Concurs național de creație pentru elevi de liceu „Locuri ale memoriei în localitatea ta”

În perioada 9 februarie - 15 martie Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării Științifice organizează concursul național de creație pentru elevi de liceu „Locuri ale memoriei în localitatea ta”.

Mai multe detalii pe site-ul IICCMER.

Apariție editorială: Mihaela Doboș, Tabloul unui destin - Ștefan Aug. Doinaș

„Volumul sintetizează viața și opera marelui poet, dramaturg, traducător și eseist român Ștefan Aug. Doinaș, precum și implicațiile pe care opera sa le-a avut în cultura română. Autoarea abordează principalele segmente ale creației doinașiene, alocând un spațiu consistent unor aspecte mai puțin cunoscute ale biografiei unuia dintre membrii marcanți ai Cercului Literar de la Sibiu.”

Informații preluate de pe site-ul Editurii Adenium, unde cei interesați pot găsi mai multe detalii.

Apariție editorială: Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu (coord.), Stalinizare şi destalinizare. Evoluţii instituţionale şi impact social

Volumul, publicat la Editura Polirom cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi al Fundaţiei Konrad Adenauer, cuprinde lucrările prezentate la ediția a VIII-a a Simpozionului Internaţional de la Făgăraş - Sâmbăta de Sus, Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social, 4-7 iulie 2013. El „analizează efectele proceselor de stalinizare şi destalinizare la nivel instituţional, social, religios şi cultural atât în România, cât şi în alte state din estul Europei, precum Republica Moldova, Ungaria, Slovenia şi Polonia, fiind o veritabilă carte-document despre teroare, lagăre şi supravieţuire. Pe baza documentelor de arhivă şi a numeroase interviuri, colectivul de specialişti români şi străini a reuşit să realizeze o imagine de ansamblu asupra epocii, evidenţiind cele mai importante forme pe care le-au luat în fostele ţări-satelit influenţele nefaste exercitate de măsurile represive promovate de Iosif Vissarionovici Stalin. Sunt prezentate evoluţiile politice ale marilor partide româneşti, relaţiile diplomatice dintre România şi Uniunea Sovietică, instituţiile de cenzură, impactul stalinizării asupra justiţiei, dar şi situaţia colectivizării, a unor comunităţi etnice sau persecuţia religioasă din România, RSS Moldovenească şi Ungaria. Câteva portrete ale unor personalităţi de marcă ale vremii, precum Lucreţiu Pătrăşcanu, George Călinescu, Ioan Hudiţă, preoţii Ioan Crişan şi Florian Raţiu sau comandorul (r) Constantin Pogonat, întregesc perspectiva istorică oferită cititorilor.”

Mai multe detalii pe site-ul editurii Polirom, de unde am și preluat informațiile de mai sus.

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul volumului:

Seară specială: „Doamnele României – Eroismul și sfințenia femeilor în timpul prigoanei comuniste”

Sâmbătă, 7 februarie 2015, la Biserica „Sf. Chiril și Metodiu” din Campusul studențesc Agronomie, Bd-ul Mărăști nr. 59, are loc o nouă seară dedicată mărturisitorilor din temnițele comuniste. Tema este: „Doamnele României – Eroismul și sfințenia femeilor în timpul prigoanei comuniste”.

„Jertfa femeilor în timpul prigoanei comuniste este un capitol prea puțin cunoscut, adesea ignorat dintr-o inerție nedorită dar păguboasă a unei majorități masculine, atât cea din temnițe, cât și cea de astăzi, formatoare de opinie. Femeia creștină, fie ea mamă, soție sau fiică, a suferit enorm în timpul totalitarismului ateist, și ea a fost cea care a păstrat credința și unitatea familiei.

Invitate speciale: doamna doctor Galina Răduleanu, deținută politic în mai multe închisori din țară și doamna Sanda Mazilu, născută chiar în închisoarea de femei de la Mislea.

Informații preluate de pe site-ul Ortodoxia tinerilor, unde cei interesați pot găsi mai multe detalii.

Apariție editorială: Luminița Marcu, O revistă culturală în comunism. Gazeta literară 1954-1968

„Monografie a Gazetei literare, cea mai importantă revistă culturală a perioadei 1954-1968, cartea Luminiței Marcu radiografiază fiecare număr al revistei, alăturând descrierii conținutului comentarii și explicații de context istoric și cultural. Lucrarea nu-și propune o evaluare artistică sau morală a articolelor, interviurilor, cronicilor sau opiniilor publicate în această revistă, ci o reconstituire istorică a unui organ de presă care a jucat un rol esențial în viața culturală a României. Capitolele urmăresc cronologic, într-o structură anuală, activitatea acestei publicații, începând cu anul 1954 și terminând cu anul 1968, când Gazeta literară își încetează apariția, pentru a se transforma, cu o structură și o redacție diferite, în revista România literară, cea care există și astăzi.”

Mai multe detalii pe site-ul editurii Cartea Românească, de unde am și preluat informațiile de mai sus.