintje felé terelte tanítványait, a krisztusi zsinórmérték szerint tanított és követelt lelki erõsséget, korrekt magatartást. Hallgatóit állandó önmûvelésre buzdította, nála az olvasottság és kultúrált életmód alapkövetelményként szerepelt.

A titkosszolgálati akták arról árulkodnak, hogy Márton Áront – a segédpüspökén keresztül –arra akarták rávenni: mozdítsa el Pálfit lelki vezetõi és teológiai tanári állásából, ám próbálkozásaik mindannyiszor célt tévesztettek. Az évekig tartó huzavonának Jakab Antal megyéspüspök azzal vetett véget, hogy Pálfit 1980 szeptemberétõl Gyergyóalfaluba, majd egy év múlva Székelyudvarhelyre helyezte. Pálfi zaklatása és megfigyelése ott is folytatódott, egészen a haláláig (1984 március 13).

A katolikus egyház (és nem csak) 1945 utáni történetében még rengeteg megválaszolatlan kérdés létezik. Az egyház és az államhatalom (elnyomó szervek) viszonya az említett idõszakban egy állandóan változó, komplex ok-okozati összefüggések meghatározta történet.

Pálfi Géza megfigyelésének története, sorsának alakulása az egyik fontos mellékszála ennek.

A hajdani Egyházügyi Hivatal és a CNSAS irattárában õrzött egyházi vonatkozású iratok hozzájárulhatnak a téma mélyebb megismeréséhez, új szempontokat vetnek fel, újmegközelítési lehetõségeket biztosítanak. Az egyház egy adott korszakra vonatkozó történetének megírása viszont egy sokkal komplexebb kutatást, forrásbázist igényel. A CNSAS irattárában fennmaradt dokumentumok csak egyik felületétmutatják meg Pálfi életének, azt is a belügyi munkatársak és kollaboránsok prizmáján keresztül. Pálfi Géza megfigyelésének, e dokumentumok segítségével rekonstruált története a maga során csak egy kis mozaikdarabja az erdélyi katolikus egyház történetének. E könyvben tehát nem szándékoztunk megírni sem az erdélyi katolikus egyház, sem pedig Pálfi Géza teljes történetét. Viszont az is tény, hogy a Securitate egy olyan komplex, sokrétû forrásból táplálkozó, több embert (egyházit és világit egyaránt) és véleményt megmozgató módszertan alapján dolgozott, amely mindenképp nagyon sok használható információt szolgáltat az egyház-hatalom (fõleg annak elnyomó szervei), egyház-egyén, egyén-egyház bonyolult kapcsolatrendszerrõl.

Pálfi „megfigyelt élete” e hármas viszonyrendszerrõl is szól, részletesebben az elnyomó szervek és az egyház kapcsolatáról. Az volt a célunk, hogy a Pálfi Gézára vonatkozó belügyi dokumentumok alapján felvázoljuk megfigyelésének történetét. Ez a történet (leszámítva annak furcsa végkifejletét) nem egyedi eset, szervesen beilleszkedik az akkori Románia politikai - és egyháztörténetébe. Célunk a fent említett viszonyrendszerek egyikének – a Securitate katolikus egyházon belüli mûködésének bizonyos vonatkozásai – a bemutatása volt, nem valamiféle elszámoltatás, bíráskodás. Ezért az informátorok valódi nevét (többük esetében magunk sem ismerjük) nem közöljük. Az összes informátor kimondottan a fedõnevével szerepel. Úgy gondoljuk, egy informátor jellemének ábrázolása csak a teljes „munkássága” (jelentéseinek minõsége és mennyisége) tükrében lehetséges és indokolt. A forrásokat olvasva látható, hogy szinte mindegyik, még a látszólag kis terjedelmû, „jelentéktelennek” tûnõ irat is fontos információértékkel bír, rávilágít a „nagy történet” valamely lényeges aspektusára, töréspontjára, szereplõinek viszonyulására stb. Ezért, Pálfi megfigyelése történetének bemutatásában ragaszkodtunk az események pozitivista, részletfeltáró bemutatásához. Már csak az ért is, mert úgy gondoljuk, hogy tágabb értelmû összefüggéseket, értelmezéseket csak a hasonló alapkutatásokból lehet majd levonni. A Pálfi halála körülményeinek bemutatásában, az eddigi zsurnalisztikai próbálkozásokkal ellentétben kizárólag a rendelkezésünkre álló, sokszor töredékes forrásokra támaszkodtunk. Fölösleges találgatásokba nem bocsátkoztunk.

A dokumentumokat szelektáltuk. Az iratok döntõ többsége a Pálfi Gézára vonatkozó megfigyelési dossziéból került ki. A Pálfira vonatkozó ellenõrzési dosszié információit csupán az elemzõ tanulmányba foglaltuk bele. A történet megértéséhez lényeges forrásokat jelentetjük meg, a személyes vonatkozású iratokat nem közöljük. A forrásgyûjteményben fellelhetõ, illetve a tanulmányban használt interjúkat a levéltári források kiegészítésére használtuk. Az interjúk készítése közben elsõsorban a megfigyelés történetére és végkimenetelére fókuszáltunk. Pálfi életpályája, gyanús körülmények között bekövetkezett halála fontos szelete a katolikus egyház és az erdélyi magyarság 1945 utáni történetének. Halálának körülményeit többféleképpen értelmezték. Ezért munkánkat két nyelven, románul és magyarul is megjelentetjük, valamint egy, dokumentumfilmmel is kiegészítjük.

A filmet Maksay Ágnes készítette a szerzõk szakmai együttmûködésével.

Az állambiztonsági szakterminológia használatában a László Márton által készített Román állambiztonsági szótárat használtuk.3 Munkánk címét egy belügyi jelentés ihlette. Pálfi halála után dr. Kazár Lajos egy filmet szándékozott forgatni az elhunytról Az elnémúlt harang címmel. A film, több okból kifolyólag sose készülhetett el.

A kötetet meg lehet szerezni a csikszeredai Pro-Print kiadonál.

Akit érdekel a tovàbbiakban megnèzhetik a kötet tartalmàt:

AJÁNLÁS...............................

ELÕSZÓ................................

I. A ROMÁNIAI MAGYARSÁG ÉS A RÓMAI KATOLIKUS EGYHÁZ A

CEAUªESCU-KORSZAK IDEJÉN.....................

I. 1. Az RKP magyarságpolitikája...................

I. 2. A magyar kérdés, mint állambiztonsági probléma..........

I.3. A Római Katolikus Egyház a megtizedelés és a manipuláció között ..

II. A PALADE ÉS A FILIP DOSSZIÉK..................

II. 1. A Securitate és a biztonságpolitikai munka. Módszerek, eszközök,

eljárások: 1964-1989........................

II. 2. A Pálfi Géza ügyében összeállított belügyi iratok, dossziék.....

II. 3. Miért került Pálfi Géza a Securitate látókörébe?..........

II. 4. A Pálfi-ügyben érintett hivatalos szervek, a Securitate és a

Milícia tisztjei, altisztjei.....................

II. 5. A Pálfi-ügyben használt módszerek és eszközök...........

II. 6. A Pálfi Géza ellen foganatosított lépések.............

III. EGY MEGFIGYELÉS TÖRTÉNETE..................

III. 1. „meg vagyok gyõzõdve arról, hogy jó pap lesz belõled”

Beszélgetés Máron Áronnal, Pálfi a Securitate célkeresztjébe kerül ...

III. 2. „... ha ez a pap most nem kerül börötnbe, akkor soha.” Csíkszentdomokoson

III. 3. „Sokkal több tennivalónk van, mint Csíkszentdomokoson.” Marosvásárhelyen.

III. 4. „Õ egy példakép a teológusok számára” Gyulafehérváron.......

III. 5. „...úgy táncoljon, ahogy mi szeretnénk”

Pálfi Géza eltávolítása Gyulafehérvárról..............

III. 6. „... a templom tele van, az emberek megbolondultak, fõleg a fiatalok

és az iskolások.” Gyergyóalfaluban és Székelyudvarhelyen.......

III. 7. Pálfi Géza betegsége és halála..................

III. 8. „... a Pálfi Géza halálára vonatkozó valós híreket kell terjeszteni.”

A le nem zárt dosszié......................

IV. KÖVETKEZTETÉSEK.......................

DOKUMENTUMOK..........................

INTERJÚK

VÁLOGATOTT KÖNYVÉSZET.....................

RÖVIDÍTÉSEK JEGYZÉKE......................

NÉVMUTATÓ.............................

HELYNÉVMUTATÓ..........................

REZÜMÉ...............................

REZUMAT.............

Seară de proză şi muzică timişoreană - la 22 de ani de la Revoluţie

2011-12-19T16:18:00.000+02:00

Mihai Burcea, Marius Stan, Mihail Bumbeş, Dicţionarul ofiţerilor şi angajaţilor civili ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Aparatul Central (1948-1989), vol II

2011-12-19T12:48:00.003+02:00

Dicţionarul ofiţerilor şi angajaţilor civili ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor reprezintă un instrument de lucru util pentru reconstituirea multiplelor aspecte ale sistemului concentraţionar din perioada comunistă. Expunerea concisă, informaţia inedită şi exhaustivitatea conferă lucrării o valoare de document: profilurile profesionale şi morale ale celor care au servit această instituţie represivă îi conturează istoria, evidenţiindu-i mecanismele de funcţionare şi modul de organizare. Al doilea volum continuă prezentarea persoanelor care au administrat aparatul central al sistemului carceral comunist, folosind informaţii extrase din dosarele profesionale: numele, locul şi data naşterii, parcursul profesional etc. Sunt de asemenea expuse istoricul procesului de verificare a membrilor de partid, statutul angajaţilor civili din Ministerul Afacerilor Interne şi raporturile de muncă ale acestora cu cadrele militare, precum şi principalele organizaţii de masă şi obşteşti din care militarii şi angajaţii civili ai DGP au făcut parte.

Structura din teritoriu (penitenciare, colonii şi unităţi de muncă), o analiză a sistemului militar de pensii şi a celui de salarizare a personalului militarizat din MAI, precum şi statistici referitoare la numărul de deţinuţi din perioada 1948-1989 vor face obiectul volumelor al III-lea şi al IV-lea ale Dicţionarului.

Volumul este prefaţat de prof. Dennis Deletant şi poate fi comandat de pe site-ul Editurii Polirom.

Expoziţie „Starea de excepţie [I] - Fort 13 Jilava”

2011-12-16T22:17:00.006+02:00

Starea de excepţie I este prima intervenţie artistică de tip instalaţie site-specific, din cadrul proiectului cu acelaşi nume, ce urmează să se desfăşoare în vara anului 2012 la Fort 13 Jilava. Nu este doar o expoziţie artistică, ci şi un demers civic ce vizează debutul unei gândiri critice asupra Fortului 13 ca loc al memoriei colective.

Autorul expoziţie, Alexandru Potecă, construieşte un anti-memorial, pretext pentru a reflecta asupra limitelor muzeificării trecutului marcat de situaţiile extreme ale stării de excepţie. Cele două ansambluri de obiecte ale universului intim uman, plasate în Camerele Negre ale Fortului, sunt reduse la un numitor comun expresiv, pierzându-şi valoarea de întrebuinţare şi încărcătura individuală. Astfel obiectele devin autonome şi inaccesibile. Neavând valoare documentară – nu au aparţinut celor care au trecut pe aici – ansamblul nu poate fi redus la memoria obiectelor ca martori ai trecutului. Se creează distanţa necesară, de unde începe efortul personal al înţelegerii. Ceea ce contează se află dincolo de acestă scenografie îngheţată a obiectelor, văzută ca materializare a memoriei-distanţă. Condiţia noastră de spectatori devine un privilegiu, iar impactul cu autenticitatea locului reprezintă şansa unei evaluări pe cont propriu a situaţiei. Suntem liberi să gândim şi să înţelegem dincolo de zonele de comunicare oficiale, în chiar mediul natural al abuzului săvârşit de stările de excepţie.

Sintagma stare de excepţie este preluată din literatura juridică şi se referă la situaţiile istorice în care modul de guvernare depăşeste pragurile dintre juridic şi politic, democraţie şi absolutism în favoarea politicului şi absolutismului. Succesiunea de stări de excepţie din ultimul secol de abuzuri dictatoriale, imposibil de scos în evidenţă unidirecţional, fără a falsifica istoria Fortului 13, precum şi păstrarea aproape intactă a condiţiilor iniţiale de detenţie sunt cadrul perfect pentru a medita asupra modului în care faptele trecutului au corespondent şi în practicile prezentului. Cultul memoriei doar de dragul memoriei nu ne spune nimic despre rolul pe care ea ar trebui să-l joace în prezent. Istoriile oficiale şi bazele de date direcţionează receptarea, memoria fiind ameninţată atât de ştergerea informaţiilor, cât şi de abundenţa lor. Selectarea şi organizarea faptelor trecutului sunt dictate de raţiuni politice.

Situaţia juridico-administrativă a Fortului 13 Jilava şi inexistenţa unei căi de acces separată de cea a penitenciarului activ nu permit vizitarea acestuia fără aprobare. Derularea unor evenimente este soluţia momentană ca acest loc să fie deschis publicului. Fără a beneficia de fonduri special alocate, Penitenciarul București Jilava s-a străduit să întreţină Fortul 13, aflat într-o stare avansată de deteriorare. Sarcina întreţinerii, curăţenie şi re-paraţii, revine deţinuţilor, cei care au şi ajutat la realizarea acestei intervenţii artistice in situ. Conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi cea a Penitenciarului București Jilava sprijină iniţiativele culturale ce vizează deschiderea Fortului 13 publicului.

Artist: Alexandru Potecă

Coordonator proiect: Adina Arvanitopol

Proiect susţinut de: Collage City.Arta.Arhitectura (www.collagecity.org)

Parteneri: Administraţia Naţională a Penitenciarelor (www.anp-just.ro), Penitenciarul Bucureşti Jilava (www.penitenciaruljilava.ro)

Partener media: Modernism (www.modernism.ro)

Perioada de desfăşurare a expoziţiei: 19 decembrie 2011 - 1 martie 2012

Vernisaj: 19 decembrie, ora 13:00

Locaţie: Fort 13, Penitenciarul Bucureşti Jilava

Pentru vernisaj, în limita locurilor disponibile, pentru cei care nu vin cu autoturism propriu: Luni, 19 decembrie, organizatorii pun la dispoziţie un autobuz care poate fi luat de la prima gură de metrou (din direcţia oraşului) Eroii Revoluţiei. Plecarea din Bucureşti - 12:00. Plecarea de la Penitenciarul Jilava - 14:00. Pe autobuz va scrie Cursa Specială. Organizatorii roagă confirmarea participării telefonic sau în scris, pentru că locurile sunt limitate: 45 de scaune, restul în picioare. Alexandru: 0725 917 725.

Alternativă de transport: Maxi Taxi (171) spre Penitenciarul Jilava de la Gara Progresul, capătul tramvaielor 25 şi 7.

Condiţii de acces la vernisajul expoziţiei Starea de excepţie I – Fort 13 Jilava, Penitenciarul Bucureşti Jilava

Accesul vizitatorilor se va face pe baza documentului de identitate. Nu este permisă intrarea cu telefoane mobile, aparatură electronică foto, audio-video, precum şi alte obiecte sau substanţe interzise de prevederile legale în vigoare. Telefoanele, aparatura foto, audio, video, suporturile electronice de stocare a informaţiei vor fi predate la intrarea în incinta penitenciarului, urmând a fi recuperate la ieşire.

Pentru alte detalii organizatorii pot fi contactaţi după cum urmează:

Alexandru Potecă - Tel.: 0725 917 725; E-mail: potecaa@yahoo.com

Cristian Erving Micu (Purtător de cuvânt al Penitenciarului Bucureşti Jilava) - Telefon 0757 087 957, 021 457 0182; Fax: 021 457 0164; E-mail cristi.micu@anp.gov.ro.

Cicerone Ioniţoiu, Memorii, II, Drama României văzută din exil

2011-12-12T21:02:00.001+02:00

Cicerone Ioniţoiu este poate cel mai cunoscut dintre supravieţuitorii Gulagului românesc, condamnat pentru că a făcut parte din conducerea organizaţiei de tineret a P.N.Ţ. După un deceniu de luptă împotriva abuzurilor din penitenciarele şi lagărele regimului comunist, a ieşit din infern hotărât să spună adevărul despre genocidul la care a fost supus poporul român în această perioadă întunecată a istoriei sale. Nici în închisoare, nici în lumea liberă (la Paris, unde a ajuns în 1979), nu a abdicat de la crezul său, acela de a-şi ajuta tovarăşii de suferinţă şi de „a căuta în permanenţă în cutele cele mai ascunse ale memoriei pentru a aduce la suprafaţă fapte şi oameni” care au făcut cinste unei generaţii lovite de istorie.

Impresionantei sale opere de documentare asupra Gulagului românesc (din care menţionez doar 11 volume ale dicţionarului Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, întemniţaţi, închişi, cele trei volume intitulate Morminte fără cruce sau cele două din Martiri şi mărturisitori ai bisericii din România) i se adaugă acum memoriile, pagini cutremurătoare despre destine cumplite, suferinţă, tortură, trădare, dar şi despre compasiune, iubire, solidaritate şi dârzenie de neclintit.

În 2009, la 30 de ani după ce părăsea ţara, Editura Polirom publica primul volum din memoriile sale: Din ţara sârmelor ghimpate. După doi ani, a apărut şi cel de-al doilea volum, Drama României văzută din exil, în care autorul descrie efortul celor care, rămaşi fideli conştiinţei proprii şi valorilor morale, au dus din exil o luptă inegală împotriva regimului comunist din România. Reuniţi în jurul Comitetului (Consiliului) Naţional Român şi susţinuţi de Radio „Europa Liberă”, ei au făcut cunoscute Occidentului situaţia dramatică a României conduse de Nicolae Ceauşescu şi caracterul inuman al orânduirii comuniste, în încercarea de a promova valorile democratice şi de a impune regimului de la Bucureşti Acordurile de la Helsinki din 1975.

Sunt prezentate, de asemenea, acţiunile Securităţii, care, prin metodele Direcţiei de Informaţii Externe – dezinformări, şantaje, atentate, racolări de agenţi din rândul refugiaţilor etc. –, urmărea să compromită activitatea Consiliului Naţional Român şi a Partidului Naţional Ţărănesc din exil. Adresat atât generaţiei care „n-a avut tinereţe”, cât şi celor care i-au urmat, volumul are o remarcabilă valoare documentară, contribuind la cunoaşterea particularităţilor exilului politic românesc şi a relaţiilor tensionate dintre acesta şi autorităţile comuniste de la Bucureşti.

Cei interesaţi pot achiziţiona cartea de pe site-ul Editurii Polirom.

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Mircea Nicolau

2011-12-12T17:05:00.004+02:00

Mircea Nicolau, s-a născut la 26 noiembrie 1914 în Bucureşti. A urmat Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti, în timpul căreia a intrat în Mişcarea Legionară. În 1936 a devenit şeful organizaiei judeţene Ialomiţa iar în octombrie 1940, în timpul Statului Naţional Legionar a fost numit şef al Poliţiei în Regiunea Oltenia.

După evenimentele din 20-24 ianuarie 1941 a fost condamnat la moarte în contumacie de regimul antonescian. Arestat în iunie 1941, a fost rejudecat şi condamnat la 20 ani de muncă silnică. A fost eliberat în 1946, iar din 1947 a participat la organizarea Rezistenţei Naţionale Anticomuniste. A fost arestat la 12 iulie 1948 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă, pedeapsă redusă ulterior la 25 de ani muncă silnică.

A executat pedeapsa în închisorile Jilava, Baia Sprie, Aiud. După eliberare, la 1 august 1964, i s-a refuzat dreptul de a preda în învăţământ, muncind toată viaţa ca muncitor necalificat sau cel mult contabil.

În primele zile ale lui 1990 s-a implicat în acţiuni de recoagulare a legionarilor. A deţinut funcţia de preşedinte al Fundaţiei „Prof. George Manu” şi a condus revista lunară „Permanenţe”.

Memorii în dialog: Basarabia - Bucovina, ieri şi azi

2011-12-12T10:16:00.000+02:00

Cristian Tudor Popescu, Filmul surd în România mută: politică şi propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989)

2011-12-10T21:17:00.001+02:00

Pornind de la filme ale unor monştri sacri ca Griffith, filmele sovietice de propagandă ale deceniului trei (inclusiv Eisenstein) sau cele propagandistice naziste (Leni Riefenstahl), volumul prezintă filmul românesc de ficţiune – de la peliculele interbelice, începând cu Războiul de independenţă, până la cele ale epocii comuniste. Acestea din urmă sunt diferenţiate în funcţie de perioadele în care au fost produse şi de evoluţiile politice specifice perioadelor respective şi sunt urmate de numeroase studii de caz, între care Directorul nostru, Puterea şi Adevărul, dar şi filme antisistem precum Reconstituirea.

„Filmul românesc de ficţiune s-a născut cu propaganda politică în el, ca un copil infectat cu HIV încă din pântecele mamei. Istoria lui a fost dublată de istoricul bolii. Pe lângă semnele specifice creşterii, în fiecare etapă de viaţă, tumorile, erupţiile, plăgile s-au dezvoltat şi ele. Coşurile pubertăţii filmului românesc au apărut lângă bubele sindromului imunodeficienţei politice.

Din cele 550 de pelicule ale perioadei comuniste, aproximativ 222 (adică 40%) pot fi considerate ca având caracter politic, propagandistic, restul fiind divertisment, comedie muzicală, filme pentru copii – proporţia lui Lenin (60% propagandă, 40% divertisment) fiind totuşi inversată.

Cu prea puţine excepţii, propaganda din cinema a urmat cu fidelitate liniile politice de evoluţie ale PCR. A fost mai întâi prosovietică, internaţionalistă, antiromâneasca, apoi naţional-comunistă, anticitadină, antiintelectuală, antioccidentală, vehicul al cultului lui Ceauşescu.” (Cristian Tudor Popescu)

Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Polirom.

Marta Petreu, De la Junimea la Noica

2011-12-10T21:08:00.001+02:00

Cele douăsprezece studii reunite în volum acoperă o perioadă istorică de aproximativ 150 de ani, de la mijlocul secolului al XIX-lea şi până astăzi. Marta Petreu abordează probleme spinoase ale istoriei şi ale istoriei ideilor – de pildă, problema evreiască, aşa cum a fost văzută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe vremea când P.P. Carp soma guvernele României să înceteze războiul pe care îl purtau împotriva populaţiei evreieşti din ţară. De asemenea, se ocupă de felul cum a fost văzut Nae Ionescu de către contemporanii lui, de ideile şi atitudinile generaţiei ’27, de complicatele relaţii ale lui Eliade cu legionarii şi de modul simbolic în care s-a despărţit de ei, pentru a-şi începe visata „viaţă nouă”, de atitudinea lui Noica faţă de Securitate sau de magnificenţa religioasă care l-a făcut pe Cioran să scrie că datoria unui popor este să pună în lumină măcar unul dintre atributele lui Dumnezeu.

Bazată pe analiza minuţioasă a surselor de primă mână şi pe contextualizarea românească şi europeană a fiecărui subiect, De la Junimea la Noica este rezultatul unei viziuni filosofice şi morale unitare: una care ne învaţă că trebuie să ne asumăm în mod lucid întregul trecut, pentru că numai astfel mai este cu putinţă viitorul.

„Secolul al XX-lea a produs şi a trăit două mari tragedii, Gulagul şi Holocaustul… Poate că va veni o vreme când, asumându-ne evreii noştri ca ai noştri, vom vorbi despre ei, despre cei pieriţi în Holocaust – nu în nume personal, ci în nume colectiv –, ca despre o ireparabilă pierdere: aşa cum vorbim despre morţii noştri de la Canal.” (Marta Petreu)

Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Polirom.
Un articol mai amplu despre carte, semnat Claudiu Turcuş, poate fi citit în Observator Cultural.

4 noi cărţi despre Revoluţia din 1989

2011-12-10T10:42:00.001+02:00

În 9 decembrie s-au lansat la Timişoara 4 cărţi despre Revoluţia din 1989, editate de asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara.

Cele 4 cărţi sunt:

Născuţi în lanţuri, volum coordonat de Lucian Vasile Szabo, care analizează reflectarea revoluţiei de la Timişoara în presa locală, naţională şi internaţională.

Romeo Bălan, Victimele revoluţiei. Timişoara 1989. Autorul, procuror pensionar, a fost implicat direct în cercetările din dosarele revoluţiei de la Timişoara şi relatează lucruri aflate în activitatea pe care a depus-o în funcţia oficială pe care a deţinut-o.

Gino Rado, Incursiune în istoricul instituţiilor participante la reprimarea revoluţiei române din 1989. Timişoara - decembrie 1989. Autorul este vicepreşedinte al Asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”. În volum se găsesc amănunte din istoria Partidului Comunist Român, Ministerului de Interne şi Ministerului Apărării Naţionale, inclusiv acte normative care erau valabile în decembrie 1989.

Cu ocazia evenimentului s-a lansat şi numărul 2/2011 (numărul 9 general) al revistei „M ’89” - buletin ştiinţific şi de informare editat de asociaţia “Memorialul Revoluţiei”.

În revistă sunt articole semnate de Lucian Vasile Szabo, Cristina Tudor, Cornel Florin Seracin, Dumitru Tomoni, Regele Mihai I (discurs în parlament), Adina Hornea Abruda, Simona Mocioalcă, Gino Rado, Liza Kratochwill, Loredana Tănasie.

Cărţile editate de “Memorialul Revoluţiei” nu se găsesc în librării, dar pot fi procurate de la sediul Asociaţiei.

Informaţii preluate de pe blogul d-lui Marius Mioc.

Premiera filmului: Epopeea naţională cinematografică

2011-12-10T10:22:00.001+02:00

Luni 19 decembrie 2011, ora 18, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru, nr. 38) va fi prezentat filmul Epopeea naţională cinematografică, produs de Institutul Român de Istorie Recentă şi realizat de Bogdan-Alexandru Jitea (regia şi scenariul), Floarea Codrea (scenariu), Andrei Lascu (imaginea).

Prezentarea filmului va fi urmată de o lansare la care participă Adrian Cioroianu, Cristian Tudor Popescu, Florentina Ciuverca, Liviu Tofan.

Claude Karnoouh, „Inventarea poporului-naţiune. Cronici din România şi Europa Orientală 1973-2007”

2011-12-10T09:48:00.001+02:00

A apărut, la Editura Idea Design & Print din Cluj-Napoca, volumul semnat de Claude Karnoouh, Inventarea poporului-naţiune. Cronici din România şi Europa Orientală 1973-2007.

Ediţia românescă a cărţii încearcă să ofere o cheie de înţelegere, sub multiple unghiuri – antropologic, istoric, politic şi filosofic –, a înscrierii societăţii noastre în modernitate, deopotrivă cea culturală, sociopolitică, economică şi tehnică. Mai mult decît o reconstituire riguroasă a genezei politico-culturale specifice a naţiunii-etnie şi a statului său naţional, este vorba despre o reflecţie asupra transformărilor aduse societăţii româneşti de experienţa istorică generală a Estului Europei în ultimele două secole şi, mai ales, în decursul celei de-a doua jumătăţi a secolului XX. O carte importantă, deci, şi pentru înţelegerea înscrierii noastre în prezentul modernităţii noastre tîrzii, „postcomuniste”, „europene”, „globalizate”.

Lansarea cărţii va avea loc luni, 12 decembrie 2011, orele 17, la Turnul Croitorilor, str. Baba Novac, nr. 35, Cluj-Napoca, în prezenţa autorului.

Vor lua cuvîntul pe marginea cărţii: Aurel Codoban (filosof şi profesor universitar), Corina Iosif (etnolog, cercetător) şi Adrian T. Sîrbu (filosof, cercetător, redactorul cărţii).

Informaţii preluate de pe site-ul modernism.ro, unde se pot găsi şi fragmente din prefaţa semnată de Sorin Antohi.

Conferinţa „În căutarea victimelor comunismului”, la Cluj-Napoca

2011-12-09T22:04:00.001+02:00

Marius Oprea, preşedintele Asociaţiei pentru Memoria Victimelor Comunismului şi coordonatorul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România va susţine la Cluj o conferinţă despre crimele comunismului.

Cu această ocazie va fi prezentat şi filmul documentar Patru feluri de a muri, în regia lui Nicolae Mărgineanu, care include şi acţiunea din 2010 de la fostul sediu al Securităţii din Cluj, legată de căutarea a 13 persoane dispărute, dar şi alte crime înfăptuite de Securitate în judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud (cazurile de la Sântejude-Vale şi Nepos).

Organizatorii evenimentului sunt: Universitatea „Babeş-Bolyai”, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România.

Evenimentul va avea loc marţi, 13 decembrie 2011, la ora 13, la Clubul Colegiului Academic al UBB, str. Emmanuel de Martone nr.1 (fosta Casă a Universitarilor).

Conferinţa „Un teolog mai puţin cunoscut!? Gânduri despre părintele André Scrima”

2011-12-09T21:46:00.000+02:00

Marţi, 13 decembrie 2011, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universităţii din Bucureşti organizează conferinţa Un teolog mai puţin cunoscut!? Gânduri despre părintele André Scrima.

Invitaţii conferinţei sunt Pr. Vasile Răducă, profesor de teologie morală şi director al Departamentului de Teologie Sistematică, Practică şi Artă Sacră din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Bucureşti şi Vlad Alexandrescu, profesor la Departamentul de Limba Franceză al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine şi director al Centrului de cercetare „Fundamentele modernităţii europene” al Universităţii din Bucureşti. Vlad Alexandrescu face parte din comitetul de editare al Seriei de autor André Scrima de la editura Humanitas.

Conferinţa Un teolog mai puţin cunoscut!? Gânduri despre părintele André Scrima se va desfăşura începând cu ora 18:00 în Amfiteatrul Dumitru Stăniloae al Facultăţii de Teologie Ortodoxă (str. Sf. Ecaterina, nr. 2, sector 4, Bucureşti).

Informaţii preluate de pe revista online a Universităţii din Bucureşti, TopUB.

Expoziţia itinerantă „Cronologia Războiului Rece” la Alba Iulia

2011-12-09T19:41:00.001+02:00

Miercuri, 14 decembrie, ora 12, la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia are loc deschiderea expoziţiei itinerante Cronologia Războiului Rece, realizată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Sighet.

La vernisaj vor participa cei doi fondatori ai Memorialului: Ana Blandiana, preşedinte al Fundaţiei Academia Civică şi Romulus Rusan, directorul Centrului de Studii şi realizator al expoziţiei.

Expoziţia face parte din proiectul internaţional „History after the Fall”, finanţat de Uniunea Europeană prin programul „Cultura 2000”. Partenerii Fundaţiei Academia Civică - Memorial Sighet în acest proiect internaţional au fost Institutul „Hannah Arendt” din Dresda, Institutul de Istorie Contemporană din Praga, Open Society Archives din Budapesta, Karta din Varşovia, Institutul Român de Istorie Recentă din Bucureşti.

Expoziţia (varianta în limba română) a fost deschisă în iulie 2006 la Sighet, devenind o expoziţie permanentă în cadrul Muzeului Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei.

Informaţii preluate de pe site-ul Memorialului Sighet.

Un interviu cu Dl. Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România

2011-12-09T17:04:00.000+02:00

Săptămâna aceasta s-a publicat în Revista Kamikaze un interviu cu Octav Bjoza, preşedintele AFDPR, în care se vorbeşte despre iubire, dar şi despre câteva din greutăţile prin care au fost nevoiţi să treacă foştii deţinuţi politici din închisorile comuniste.

Dezbaterea: Abdicarea Regelui Mihai I: implicaţii asupra istoriei României

2011-12-09T12:39:00.001+02:00

Mircea Rusnac, Studii privind mişcarea de rezistenţă anticomunistă din Banat

2011-12-09T11:39:00.002+02:00

Volumul cuprinde cinci studii semnate de dr. Mircea Rusnac: Procesul conducătorilor partizanilor anticomunişti din Banat (1949); Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din Banat (1945-1953); Mărturii privind amploarea mişcării de rezistenţă anticomunistă din Banat; Rezistenţa anticomunistă din Banat pe Internet; „Al doilea nivel” al mişcării de rezistenţă anticomunistă din Banat.

Volumul a fost editat de Biblioteca Cercului de Studii Vestul şi a fost lansat la Timişoara pe 7 decembrie, cu ocazia „Serii Bănăţene” organizată lunar de Bierhaus. Cei interesaţi îl pot procura prin comandă de la autor (mircea_rusnac@yahoo.com). Preţul unui exemplar este de 20 RON.

Întâlniri cu Rost: Petre Ţuţea după 20 de ani

2011-12-09T09:59:00.002+02:00

Evenimentul va avea loc marţi, 13 decembrie ora 18 la Clubul Ţăranului. Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti Şoseaua Kiseleff, nr. 3.

Vor participa: Demostene Andronescu, Dan Ciachir, Ion Papuc, Marcel Petrişor.

Moderatori: Răzvan Codrescu şi Paul Ghiţiu.

Lech Wałęsa - Drumul spre adevăr. Autobiografie

2011-12-07T23:32:00.001+02:00

A apărut la Editura Curtea Veche volumul: Lech Wałęsa - Drumul spre adevăr. Autobiografie (trad. Constantin Geambaşu).

Acesta va fi prezentat joi, 8 decembrie, începând cu ora 16.00, în cadrul conferinţei „Literatura polonă tradusă în limba română”, organizată de Institutul Polonez şi Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Departamentul de filologie rusă şi slavă.

Lech Wałęsa a fost cofondator al primului sindicat independent din Europa de Est comunistă, „Solidaritatea” (Solidarność), primul preşedinte al Poloniei după căderea comunismului (1990-1995), laureat în 1983 cu premiul Nobel pentru Pace.

Editura Curtea Veche anunţă că în luna martie 2012 Lech Wałęsa va face o vizită în Bucureşti.

Informaţii preluate de pe blogul Editurii Curtea Veche.

Conferinţa „Literatura polonă tradusă în limba română”

2011-12-07T23:10:00.006+02:00

Conferinţa „Literatura polonă tradusă în limba română” este organizată de Institutul Polonez şi Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Departamentul de filologie rusă şi slavă şi va fi moderată de prof. univ. dr. Constantin Geambaşu

La eveniment vor participa numeroşi reprezentanţi ai instituţiilor culturale: Maja Wawrzyk (directorul Institutului Polonez), Luiza Săvescu (Institutul Polonez), Mihnea Gafiţa (Curtea Veche Publishing), prof. univ. dr. Antoaneta Olteanu (Editura Paideia), Gabriela Tătărău (Editura Lider), Lucia Ţurcanu (Editura Arc Chişinău), Mircea Burzuca (Fundaţia „Margareta Sterian”).

Evenimentul va avea loc joi, 8 decembrie, începând cu ora 16.00, la sediul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Strada Pitar Moş nr. 7-13.

Pentru cei interesaţi, redau mai jos lista cu lucrările ce se vor prezenta:

Lech Wałęsa - Drumul spre adevăr. Autobiografie (trad. Constantin Geambaşu, Editura Curtea Veche Publishing, 2011)

Władysław Reymont - Pămantul făgăduinţei (trad. Constantin Geambaşu, Editura Lider, 2011)

Zygmunt Krasiński - Nedivina Comedie (trad., prefaţă şi note de Constantin Geambaşu, Editura Paideia, 2011)

Juliusz Słowacki - Kordian (trad. Passionaria Stoicescu şi Constantin Geambaşu, Editura Paideia, 2009)

Lidia Ostałowska - Ţiganul tot ţigan (trad. Cristina Godun, postfaţă Lech Mróz, Editura ARC, Chişinău, 2011)

Trei laureaţi NIKE într-o carte: Jerzy Pilch, Andrzej Stasiuk, Olga Tokarczuk (trad. Cristina Godun, cuvânt-înainte Lucia Ţurcanu, Editura ARC, Chişinău, 2011)

Dusza Czara şi Margareta Sterian - Antologia poeziei contemporane poloneze (reeditare a volumului publicat în 1935, prefaţă de Constantin Geambaşu, 2011)

Psihoterapolitica. Antologie de teatru contemporan polonez (antologare şi postfaţă Iulia Popovici, prefaţă Piotr Gruszczyński, trad. Cristina Godun, Sabra Daici, Luiza Săvescu, Editura ART, 2011).

Informaţii preluate de pe site-ul Artline.

Dezbaterea „De la o criză la alta: modernitate, comunism, capitalism"

2011-12-07T22:55:00.002+02:00

Centrul Interdisciplinar de Studii Culturale Europene şi Româneşti „Tudor Vianu” al Universităţii din Bucureşti organizează dezbaterea De la o criză la alta: modernitate, comunism, capitalism, în cadrul căreia se vor discuta ultimele apariţii editoriale semnate de Bogdan Ghiu, Augustin Ioan şi Alexandru Matei.

Dezbaterea va începe într-un cadru formal alături de:

Bogdan Ghiu, Contracriza, Dadasein şi Inconstrucţia

Augustin Ioan, Modern Architecture and the Totalitarian Project

Alexandru Matei, Mormîntul comunismului românesc

dar şi: Paul Cernat, Ovidiu Şimonca

Moderator: Mircea Martin

şi va continua într-un cadru INFORMAL de la ora 16:00!

În urma acestei conferinţe, studenţii sunt invitaţi să participe la o dezbatere ce se încadrează în mişcările studenţeşti de pe cuprinsul ţării. Dezbaterea se va desfăşura în cadrul Facultăţii de Litere, şi pe parcursul acesteia se vor atinge puncte de interes general universitar şi studenţesc: de la adoptarea Statutului Studentului la discuţii referitoare la Legea Educaţiei.

Invitaţia este deschisă tuturor STUDENŢILOR ce aparţin atât Facultăţii de Litere cat şi ai celorlalte facultăţi şi universităţi.

Dezbaterea va avea loc vineri, 9 decembrie 2011, ora 14:00 în Sala Tudor Vianu, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti.

Informaţii preluate de pe site-ul Observatorului Cultural şi de pe pagina de facebook a dezbaterii.

Expozitie In memoriam Horia Bernea

2011-12-07T21:01:00.000+02:00

Expoziţia „8 picturi şi mai multe fotografii” realizată in memoriam Horia Bernea va fi vernisată joi 8 decembrie la ora 13 la Muzeul Enescu, Palatul Catacuzino, Calea Victoriei 141 şî va fi deschisă în perioada 8-22 decembrie 2011 între orele 10-17.

Seară dedicată memoriei poeţilor din închisorile comuniste

2011-12-06T21:01:00.001+02:00

Joi, 8 decembrie 2011, ora 18.00, la Librăria „Sophia” din Bucureşti, str. Bibescu Vodă nr. 19, va avea loc o seară dedicată memoriei poeţilor din închisorile comuniste. Vor recita din creaţiile plămădite în temniţe actorii Maria Ploae, Manuela Hărăbor, Lamia Beligan, Afrodita Androne, Manuela Golescu, Florin Nan, Cerasela Constantin.

Invitaţi special: Florin Caragiu, protopsalt Dimitrie Voicescu, Maria Gheorghiu şi grupul Cantos, Cristina Naste, Vlad Cristian Ghinea.

Informaţii preluate de pe blogul lui Claudiu Târziu.

Foştii deţinuţi politici abandonaţi încă o dată de Occident. CEDO - complice cu crimele comunismului

2011-12-06T10:30:00.002+02:00

Am primit de la Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti următorul COMUNICAT:

„În ziua de 28.11. 2011, conducerea Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici - Luptători Anticomunişti, a luat cunoştinţă de respingerea cererii sale introdusă la data de 06.01.2010 şi înregistrată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sub nr. 3316/10.

Această Curte a primit, pe parcurs, 3 (trei) volume de documente trimise de noi, în care erau arătate crimele săvârşite de regimul comunist din România între anii 1945-1989, fiind precizate nominal peste 3.000 de omucideri identificate până în prezent numai în temniţele politice din această perioadă, precum şi autorii acestor crime, dar şi condiţiile inumane de detenţie şi muncă forţată la care au fost supuşi deţinuţii politici anticomunişti.

Totodată, au fost prezentate Curţii şi dovezi oficiale ale tăinuirii acestor crime de către Justiţia Română de după 1989, care, permanent, la intervenţiile noastre, a decis neînceperea urmăririi penale.

Respingerea cererii noastre demonstrează, fără îndoială, solidarizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului cu crimele comunismului săvârşite în România înainte de 1989 şi de asemenea solidarizarea cu tăinuitorii acestor crime de după 1989.

Pentru noi, foştii deţinuţi politici-luptători anticomunişti, a devenit limpede cum suntem priviţi în continuare de către cei ce conduc astăzi statele Europei. Suntem convinşi că istoria îi va eticheta pe aceştia, într-o zi, aşa cum se cuvine, fiindcă va exista un moment al adevărului şi pentru victimele lăsate pradă, fără apărare, de forţele aliate din Apus, după cel de al doilea război mondial.

Victime atunci, victime astăzi!

Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici - Luptători Anticomunişti

5.12.2011

Preşedinte, Constantin IULIAN

Secretar, Gheorghe JIJIE”

Anuarului internaţional al IICCMER, "History of Communism in Europe"

2011-12-06T10:19:00.002+02:00

A apărut la Editura Zeta Books volumul II al Anuarului internaţional al IICCMER, History of Communism in Europe. Acesta abordează o tematică mai largă pe marginea relaţiei complicate dintre intelectuali şi regimurile totalitare comuniste: „Avatars of Intellectuals under Communism”. Volumul găzduieşte contribuţii originale pe numeroase subiecte care frecventează tematica interacţiunii (indiferent de natura ei) dintre intelectuali şi partidul-stat (I. Intellectuals and the Utopian Temptation; II. Arts and Culture; III. Communist Communities of Expert Knowledge; IV. Dissent), precum şi mai multe recenzii la volume recent apărute.

Volumul poate fi achiziţionat de pe site-ul editurii.

Pentru cei interesaţi, redau mai jos cuprinsul:

Andreea ZAMFIRA: Intellectuals’ Enthusiasm for Communism at the End of the First World War in France;

Valentine LOMELLINI: Reassessing the Communist Utopia? Euro communist intellectuals at the mirror of the “developed socialism”;

Alina PAVELESCU: Idéologiser la culture alternative. Adrian Păunescu et le Cénacle Flacăra;

Fjoralba SATKA: Albanian Alternative Painting vs. Official Painting under Communism;

Alice MOCĂNESCU: Artists and Political Power: The Functioning of the Romanian Artists’ Union during the Ceauşescu Era, 1965-1975;

Nataliya HRISTOVA: Des masques au mascarade. Les intellectuels et les défis de la mémoire sociale (Milieu des années 1950 – fin des années 1990);

Shawn CLYBOR: Socialist (Sur)Realism: Karel Teige, Ladislav Štoll and the Politics of Communist Culture in Czechoslovakia;

Ştefan BOSOMITU: Notes and Remarks on the (Re) Institutionalization of Sociology in Communist Romania in the 1960s; Bogdan IACOB: Co-option and Control: The Changing Profile of the Historical Front in Communist Romania at the End of the Fifties;

Nevena DIMOVA: Macedonian and Albanian Intellectuals and the National Idea(s) in Socialist Macedonia;

Luciana JINGA: Intellectuelles ou apparatchiks. Les politiques pour la promotion des femmes dans le Parti Communiste Roumain;

Márta ERDŐS, Gábor KELEMEN: The Finite Universe: Discursive Double Bind and Parrhesia in State Socialism;

Iulia VLADIMIROV: Monica Lovinescu: The Voice of Unbound Freedom;

Cosmina TĂNĂSOIU: Revisiting Romanian Dissent under Communism. The Unbearable Lightness of Solitude;

Ana-Maria CĂTĂNUŞ: Breaking the barriers of Romanian conformism. Dissent and scientific critique of Communism in mathematician Mihai Botez’ thinking. A case study

Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

Lansare de carte la Iaşi: Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu, vol. I-II

2011-12-05T18:27:00.000+02:00

Evenimentul va avea loc joi, 8 decembrie, ora 17 la Librăria Orest Tafrali (Corp A, Universitatea „Al. I. Cuza”.

Conferinţă: Romii la începuturile regimului comunist. Între recunoaştere şi ignorare

2011-12-03T12:07:00.002+02:00

În perioada regimului comunist romii nu au beneficiat de statutul de minoritate naţională, cu toate că, din punct de vedere numeric, ei reprezentau un grup important de populaţie, iar la recensăminte erau înregistraţi ca o etnie aparte. A existat un moment când romii au fost foarte aproape de a obţine acest statut, mai precis în intervalul 1948–1949, prin demersurile Uniunii Generale a Romilor din România.

Conferinţa susţinută de dr. Viorel Achim îşi propune să prezinte un fragment interesant din istoria recentă a romilor.

Evenimentul este organizat de IICCMER şi va avea loc luni, 12 decembrie 2011, de la orele 17.30, la sediul Institutului din Str. Alecu Russo, nr. 13-19, et. 5, ap. 11.

Gabriel Micu, Basarabia, România şi Politica Marilor Puteri (1914-1947)

2011-12-02T10:08:00.001+02:00

A apărut recent la Editura Pontos din Chişinău, cartea semnată de Gabriel Micu, Basarabia, România şi Politica Marilor Puteri (1914-1947).

Monografia este rezultatul unei cercetări îndelungate şi serioase, în care a fost parcursă o impresionantă bibliografie asupra subiectului, au fost studiate documente publicate, referitoare la politica externă, dar şi – ceea ce este foarte important – au fost depistate şi introduse în circuitul ştiinţific izvoare documentare noi, descoperite de autor în diverse arhive.

Gabriel Micu dezvăluie mai multe etape ale politicii sovietice faţă de România, arătă eforturile depuse de diplomaţia bolşevică privind re-anexarea Basarabiei la diverse foruri internaţionale, dar şi prin intervenţii militar-diversioniste directe, aşa cum a fost, de exemplu, numita „insurecţie” de la Tatar-Bunar (1924) şi – până la urmă – prin constituirea numitei „Republici Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti” cu centru la Balta, apoi Tiraspol – veritabil cap de pod pentru expansiune bolşevică în România şi Balcani.

Lansare de carte: Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru, "Ioan Pelivan - părinte al mişcării naţionale din Basarabia"

2011-11-29T11:16:00.002+02:00

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni organizează în cadrul „Zilelor Nicolae Colan”, lansarea volumului Ioan Pelivan - părinte al mişcării naţionale din Basarabia.

Volumul, semnat de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru, are un cuvânt înainte de prof. univ. dr. Corneliu-Mihail Lungu şi a apărur la Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2011 (402 pagini).

Realizat în cadrul ciclului Făuritorii unităţii naţionale - seria Basarabia, volumul reprezintă o monografie, pe baza documentelor, în cea mai mare parte inedite, referitoare la viaţa şi activitatea lui Ioan Pelivan (1876-1954), unul dintre cei mai proeminenţi luptători pentru cauza basarabeană, om politic publicist, apărător şi promotor al limbii române. Pentru crezurile sale politice şi naţionale a fost arestat de comunişti şi a decedat în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei la 25 ianuarie 1954.

Evenimentul va avea loc la Centrul Eclezistic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, din Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, miercuri, 29 noiembrie 2011, ora 14.00.

Martha Georgescu Topuslău, Comunismul povestit copiilor de fiica unui condamnat la moarte. Procesul Canalului Dunăre-Marea Neagră

2011-11-28T18:01:00.001+02:00

Una dintre ultimele apariţii despre anii comunismului la Editura Vremea este cartea semnată de Martha Georgescu Topuslău: Comunismul povestit copiilor de fiica unui condamnat la moarte. Procesul Canalului Dunăre-Marea Neagră.

„O familie normală. Un tată harnic, inventiv, onest. O mamă iubitoare şi blândă. O fetiţă frumoasă şi bine educată, ocrotită în atmosfera de farmec a poveştilor contesei de Ségur. Trăiesc fericiţi, în căminul prosper făurit prin munca mâinilor lor. Şi, peste acest tablou idilic, norii negri ai «dictaturii clasei muncitoare» revarsă teroarea şi distrugerea.

Ce înseamnă pentru un copil alungarea din rai, condamnarea nedreaptă a tatălui la moarte, aruncarea într‑o lume nebănuită, a răului şi a primejdiei? Aceasta este povestirea pe care o veţi citi în paginile cărţii Marthei Georgescu Topuslău. Istorisită nepoţilor, care nu pot crede că s‑a putut întâmpla aşa ceva. Spusă simplu, într‑un fel care aminteşte în mod paradoxal basmele copilăriei, ceea ce face şi mai înspăimântătoare realitatea căreia numai o parte dintre aceşti oameni i‑au supravieţuit.

Şi, ca o temelie de piatră, pe care se înalţă eşafodajul delicat al vorbelor povestitoarei, se aşează textul broşurii Procesul bandei de sabotori şi diversionişti de la Canalul Dunăre‑Marea Neagră, apărută în 1952 la Editura pentru literatură politică…

O carte din care strigă nedreptatea care s‑a făcut elitelor unui popor.

Fapte care se uită. Fapte care nu trebuie uitate.”

Informaţii preluate de pe blogul Editurii Vremea.

Volumul poate fi comandat şi de pe site-ul Editurii Vremea.

Eveniment editorial la Timişoara

2011-11-28T17:48:00.001+02:00

Eveniment editorial la Timişoara prilejuit de lansarea cărţilor:

Alexei Vakulovski, În gura foametei

Dumitru Crudu, Oameni din Chişinău

Evenimentul, organizat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Timişoara, are loc în 5 decembrie, ora 17, în P-ţa Sfântu Gheorghe, sala de cenaclu a USR Filiala Timişoara şi a Revistei Orizont.

La eveniment participă: Cornel Ungureanu, Moni Stănilă, Alexei Vakulovski, Dumitru Crudu.

Aurel Sergiu Marinescu, O contribuţie la istoria exilului românesc, vol. X

2011-11-26T19:11:00.001+02:00

A apărut la Editura Vremea volumul X din seria semnată de Aurel Sergiu Marinescu, O contribuţie la istoria exilului românesc.

Despre autor: Aurel Sergiu Marinescu (12.02.1929 - 31.08.2008), figură remarcabilă a exilului românesc, s-a făcut cunoscut ca un luptător acerb împotriva comunismului, ca un patriot militant, ca istoric şi scriitor de valoare.

Publicaţii: Prizonier în propria ţară - trilogie, 1977; Mă aplec peste ani, 1998; Înainte şi după Dictatul de la Viena, 2000; Armata Roşie în România. 1944-1958, 2001; O contribuţie la istoria exilului românesc, vol. I, 1999; vol. II, 2002; vol. III, 2003; vol. IV, 2004; vol. V, 2005; vol. VI, 2006; vol. VIII, 2008; vol. IX, 2009.

A avut o constantă prezenţă în ziarele româneşti din SUA, Canada, Danemarca, Franţa, precum şi în cele din patrie.

Despre autor şi lucrările sale Lucia Hossu Longin şi Doina Jela afirmă: „A scris cărţi şi memorii, contribuţii la cunoaşterea exilului, cărţi ce vor rămâne, cum spunea un critic, în patrimoniul suferinţelor naţionale româneşti până la judecata din urmă.” (Lucia Hossu Longin)

„Lucrarea lui Aurel Sergiu Marinescu, Contribuţii la o istorie a exilului românesc, a ajuns, iată, la cel de-al X-lea volum... Cum fiecare dintre aceste tomuri depăşeşte cu mult cinci sute de pagini, vorbim aici despre un volum de peste cinci mii de pagini de documente, referate, rapoarte, sinteze, scrisori, telegrame şi chiar chitanţe, comentate şi mai ales dispuse într-o ordine şi o arhitectură menite să faciliteze accesul, adunate toate sub semnătura unui singur om.” (Doina Jela)

Lucrarea poate fi cumpărată şi de pe site-ul Editurii Vremea.

Clara Mareş, Zidul de sticlă. I.D. Sârbu în arhivele Securităţii

2011-11-25T21:40:00.001+02:00

După câţiva ani de muncă asiduă în arhive, volumul semnat de Clara Mareş, Zidul de sticlă. I.D. Sârbu în arhivele Securităţii, a văzut recent lumina tiparului la Editura Curtea Veche. Lucrarea de dimensiuni apreciabile (520 pagini, format 13×20 cm), surprinde drama unui om de cultură aflat sub stricta supraveghere a poliţiei politice comuniste.

Despre „subiectul” cărţii şi despre cartea în sine, criticul literar Dan C. Mihăilescu afirmă: „Ion D. Sîrbu! Utopicul socialist blagian, dulce compătimitor al minerilor mitologici, erudit bufon metafizic, patriot mutilat sufleteşte, vajnic lup singuratic! Un Lear visând la Prospero, hărţuit de o Securitate faţă de care Caliban făcea dulce figură de... junghi intercostal.

Bufonul Gary! Poate cea mai spectaculoasă apariţie a epistolarului şi diarismului românesc după 1989, vecin de vitalism cu Petre Pandrea şi Ion Negoiţescu. Omul al cărui dosar de urmărire informativă face parte în chip dramatic din însăşi opera sa!

Mult mai mult decât în cazul unor Cioran, Blaga sau Noica, DUI-ul lui Gary Sîrbu este o capodoperă de suprarealism ubuesc şi grotesc gogolian, de (inutilă) inventivitate diabolică şi caricatură jalnică.

Supremul triumf, fie şi postum, al victimei: urmăritorii i-au devenit personaje. Oroarea devine deriziune hipnotică.”

Despre autoare: Clara Mareş, (n. 1977), este cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Absolventă a Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti şi a masteratului de Relaţii Internaţionale la Centrul de Studii Euro-Atlantice al Universităţii Bucureşti.

Lucrări publicate: Membrii CC al PCR. Dicţionar (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2004); Dicţionarul penitenciarelor din România comunistă (1945–1967) (Ed. Polirom, 2008), editor - Nicu Steinhardt în dosarele Securităţii 1959-1989 (Ed. Nemira, 2005); redactor-şef al Anuarului IICCR, vol. 4, Intelectualii şi regimul comunist. Istoriile unei relaţii (Ed. Polirom, 2009).

Cei interesaţi pot achiziţiona cartea şi de pe site-ul Editurii Curtea Veche.

Ioan C. Popa, Mecanisme de putere ale regimului totalitar comunist în perioada bolşevismului. Impactul în Basarabia şi Transnistria

2011-11-25T13:18:00.002+02:00

Cartea, apărută de puţin timp sub egida Fundaţiei Europene Titulescu. Centrul de Studii Strategice, reprezintă o sinteză asupra primei jumătăţi a perioadei bolşevismului, ce se întinde de la Revoluţia din Octombrie 1917 până la momentul tranziţiei din 1953-1954, marcat de moartea lui Stalin şi începutul consolidării puterii lui Hruşciov.

Valorificând un bogat material bibliografic, provenind din diverse surse, multe din documente de arhivă declasificate în ultimii ani, mai ales din Federaţia Rusă şi Republica Moldova, în volum sunt prezentate detaliat aspecte esenţiale, adesea inedite, cu privire la activitatea serviciilor secrete în regimul totalitar comunist bolşevic, raporturile acestora cu puterea politică, în fapt cu persoana Conducătorului, reliefând cu o cazuistică bogată impactul lor direct în viaţa economică şi socială.

Ioan C. Popa, este doctorand la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti şi a semnat şi volumul Românii, Basarabia şi Transnistria, apărut sub egida Fundaţiei Europene Titulescu, în 2009, şi tradus în limba rusă, la Chişinău, în 2010.

Informaţii preluate de pe site-ul Fundaţiei Europene Titulescu, unde cei interesaţi pot găsi mai multe detalii despre carte.

Conferinţa „România dictaturilor: 1938-1989”

2011-11-24T09:50:00.001+02:00

Centrul de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer, organizează marţi, 29 noiembrie 2011, în corpul H (Sala H1) a Universităţii, începând cu ora 9.00, Conferinţa doctoranzilor intitulată: „România dictaturilor: 1938-1989”

Pentru cei interesaţi redau mai jos programul conferinţei, preluat de pe site-ul CSCP.

8.40-9.00: Înregistrarea participanţilor

9,00-9,10: Deschiderea conferinţei. Cuvânt de bun venit. Contextul şi scopurile conferinţei

Prof. univ. dr. Alexandru-Florin PLATON (decanul Facultăţii de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), lect. univ. dr. Ovidiu BURUIANĂ (director executiv al Centrului de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului)

9,10-10,50: Panel 1 – Practicile dictaturilor şi reacţiile la opresiune
Moderator: prof. univ. dr. Ioan CIUPERCĂ

9,10-9,35: Ioan BODNAR (Târgovişte), Propagandă şi descentralizare în Basarabia şi Bucovina (1941-1944)

9,35-10,00: Anca FILIPOVICI (Cluj), Dictaturile de dreapta în memorialistica intelectualilor evrei români

10,00-10,25: Eliza COCEA (Iaşi), Comunitatea evreiască din Iaşi (1945-1953). Între colaborare şi rezistenţă

10,25-10,50: Alexandra TOADER (Iaşi), Gheorghe Gheorghiu-Dej împotriva cultului personalităţii? O altă perspectivă asupra Şedinţei cu redactorii presei centrale şi locale din 2 iulie 1952

10,50-11,10: Pauză de cafea

11,10-12,50: Panel 2 – Sfârşitul „României profunde”? Urbanizare şi ruralitate în România comunistă
Moderator: lect. univ. dr. Dan LAZĂR

11,10-11,35: Mara MĂRGINEAN (Cluj), O altă imagine a urbanizării din România anilor ’50: dosarele personale ale muncitorilor din Uzinele siderurgice de la Călan între propagandă şi interese personale

11,35-12,00: Vlad MITRIC-CIUPE (Bucureşti), Arhitectura memoriei - de la Mauthausen la Piteşti

12,00-12,25: Mihai Marian OLTEANU (Bucureşti), Reconstrucţia urbană în timpul comunismului românesc. Studiu de caz: Centrul civic bucureştean

12,25-12,50: Emilia CLUCERESCU (Bucureşti), Colectivizarea agriculturii româneşti – între construct ideologic şi existenţă efectivă. Desfăşurare şi implicaţii la nivel local

13,00-15,00: Pauză de masă

15,00-17,15: Panel 3 – „Propagandişti vs. Intelectuali” . Discursul totalitar şi alternativa critică asupra realităţii comuniste / instrumentele statului şi insulele autonomiei culturale
Moderator: dr. Ştefan BOSOMITU

15,00-15,25: Cristina PREUTU (Iaşi), Actorii mesajului politic. Statutul şi imaginea propagandistului în regimul comunist din România

15,25-15,50: Ana Maria SIMA (Bucureşti), Superioritatea Uniunii Sovietice şi lupta pentru pace reflectate în propaganda comunistă din plasa / raionul Feteşti în perioada 1948-1953

15,50-16,15: Sergiu GHICA (Iaşi), Instituţii literar-artistice în România comunistă

16,15-16,40: Daniel PUIA-DUMITRESCU (Braşov), Persecuţie şi rezistenţă în comunism: Cenaclul de Luni (1977-1983)

16,40-17,05: Ovidiu MIHĂIUC (Iaşi), Contribuţie la istoria socială a „grupului” disident de la Iaşi

Concluziile conferinţei

Politicile culturale comuniste în timpul regimului Gheorghiu-Dej

2011-11-24T09:46:00.002+02:00

Aparatul cultural românesc din timpul regimului Gheorghiu-Dej, alcătuit dintr-o pletoră de direcţii, servicii, comisii, comitete, consilii, toate în structura guvernului, execută cu obedienţă indicaţiile trasate de sus în jos de o liotă de inspectori, instructori, şefi de sector din structura Secţiei de Agitaţie şi Propagandă a Comitetului Central. În acest hăţiş birocratic şi ideologic, care îşi schimbă mereu organigrama şi aşa complicată, se decid în cele mai mici detalii aspectele vieţii culturale şi artistice din Republica Populară Română: tiraje, repertorii, cifre de şcolarizare, sancţiuni, recompense, onorarii, călătorii de documentare, prelucrări ideologice etc.

Lucrarea, semnată de Cristian Vasile, a apărut recent la Editura Humanitas şi va fi lansată la Târgul de carte Gaudeamus sâmbătă, 26 noiembrie, ora 11.30, la standul Editurii Humanitas.

Dezbatere: „Coloniile de ţigani" din Transnistria, 1942-1944: organizare internă şi viaţă cotidiană.

2011-11-22T19:00:00.001+02:00

În cadrul ciclului de conferinţe „Interferenţe”, Arhivele Naţionale ale României organizează o dezbatere pe marginea prelegerii „Coloniile de ţigani" din Transnistria, 1942-1944: organizare internă şi viaţă cotidiană. Prelegere va fi susţinută de Viorel Achim (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”)

Evenimentul va avea loc vineri, 25 noiembrie 2011, de la ora 14.00, la sediul central al Arhivelor Naţionale (Sala „Aurelian Sacerdoţeanu”).

Prelegerea se desfăşoară în cadrul unui proiect de cercetare privitor la munca forţată a romilor deportaţi în Transnistria, finanţat de Fundaţia „Erinnerung, Verantwortung und Zukunft” din Berlin.

Informaţii preluate de pe site-ul Arhivelor Naţionale.

„Arhivele Totalitarismului” - nr. 72-73 (3-4/2011)

2011-11-22T13:29:00.002+02:00

A apărut nr. 72-73 (3-4/2011) din „Arhivele Totalitarismului”, publicaţie a Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarimului.

În curând, pe pagina de facebook a INST vor fi postate extrase din textele publicate.

Pentru cei interesaţi, redau mai jos cuprinsul numărului.

Radu Ciuceanu - Extending the Field of Research in Romania: The National Institute for the Study of Totalitarianism

Laurenţiu Constantiniu - The Soviet State’s Political Police: From Leninist Revolutionarism to Stalinist Pragmatism

Alexandru-Murad Mironov - And Quiet Flows the Dniester. Life and Death on the Romanian-Soviet Border, 1918-1940

Florin-Răzvan Mihai - Candidates and Candidacies During General Elections in Romania,

1926-1928

Cristian Troncotă - Personalities of the Secret Front in Romania: Gheorghe Cristescu

Cristina Diac - The Chronicle of a Political Collapse. The Communist Party in Romania and the End of Greater Romania

Mioara Anton - On Russians and Russophobia in Romania during the 1940’s

Ion Constantin - Katyń Massacres: The Way to the Truth

Vasile Buga - The Repatriation of the Romanian Prisoners from The Soviet Union, 1945-1952

Vesa Vares - The Western Powers and Finland during the Cold War:
What was “Finlandization”?

Petre Opriş - Indian-Soviet-Chinese Relations in Bucharest’s Perspective, 1955-1964. I,

Dan Cătănuş - Romania – Another Czechoslovakia? The Prospect of a Soviet Invasion and the Question of Foreign Support, 1968

Ana-Maria Cătănuş - A Case of Dissent in Romania in the 1970’s: Paul Goma and the Movement for Human Rights

Octavian Roske - The Biographical Dictionary of Repression: Methodology, Pattern, Sources

Florin Abraham - The Influence of Anticommunism over Recent Romanian Historiography

DICTIONARY OF INSTITUTIONS

Ana-Maria Rădulescu, The Adventist Church

Claudiu Degeratu - The Romanian Academy

Ana-Maria Rădulescu - The Romanian Orthodox Church

Flori Bălănescu - On Romanian Political Prison Poetry

Carmen Rădulescu - The Union of Architects in the Romanian People’s Republic and in the Socialist Republic of Romania

Întâlnire cu Richard Cummings - fost Director of Security al posturilor de radio „Europa Liberă” şi „Libertatea” din München

2011-11-21T10:37:00.002+02:00

Editura Adevărul, Institutul Român de Istorie Recentă şi Departamentul de Istorie a Românilor şi a Sud-Estului European organizează luni, 28 noiembrie, ora 10:30 o întâlnire a lui Richard Cummings cu studenţii Facultăţii de Istorie. Întâlnirea (din sala mare a bibliotecii Facultăţii de Istorie) este deschisă tuturor celor interesaţi.

Richard H. Cummings s-a născut în statul Massachusetts în 1944 şi a absolvit Boston University, unde s-a specializat în studii sovietice şi est-europene. În anii ’60, în timp ce servea în cadrul forţelor aeriene, a studiat limba rusă la Indiana University, după care a îndeplinit mai multe misiuni în Germania (Berlin) şi în Turcia. Revenit la Boston, a activat în cadrul Serviciului de Imigraţie şi Naturalizare al SUA.

În 1980 a acceptat poziţia de Director of Security al posturilor de radio Europa Liberă şi Libertatea (REL/RL) din München. Timp de 15 ani, el a răspuns de garantarea securităţii sediului şi angajaţilor din München, dar şi de protejarea staţiilor de emisie din Germania, Spania şi Portugalia.

După 1989, tot lui i-a revenit răspunderea asigurării protecţiei noilor redacţii deschise la Bucureşti, Praga, Sofia, Varşovia, Budapesta şi Moscova.

Richard Cummings va fi prezent şi la Târgul de carte Gaudeamus, unde îşi va lansa cartea Securitatea contra Radio Europa Liberă - din culisele Războiului Rece. Evenimentul va avea loc în 26 noiembrie, ora 16, la standul Editurii Adevărul.
Informaţii preluate de pe site-ul IRIR.

Evenimente editoriale în legătură cu istoria recentă la Târgul Internaţional „Gaudeamus - Carte de învăţătură” 2011

2011-11-20T20:47:00.006+02:00

Pentru cei interesaţi, aici pot găsi programul oficial al evenimentelor editoriale de la Târgul Internaţional „Gaudeamus - Carte de învăţătură” 2011. Am făcut şi o selecţie a evenimentelor care au legatură cu istoria recentă. Probabil sunt mai multe, dar din cauză că nu sunt descrise cărţile, nu am putut să-mi dau seama de asta. Selecţia o găsiţi mai jos.

Miercuri, 23 noiembrie

13.00 Editura Adevărul. Lansare de carte - Grigore Cartianu, Cristian Delcea, Mihai Voinea şi Andrei Crăciun, Teroriştii printre noi. Adevărul despre ucigaşii Revoluţiei

14.00 - Editura Teşu - nivel 0.00:13 - Lansare de carte: Teşu Solomovici, Mareşalul Ion Antonescu - o biografie. Invitaţi: acad. Dinu C. Giurescu, acad. Răzvan Theodorescu, prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, Veronica Bârlădeanu, Dorel Dorian, Alex Mihai Stoenescu.

16.00 - Editura Teşu - nivel 0.00:13 - Lansare de carte: Mihail Sebastian, Jurnal II. Jurnal indirect. 1926-1945. Invitaţi: acad. Eugen Simion, Veronica Bârlădeanu.

18.30 - Editura Humanitas - nivel 0.00:42 - Lansare de carte: Catherine Durandin, Moartea Ceauşeştilor. Adevărul despre o lovitură de stat comunistă. Participă: Catherine Durandin, Cristian Vasile, Flrin Ţurcanu, Cătălin Strat.

Joi, 24 noiembrie

12.00 - 12.30 Editura Junimea - Lansare carte: Ioan Sbârnă - Opt ani pe frontul de est. Invitaţi: Ion Brad, Gheorghe Doca

17.00 Editura Teşu - nivelul 0.00:13 - Lansare carte: Teşu Solomovici, Războaiele ştiute şi neştiute ale Mossadului

18.00 Editura Eikon - nivelul 0.00:15 - Lansare carte: Mihaela Albu, Codruţa Mirela Stănişoară, Camelia Zăbavă, Întoarcerea în Ithaca. Cultura română din exil şi din afara graniţelor - Realizări, recuperare, restituire. Participă: Mihaela Albu, Maria Alexe, Dan Anghelescu, Valentin Ajder

18.00 Editura Polirom - nivelul 0.00:39 - Lansarea volumelor: Mircea Mihăieş, Ultimul Judt şi Tony Judt, Cabana memoriei. Prezintă: Horia-Roman Patapievici

Vineri, 25 noiembrie

18.00 - 19.00 Radio România - Editura Casa Radio - Lansarea albumului Ladislau Csendes, George Enescu - un exil supravegheat. Coproducţie Editura Casa Radio - Muzeul Naţional „George Enescu”. Invitaţi: Laura Manolache, Ladislau Csendes

12.00 Editura Brumar - nivelul 7.70 :376 - Lansare carte: Silvia Kerim, Amintirea - ultimul interviu. Invitaţi: Paula Iacob, Carmen Iordăchescu, Marina Constantinescu, Lucia Negoiţă, Ion Besoiu, Ioan Cărmăzan

12.00 Ovidius University Press Constanţa - nivelul 3.20:123 - Lansare carte: Constanţa Călinescu, Ioan Popişteanu, Universitatea Ovidius Constanţa - 50 de ani (monografie). Invitaţi: prof. dr. Nicolae Rotund, conf. dr. Angelo Mitchievici, Ovidiu Dunăreanu. Moderator: Ioan Popişteanu

12.30 - 13.30 Biblioteca Metropolitană Bucureşti - nivelul 7.70 :346 - Lansarea volumului: Iuliana Marciuc, Liana Săndulescu şi Oana Georgescu (coord), 55 de ani de TVR în 55 de CONFESIUNI; lucrare apărută la Editura Biblioteca Bucureştilor.

13.00 Editura Ex Ponto - nivelul 3.20:123 - Lansarea ediţiei critice: Pavel Chihaia, Opera Omnia, 10 volume. Invitaţi: prof. dr. Nicolae Rotund, conf. dr. Angelo Mitchievici, Ovidiu Dunăreanu. Moderator: Ioan Popişteanu

15.00 Editura Teşu - nivelul 0.00:13 - Lansare carte: Istoria Israelului. Poporul evreu, de la începuturi şi până astăzi. O istorie pictografică

Sâmbătă, 26 noiembrie

11.30 Editura Humanitas - nivelul 0.00:42. Lansare de carte - Cristian Vasile, Politicile culturale comuniste în timpul regimului Gheorghiu-Dej. Participă: Cristian Vasile, Bogdan Cristian Iacob, Cătălin Strat

12.30 Editura Humanitas - nivelul 0.00:42 – Lansare de carte - Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930-1950. Participă: Lucian Boia, Florin Ţurcanu, Sorin Lavric, Gabriel Liiceanu

12.30 Editura Polirom - nivelul 0.00:39 - Lansare de carte: Corina Doboş, Luciana Jinga, Florin Soare, Cristina Roman, Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu, vol. al II-lea. Prezintă: Mihaela Miroiu, Bogdan Iacob, Corina Doboş, Florin S. Soare, Cristina Roman, Adrian Şerban

13.00 Editura Rao - nivelul 0.00:41 - Lansarea volumului şi sesiune de autografe: Oana Popescu, Ciobit - Interviuri cu Maia Morgenstern. Invitaţi: Maia Morgenstern, Oana Popescu

13.00 - 14.00 Fundaţia Academia Civică . Lansarea volumelor: Morţi fără morminte în Bărăgan (1951 - 1956); Florea Olteanu - un procuror incomod. Invitaţi: Ana Blandiana, Romulus Rusan, Ioana Boca, Virginia Ion, Andreea Cârstea, Angela Bilcea.

14.00 Editura Vremea - nivelul 0.00:30 – Lansare de carte - Aurel Sergiu Marinescu, O contribuţie la istoria exilului românesc", vol. X. Invitaţi: Lucia Hossu-Longin, Doina Jela, Silvia Colfescu

14.00 ADEPC - Editura Tracus Arte - nivelul 4.50:235 - Lansarea volumelor: Dan Cârlea, Copil în epoca de aur ; Alexandru Potcoavă, Şoimii patriei trebuie să fie întodeauna veseli. Prezintă: Paul Cernat, Felix Nicolau, Ion Bogdan Lefter

14.30 Editura Humanitas - nivelul 0.00:42 - Lansarea ediţiei integrale în limba română a Jurnalului Annei Frank

16.00 Editura Galaxia Gutenberg – Prezentare de carte Horia Moscovici, Monseniorul - Amintiri şi documente din viaţa Monseniorului Ghika în România. Invitaţi: IPS Ioan Robu, PS Cornel Damian, PS Mihai Frăţilă, IPS Nunţiul Apostolic Mons. Francisco-Javier Lozano, Francisca Băltaceanu (biblist, specialist în limba şi literatura clasică), Monica Broşteanu (biblist, specialist în limba şi literatura clasică), Emanuel Cosmovici - cercetător

16.00 Editura Polirom - Lansare carte: Cristian Tudor Popescu, Filmul surd în România mută. Politică şi propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912 - 1989). Prezintă: Adrian Şerban

16.00 - Standul Editurii „Adevărul” - Lansare de carte - Richard Cummings, Securitatea contra Radio Europa Liberă, şi Virgil Tănase, Leapşa pe murite. Invitat: Richard Cummings.

16.30 Editura Polirom - nivelul 0.00:39 – Lansare de carte Lucian Dan Teodorovici, Matei Brunul

Prezintă: Marius Oprea, Bogdan Alexandru-Stănescu.

17.00 - 18.00 Regia Autonomă Monitorul Oficial – Lansare de carte - Acad. Dinu C. Giurescu, Rudolf Dinu, Laurenţiu Constantiniu, O istorie ilustrată a diplomaţiei româneşti. Invitaţi: autorii

19.00 - 19.30 Editura Ars Docendi - Universitatea din Bucureşti - Lansarea volumului Povestea familiei Arnăuţoiu din Nucşoara - relatări ale Elenei Ion Arnăuţoiu. Invitaţi: Lucia Hossu Longin, Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, Christian Mititelu

Moderator: Ioan Crăciun - editor

Duminică, 27 noiembrie

12.00 Editura RAO - nivelul 0.00:41 - Lansare de carte şi sesiune de autografe: Larry Watts, Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Invitat: Larry Watts

15.00 Editura Polirom - nivelul 0.00:39 - Lansare carte: Cristina Corciovescu, Magda Mihăilescu (coord.), Noul cinema românesc. De la tovarăşul Ceauşescu la domnul Lăzărescu. Prezintă: Dan C. Mihăilescu, Laurenţiu Damian, Adrian Şerban

17.00-18.00 Editura Ars Docendi - Universitatea din Bucureşti - Lansare de carrte, Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, Muzicieni români, biografii ascunse. Invitaţi: Laura Manolache, Florinela Pop.

Robert C. Tucker, Filosofie şi mit la Karl Marx, Curtea Veche, 2011

2011-11-18T14:26:00.001+02:00

Recent a apărut la Editura Curtea Veche, cu sprijinul IICCMER, volumul Filosofie şi mit la Karl Marx, semnat de Robert C. Tucker.

Cartea surprinde tensiunile insolubile din inima radicalismului hegeliano-marxist şi prezintă caracterul intrinsec autoritar şi despotismul incipient al gândirii lui Marx.

Robert C. TUCKER (1918-2010) - strălucit sovietolog, Profesor Emeritus la Universitatea Princeton, deţinător al Catedrei IBM Professor of International Studies. Între 1944 şi 1953, a lucrat ca ataşat al Ambasadei Americane la Moscova. Biografia neterminată a lui Stalin (proiectată a avea trei volume, din care s-au publicat doar două) este considerată opera sa fundamentală. Cartea de faţă, Filosofie şi mit la Karl Marx, are la bază teza de doctorat susţinută în 1958 la Universitatea Harvard. Numeroşi politologi valoroşi consideră scrierile lui Tucker drept repere fundamentale pentru înţelegerea stalinismului, comunismului şi totalitarismului, în general.

Volumul poate fi comnadat şi de pe site-ul Editurii Curtea Veche.

Petre Pandrea, „Memoriile mandarinului valah. Jurnal 1954-1956”

2011-11-18T14:23:00.001+02:00

Volumul (de 632 pagini, format 13 x 20 cm) este o ediţie revăzută şi adnotată a primei părţi a jurnalului mandarinului valah, un al doilea tom urmând să conţină însemnările din anii 1957-1958.

Pe lângă jurnalul propriu-zis, volumul conţine o prefată semnată de Ştefan Dimitriu, o extrem de amănunţită notă biobibliografică realizată de fiica scriitorului, Nadia Marcu-Pandrea, şi facsimile după documente din dosarele C.N.S.A.S.

Volumul poate fi comandat şi de pe site-ul Editurii Vremea.

Conferinţa „Gulagul. Ce ştim acum”

2011-11-18T12:16:00.001+02:00

Luni, 28 noiembrie, ora 18.00, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc organizează Conferinţa Gulagul. Ce ştim acum, susţinută de Anne Applebaum, Horia-Roman Patapievici şi Gabriel Liiceanu.

În cadrul evenimentului va avea loc lansarea volumului Gulagul. O istorie, de Anne Applebaum, apărut la Editura Humanitas cu sprijinul IICCMER.

Anne Applebaum este jurnalist şi câştigătoare a Premiului Pulitzer în 2004. A scris pe larg despre comunism şi dezvoltarea societăţii civile în Europa Centrală şi de Est, a fost editor la revista The Economist şi membru al Consiliului editorial al Washington Post (2002-2006). Cea mai recentă carte a ei, Gulag. O istorie, câştigătoare a Premiului Pulitzer pentru non-ficţiune, prezintă istoria sistemului concentraţionar sovietic, descriind viaţa de fiecare zi din lagăre.

Evenimentul va avea loc la sediul Institutului Cultural Român din strada Aleea Alexandru, nr. 38.

Organizatori: IICCMER, Fundaţia Konrad Adenauer, Editura Humanitas, Institutul Polonez, Institutul Cultural Român.

Documente despre exilul românesc în format digital

2011-11-18T12:11:00.001+02:00

Departamentul Exil şi Minorităţi al IICCMER anunţă digitizarea unor fonduri arhivistice deţinute de Institut, care cuprind publicaţii ale exilului românesc, precum şi documente sau manuscrise din diferite arhive personale (e.g. „arhiva exilului românesc” constituită de Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca). Astfel, circa 29.000 de pagini din mai multe publicaţii şi fonduri arhivistice ale exilului românesc şi 23 de înregistrări video sunt puse la dispoziţia cercetătorilor în format digital.

Din fondul Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca, donat de fundația Humanitas Aqua Forte către IICCMER în septembrie 2011, au fost scanate 2.327 pagini. Fondul reuneşte documente video (digitizate integral), extrase din presă franceză, manuscrise şi dactilograme ale unor autori din exil, dar şi din ţară: texte semnate Dan M. Brătianu (Souvenirs marquants de 1908 à 1984), Petre Baicu (Memorii din închisori), dactilogramele semnate Dan Petraşincu (cunoscut sub pseudonimul Angelo Moretta), manuscrise ale poetului Alexandru Busuioceanu sau ale lui Ion Pârvulescu, dactilograma romanului Biserica Neagră a lui A. E. Baconsky, însoţită de adnotările autorului, dactilograma Ultimului cuvânt al lui Mircea Vulcănescu, rostit în ziua de 15 ianuarie 1948 în faţa Curţii de Apel Bucureşti, diferite manuscrise ale unor texte publicate în revista Ethos editată de Virgil Ierunca (e.g. dactilogramele lui Mircea Eliade pentru Caiete de dor, cu adnotările autorului).

Fondul Exilul Românesc din Marea Britanie a fost scanat integral (6.208 pagini). El documentează activităţile emigraţiei române din Anglia începând din anul 1941 şi reuneşte următoarele subfonduri:
- Subfondul George Emil Iliescu şi Ecaterina Iliescu - acte şi documente personale ale Ecaterinei şi G.E. Iliescu, rapoarte militare, fişe şi fotografii cu exilaţi români din Anglia.

- Subfondul ACARDA (Asociaţia Culturală a Românilor din Anglia) - corespondenţă, articole, extrase din presă referitoare la activitatea ACARDA. Rapoarte şi adrese referitoare la activitatea ACARDA pentru sprijinirea „Opération Villages Roumains", solidaritatea cu revoltele muncitorilor de la Braşov (15 noiembrie 1987) şi revoluţia din decembrie 1989.

- Subfondul Iolanda Strănescu Costide - corespondenţa Iolandei Strănescu cu Iurie Roşca şi Nicolae Lupan, apeluri, telegrame, declaraţii, discursuri şi extrase din presă referitoare la activităţile Asociaţiei „ProBasarabia şi Bucovina şi relaţiile cu ACARDA”, etc.

- Subfondul ARRC (Anglo-Romanian Refugee Committee) - corespondenţă, note, adrese, intervenţii, broşuri, discursuri, extrase din presă referitoare la rezolvarea de către ACARDA a problemei refugiaţilor români din Anglia, îndeosebi a cazurilor Gheorghe Viscereanu, Ghiţă Milea şi Stancu Păpuşoiu.

Din fondul Victor Frunză au fost scanate 4374 de pagini, respectiv publicaţiile Dialog şi Lupta (3294 pagini - revista Dialog şi 1080 pagini - revista Lupta).

Revista Dialog a apărut la Köln, Frankfurt pe Main şi Dietzenbach, Germania, din 1977. Revista a reprezentat Cercul Democratic al Românilor din Germania avându-l ca redactor pe Ion Solacolu (din aprilie 1982). Din 1988 până în 1992 revista Dialog a editat suplimentul Caiet de literatură, avându-l ca redactor pe Ion Negoiţescu.

Revista Lupta (Le Combat) a apărut la Paris, din septembrie 1983 până în decembrie 1997. Având o apariţie bilunară, revista a fost editată în primii ani de către Mihai Korne (în acelaşi timp şi director al revistei) şi din septembrie 1985 de către Antonia Constantinescu.

Fond P.H.Stahl a fost scanat integral - 422 de pagini. Fondul reuneşte publicaţia Gânduri Libere care a apărut la Paris din ianuarie 1951 până în 1952. Revista şi-a propus, aşa cum reiese din Cuvântul înainte (nesemnat) din nr.1/1951, să fie „un organ de apărare a culturii naţionale”. Principalii colaboratori au fost Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Şerban Voinea şi Constantin Amăriuţei.

Fond Constantin Micu-Stavilă (fost Ştefan Delureanu, denumire modificată la cererea donatorului) a fost scanat integral - 9238 pagini. Fondul reuneşte documente personale, articole şi manuscrise aparţinând lui Constantin şi Viorica Stavilă.

Fondul Institutul Român şi Biblioteca Română din Freiburg im Breisgau (Germania), digitalizat integral (1557 pagini), cuprinde câteva numere din Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg precum şi dări de seamă privind activitatea bibliotecii. Fondul a fost donat IICCMER în octombrie 2011.

Biblioteca Romana din Freiburg (inventare), cuprinde o listă a inventarului Bibiliotecii române din Freiburg împărţită pe fişe-autori şi teme documentare. Au fost digitalizate si prelucrate 4750 fişe.

Pe lângă aceste documente, IICCMER mai pune la dispoziţia cercetătorilor 23 de înregistrări video din fondurile arhivistice ale Departamentului Exil şi Minorităţi al IICCMER.

Mai multe detalii despre proiect pe site-ul IICCMER.

Memoria Holocaustului şi Memoria Gulagului – Atelier ştiinţific franco-român

2011-11-18T11:56:00.003+02:00

Luni, 28 noiembrie 2011, între orele 14.30 şi 17.30, IICCMER şi Colegiul Noua Europă organizează atelierul ştiinţific franco-român, Memoria Holocaustului şi Memoria Gulagului. Workshopul va dezbate evoluţia reprezentărilor colective asupra crimelor nazismului şi ale comunismului. Cum ne amintim de cele două totalitarisme ale secolului XX? Cum se construiesc aceste memorii şi care este raportul dintre ele? Ce factori au influenţat evoluţia lor de-a lungul timpului?

Participă: Alain Blum, EHESS; Raluca Grosescu, IICCMER; Damiana Oţoiu, IICCMER; Anca Oroveanu, NEC; Stanislas Pierret, Ambasada Franţei la Bucureşti ; Alina Pavelescu, Arhivele Naţionale Române; Liviu Rotman; SNSPA; Ioan Stanomir, IICCMER; Jean-Charles Szurek, Institut des sciences sociales du politique, CNRS; Florin Ţurcanu, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti.

Eveniment organizat în parteneriat cu: Institut des sciences sociales du politique, CNRS; Facultea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti; CeFReS, Centre français de recherche en sciences sociales.

Proiectul este susţinut de Ambasada Franţei în România.

Pentru cei interesaţi, redau mai jos programul evenimentului:

14.30 – 14.45 Allocutions d’ouverture: Anca Oroveanu, NEC; Ioan Stanomir, IICCMER; Stanislas Pierret, Ambassade de France en Roumanie

14.45 – 16.15, IICCMER

Modérateur: Raluca Grosescu

Réflexions sur les mémoires du génocide des Juifs et du Goulag ‐ Jean Charles Szurek, Institut des sciences sociales du politique, CNRS

L'agencement de l'oubli le régime Ceausescu et la mémoire des expériences totalitaires en Roumanie – Florin Ţurcanu, Faculté des Sciences Politiques, Université de Bucarest

Aspects contradictoires dans la gestion de la mémoire de l’Holocauste – Liviu Rotman, Ecole Nationale d’Etudes Politiques et Administratives, Bucarest

Discussions

16.15 – 16.30 – Pause café

16.30 – 17.30

Modérateur: Damiana Oţoiu, IICCMER

Archives sonores les déportations d'Europe centrale et orientale vers l'URSS stalinienne ‐ Alain Blum, Centre d'études des mondes russe, caucasien et centre‐européen (EHESS)

Mémoires divisées, mémoires en compétition – Holocauste et Goulag dans le discours public de la Roumanie postcommuniste ‐ Alina Pavelescu, Arhives Nationales Roumaines

Discussions

17.30 Optionnel (Départ pour ICR) : Lancement de livre : Anne Applebaum, Gulag. O Istorie (Goulag. Une Histoire). Institutul Cultural Român, Str. Aleea Alexandru, nr. 38, Bucureşti

Şerban Orescu, „Post-ceauşismul - o tranziţie fără sfârşit”

2011-11-18T10:25:00.001+02:00

Volumul (de 304 pagini, format 13 x 20 cm) cuprinde peste 150 de articole şi eseuri despre situaţia politică din România postceauşistă, în care autorul demască şi deplânge persistenţa foştilor demnitari comunişti şi a foştilor securişti în viaţa politică românească de după 1989.

Şerban Orescu - născut la 16 mai 1925, într-o familie cu tradiţii intelectuale şi liberale, a absolvit Facultatea de Drept, Facultatea de Filosofie, apoi Institutul Politehnic, unde obţine şi distincţia de doctor. În 1978, pleacă definitiv în Germania. După 1980, deşi urmărit tot timpul de Securitatea ceauşistă şi rănit de un colet-bombă trimis de aceasta prin teroristul Carlos, are o intensă activitate politică anticomunistă, lucrează ca redactor în cadrul secţiei româneşti a postului de radio „Europa Liberă” (1981-1995), scrie articole în presa franceză şi germană şi face studii asupra sistemului comunist.

După prăbuşirea regimului ceauşist, a publicat în România mai multe cărţi: Eşecul unei reforme (împreună cu Liviu Vălenaş), editura Ars Longa, Iaşi, 2000; Ceauşismul, editura Albatros, Bucureşti, 2006.

Informaţii preluate de pe blogul Editurii Vremea.

Teodor Stanca, Remember 1956. 55 de ani de la mişcările studenţeşti anticomuniste din centrul universitar Timişoara

2011-11-17T21:03:00.005+02:00

La 55 de ani de la mişcările studenţeşti anticomuniste din 1956, a apărut volumul Remember 1956. 55 de ani de la mişcările studenţeşti anticomuniste din centrul universitar Timişoara, autor Teodor Stanca.

Teodor Stanca, fost deţinut politic, a fost „ideologul” mişcărilor studenţeşti anticomuniste de la Timişoara din 1956 şi unul dintre liderii revoltei.

Broşura-ediţie specială a fost editată de Cercul de Studii Vestul şi cuprinde o prefaţă semnată de Mircea Rusnac, despre contextul în care au avut loc mişcările studenţeşti, precum şi o amplă descriere a acestora realizată de Teodor Stanca.

Cei interesaţi de acest volum se pot adresa d-lui Mircea Rusnac pe e-mail la adresa mircea_rusnac@yahoo.com.

Seria documentară „Adio, tovarăşi!” la TVR

2011-11-16T15:49:00.001+02:00

TVR 1 şi TVR HD transmit în premieră seria documentară în şase episoade „Adio, tovarăşi!”, realizată de regizorul rus Andrei Nekrasov, începând cu 17 noiembrie, ora 22.10. Seria documentară despre povestea destrămării lumii sovietice şi a utopiei socialiste într-un mod inovativ se va difuza sub genericul Documentarele Televiziunii Române în fiecare joi, de la ora 22.10, timp de şase săptămâni.

Filmele documentare ale seriei reflectă perioada 1975-1991 prin istoriile de excepţie ale unor oameni simpli, ale căror curaj şi hotărâre au devenit forţa purtătoare ce a dus la căderea Cortinei de Fier. Sunt poveşti despre dragoste, atentate eşuate sau încercări dramatice de a fugi în vest. Aceste întâmplări se petrec pe fundalul vieţii politice, pe care se perindă oameni de stat şi de partid. Prin materiale de propagandă şi filmări private, se creionează o imagine vie a acelor vremuri şi stilul de viaţă al anilor ’70 şi ’80.

Serialul este o saga filmată în 12 ţări, care îl poartă pe spectator înapoi spre evenimentele ce au au determinat încheierea Războiului Rece şi care continuă să marcheze ordinea mondială. Ilustrat cu excepţionale imagini de arhivă din ţările fostului Bloc Comunist şi din presa occidentală, „Adio, tovarăşi!” oferă o perspectivă unică despre un proces istoric atât de puţin înţeles, aducând faţă în faţă două generaţii: regizorul, un personaj născut în anii ’50 şi crescut în spiritul sovietic, şi fiica sa care a crescut în vest în anii ’80.

Serialul documentar „Adio, tovarăşi!” este parte a evenimentului multimedia care marchează 20 de ani de la destrămarea U.R.S.S şi care cuprinde şi o platformă web, o carte şi multe alte acţiuni paralele. „Adio, tovarăşi!” este o coproducţie Artline Films, Gebrueder Beetz Filmproduktion şi ARTE. Pentru România coproducătorii serialului sunt Hi Film şi TVR.

Despre regizorul filmului, Andrei Nekrasov.

Andrei Nekrasov este unul dintre cei mai apreciaţi realizatori ruşi ai momentului. Lucrează ca cineast independent, scenarist şi regizor de film şi teatru stabilit în Sankt Petersburg şi Helsinki. A lucrat alături de Andrei Tarkovsky la filmarea şi montajul peliculei „Sacrificiul" (1986). Printre cele mai mari reuşite ale sale se numără „Springing Lenin" pentru care a câştigat premiul UNESCO la Festivalul de Film de la Cannes în 1993 şi „Love is as Strong as Death", câştigător al premiului FIPRESCI în 1997. Filmul său „Lubov and Other Nightmares" a fost bine primit la Berlinale şi Sundance şi i-a consolidat imaginea de rebel.

Documentarul „Russian Lessons" a fost nominalizat la Festivalul de Film de la Sundance iar „Rebellion: The Litvinenko Case" a fost selecţionat în competiţia Festivalului de Film de la Cannes şi a câştigat mai multe premii printre care Premiul Rudolf Vrba acordat de Festivalul One World Praga şi Premiul pentru cel mai bun Documentar la Festivalul Internaţional de Cinema Contemporan din Mexico.

Informaţii preluate de pe site-ul TVR.