O mare pierdere pentru societatea românească: fostul deţinut politic Raul Volcinschi ne-a părăsit

În ultima perioadă numărul foştilor deţinuţi politici care ne părăsesc este din ce în ce mai mare. Astăzi Raul Volcinschi a plecat să fie împreună cu o parte dintre cei alături de care a cunoscut teroarea din închisorile comuniste.

A fost o personalitate remarcabilă, un om de o înaltă ţinută morală şi intelectuală. Pentru mulţi dintre cei care l-au cunoscut, Raul Volcinschi a devenit un model, pentru că era imposibil să nu-i remarci caracterul deosebit.

 

  Printre cei care l-au cunoscut cel mai bine şi s-a bucurat de prietenia sa a fost şi Alin Mureşan, care pe site-ul www.fenomenulpitesti.ro a postat o scurtă prezentare biografică a lui Raul Volcinschi, pe care o redăm mai jos:

„Unul dintre cei mai demni şi curajoşi oameni pe care i-a dat România vremurilor noastre. Provenea dintr-o familie veche de boieri (unul din strămoşii lui făcea parte din ceata lui Bogdan Vodă care a realizat al doilea descălecat al Moldovei) şi a beneficiat din plin de preocupările intelectuale ale înaintaşilor. Născut de Ziua Sfintei Cruci (14 septembrie 1923) în Liov, unde tatăl său era consul al României, şi-a trăit primii ani ai copilăriei alături de bunicul său, care era stareţ al Mănăstirii Putna.

La dorinţa tatălui, şi-a dezvoltat educaţia atât pe plan intelectual, cât şi pe plan fizic, excelând în ambele. A urmat două facultăţi: Dreptul şi Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, şi a obţinut titlul de doctor în ştiinţe economice. În paralel, a făcut mai multe sporturi de performanţă, iar mai târziu a fost preşedinte al clubului sportiv Universitatea Cluj. Pe plan politic, a fost înscris în Tineretul Universitar Naţional Ţărănist.

După terminarea studiilor, s-a mutat la Cluj şi a fost angajat la Facultatea de Drept. Încet, încet a intrat în contradicţie cu realităţile epocii şi poziţia anticomunistă i s-a radicalizat, ajungând să îşi formeze un grup de studenţi alături de care dorea să sprijine grupurile de luptători din munţii Făgăraşului. A fost arestat însă imediat după izbucnirea Revoluţiei din Ungaria, la 23 noiembrie 1956. Torturat în mod groaznic în ancheta de la Securitatea Cluj, a încercat să evadeze în forţă alături de un coleg, pe data de 5 mai 1957. Spectaculoasa tentativă a eşuat abia după ce a lovit mai mulţi gardieni şi a reuşit să iasă din clădire, din cauza faptului că ghetele primite de la Securitate îi erau prea mari şi nu aveau şireturi. Vezi povestea evadării aici.

Raul Volcinschi a fost considerat şef de lot şi condamnat la 25 de ani muncă silnică, plus alţi 20 pentru tentativa de evadare. A executat 8 ani de închisoare la Cluj-Napoca, Jilava şi Gherla. După eliberarea din 1964 şi-a găsit cu greu de muncă din cauza intervenţiilor Securităţii, în ciuda înaltei calificări profesionale şi a faptului că vorbea nu mai puţin de şapte limbi. Incapabil să se resemneze cu situaţia grea a ţării, s-a zbătut în permanenţă să organizeze grupuri de rezistenţă şi la începutul anilor ’80 a încercat să pună la cale asasinarea lui Nicolae Ceauşescu. A renunţat în momentul în care a aflat că sovieticii doreau să se implice în preluarea puterii. Detalii găsiţi aici.

Deşi implicarea în tentativa de asasinat nu i-a fost descoperită, Securitatea l-a şicanat încontinuu şi i-a înscenat o condamnare de drept comun (anulată prin recurs după 1990). O vreme, Raul Volcinschi a fost trimis în domiciliu obligatoriu la Craiova. A fost prieten cu mulţi foşti deţinuţi politici de seamă, ca Marcel Petrişor, I.D. Sârbu, ÎPS Bartolomeu Anania, pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa. În perioada guvernării Emil Constantinescu a fost secretar de stat în Ministerul de Interne, unde a lucrat alături de Gavril Dejeu (fratele unui fost coleg de suferinţă din detenţie).

Raul Volcinschi a fost un neobosit luptător pentru dreptate şi pentru demnitate naţională. Personaj de excepţie, intelectual rasat, poliglot, credincios, de un curaj ieşit din comun, galant, mereu volubil şi cu un dezvoltat simţ al umorului, profesorul Raul Volcinschi lasă un gol imens în urma lui şi în sufletele noastre. Fie ca pilda vieţii tale demne să ne călăuzească şi pe noi!”

„Întîlnire” cu Dorin Tudoran la Institutul Român de Istorie Recentă

Seria Întîlnirilor IRIR debutează pe 11 ianuarie cu o întîlnire cu scriitorul Dorin Tudoran. Apariţia cărţii sale document Eu, fiul lor - Dosar de Securitate (Polirom) a fost unul din evenimentele editoriale din 2010. Volumul reprezintă o selecţie din documentele de urmărire informativă a lui Dorin Tudoran din perioada 1976-1986. Nu este, deci, o carte scrisă de Dorin Tudoran, ci o carte scrisă de Securitate despre Dorin Tudoran. „Nu eu am scris această carte, ci ea m-a scris pe mine” – aşa o formulează chiar Dorin Tudoran, unul dintre foarte puţinii intelectuali români care şi-au asumat riscul protestului deschis şi categoric împotriva dictaturii ceauşiste.

Întîlnirea cu Dorin Tudoran va avea loc la ora 17, la sediul IRIR din Bd. N. Bălcescu 21, scara B, et. 4. Despre Eu, fiul lor, despre semnificaţia acestei cărţi vor vorbi, între alţii, Daniel Cristea Enache, Radu Călin Cristea şi Liviu Antonesei.

Lansare de carte: Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu. O perspectivă comparativă

Joi, 13 ianuarie 2011 la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, începând cu orele 17.00  va avea loc lansarea volumului Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu. O perspectivă comparativă, Corina Doboş (coord.), Luciana M. Jinga, Florin S. Soare, Polirom 2010.

Volumul prezintă în perspectivă comparativă politicile pronataliste puse în practică în România (Florin S. Soare şi Corina Doboş), Bulgaria, Cehoslovacia, R.D.G., Iugoslavia, Polonia, Ungaria (Corina Doboş), precum şi în Franţa (Luciana M. Jinga) în perioada postbelică. În acest scop a fost urmărită relaţia existentă între legislaţia privind accesul la avort, promovarea contracepţiei moderne şi a legislaţia socială desusţinere a natalităţii în ţările respective. Cercetarea de faţă va contribui la studiile dedicate legiferării avortului în România ceauşistă printr-o prezentare unitară, detaliată şi comparativă a politicii nataliste ceauşiste. Abordarea comparativă a acestui subiect este cu atât mai necesară dată fiind lipsa unei întreprinderi similare în literatura de specialitate de limbă română. Prezentarea integrată a legiferării  întreruperii de sarcină în cadrul mai larg al politicii nataliste din care ea face parte contribuie la istoricizarea acestei evoluţii. 

Invitaţi: conf. dr. Virgiliu Ţârău, prof. univ. dr. Mihaela Miroiu, prof. univ. dr. Ioan Stanomir.
 

Site despre „fenomenul” sau „experimentul” Piteşti - reeducarea prin tortură (1949-1951)

Am plăcerea să anunţ că începând de azi este activ site-ul www.fenomenulpitesti.ro, realizat de colegul meu Alin Mureşan. Acest site reprezintă cea mai bogată sursă de informaţii on-line, disponibile în mod gratuit pentru toţi utilizatorii, despre aşa-numitul „fenomen” sau „experiment” Piteşti - reeducarea prin tortură (1949-1951), şi conţine poze, documente, texte şi marturii video în exclusivitate, prezentate în condiţii grafice deosebite.

Vizitaţi site-ul acum şi veţi găsi şi trailerele oficiale ale documentarului „Demascarea” (2010, regia Nicolae Mărgineanu, scenariul Alin Mureşan), un film realizat în coproducţie AGER Film-Fundaţia Arsenie Boca-Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc-www.fenomenulpitesti.ro, cu sprijinul Konrad Adenauer Stiftung. Filmul va apărea pe piaţă la începutul lunii ianuarie 2011 şi va fi disponibil spre vânzare pe www.fundatiaarsenieboca.ro şi în librăriile de profil. Detaliile despre lansarea oficială a filmului vor fi postate pe site.

Imagini de la conferinţa lui Gavril Vatamaniuc - Memoria vie a spiritualităţii româneşti

Vineri, 17 decembrie am avut ocazia să asist la o conferinţă deosebită, o adevărată bucurie pentru suflet. Un personaj de poveste, plin de umor şi optimism la cei 87 de ani ai săi, în pofida unor probleme de sănătate majore. Gavril Vatamaniuc reprezintă, în opinia mea, un veritabil model pentru tinerii de azi, care ne-a arătat în seara aceea cum se poate trece prin momentele dificile ale vieţii. Gavril Vatamaniuc este, de departe, cel mai carismatic deţinut politic pe care am avut ocazia să îl aud vorbind.

Pentru cine nu a participat la conferinţă, o să poată în curând asculta înregistrarea audio şi urmări imagini video. Până atunci, însă, prezint câteva imagini.

 

 

Mircea Stănescu, Reeducarea în România comunistă

Au apărut primele două volume ale seriei semnate de Mircea Stănescu, Reeducarea în România comunistă, care oferă o istorie completă a reeducării de tip Piteşti, de la primele tentative – închisorile Aiud şi Suceava – până la stoparea ei oficială. Căutarile în arhive şi discuţiile cu foşti deţinuţi au dat naştere acestei lucrări al cărei scop este, conform autorului, „să redea istoria încercărilor regimului comunist din România de a restructura (reeduca) deţinuţii politici, adică de a-i transforma din duşmani (reali sau presupuşi) în aderenţi (reali) ai doctrinei şi practicii comuniste”. Volumul al doilea prezinta cazurile de reeducare de la Târgşorul Nou (1948-1950), închisoarea destinată foştilor elevi, şi din penitenciarul de la Gherla (1950-1955), unde au fost aduşi deţinuţi şi cadre de la Piteşti. Tehnicile de „demascare”, bătăile şi tortura au provocat infirmitatea şi moartea unui număr foarte mare dintre victimele acestui experiment descris de autorii lui ca „pedagogic”.

 

 Mai multe detalii se pot găsi şi pe blogul autorului: http://mircea-stanescu.blogspot.com/

Conferinţă Gavril Vatamaniuc - Memoria vie a spiritualităţii româneşti

Gavril Vatamaniuc, unul dintre ultimii supravieţuitori ai rezistenţei anticomuniste din Munţii Bucovinei, va împărtăşi, în cadrul acestei conferinţe deosebite, din uluitoarea experienţă a celor 6 ani de singurătate petrecuţi în pădurile şi munţii Bucovinei, a greilor ani de temniţă care au urmat, dar şi din bucuria apropierii de Dumnezeu.

Gavril Vatamaniuc a fost pus în 1948 sub urmărirea Securităţii deoarece a intrat în conflict cu ofiţerii care se ocupau de educatia, cultura şi propaganda comunistă. La 25 noiembrie 1949 s-a refugiat în pădurile din zona Suceviţei, unde a stat ascuns timp de 6 ani. A fost prins şi condamnat la muncă silnică pe viaţă, pedeapsă comutată ulterior la 25 ani. A executat 9 ani de pedeapsă în temniţele comuniste.

Evenimentul este organizat de Fundaţia „Arsenie Boca” şi va avea loc Vineri, 17 decembrie 2010, ora 18.00, în Aula Magna a Academiei de Ştiinte Economice (Str. Piaţa Romană nr. 6, sector 1 - intrarea prin str. Căderea Bastiliei).

Fişele matricole penale ale foştilor deţinuţi politici (literele P şi R) sunt disponibile pe site-ul IICCMER

IICCMER a postat on line încă un set de fişe de penitenciar ale foştilor deţinuţi politici. Cele 45.000 de fotocopii noi corespund unui număr de aproximativ 14.000 deţinuţi politici de la literele P, R. Astfel, totalul provizoriu, până la litera R inclusiv, se ridică în acest moment la peste 100.000 de fişe matricole penale, ce însumează peste 60.000 de deţinuţi politici.

Acest demers reprezintă doar o parte dintr-un proiect mai amplu privind crearea unei baze de date sistematice cu documente esenţiale pentru memoria victimelor represiunii comuniste, dar şi pentru reparaţiile faţă de acestea. 

Mai multe detalii la: http://www.crimelecomunismului.ro/ro/fise_detinuti_politici/

Masă rotundă cu tema „Memoria deportărilor din România” şi Lansarea numărul 72/73 din Revista „Memoria”

Miercuri, 8 decembrie a.c., orele 11, în Sala Oglinzilor a Uniunii Scriitorilor, Calea Victoriei 115 (Casa Monteoru), va avea loc o masă rotundă având ca temă „Memoria deportărilor din România”. Cu această ocazie se va lansa şi numărul 72/73 din Revista „Memoria”.

Evenimentul este organizat de Fundaţia „Memoria” şi Fundaţia „Academia Civică”.

A apărut ultimul număr al revistei „Memoria”, nr. 72/73

În urmă cu câteva zile anunţam ca „noutate” apariţia numărului 71 din revista „Memoria”. Îmi cer scuze pentru transmiterea unei informaţii eronate, întrucât numărul în cauză apăruse cu câteva luni în urmă. Sunt în măsură, însă, acum să-mi răscumpăr greşala şi să anunţ că zilele trecute a apărut ultimul număr al revistei „Memoria”, care are numărul 72/73.
Numărul este ilustrat cu fotografii ale unor monumente închinate jertfei, suferinţei şi luptei împotriva comunismului. Fotografiile au fost reproduse după Albumul memorial, editat de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, la iniţiativa regretatului ei preşedinte şi neînfricat luptător anticomunist, Constantin Ticu Dumitrescu (Bucureşti, 2004). Unele aparţin colecţiei IICCMER.

Pentru cuprinsul acestui număr vizitează pagina de internet a revistei http://revista.memoria.ro, sau vezi mai jos.