Apariție editorială: Alina Hurubean (coord.), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viață privată

„Condiția femeii și configurația relațiilor de gen în comunism reprezintă punctul de plecare al redefinirii acestora pe parcursul tranziției postcomuniste, al celor douăzeci și cinci de ani, care s-au derulat deja, dar și al anilor care vor urma. Fie că avem o percepție directă asupra comunismului, ca experiență trăită, fie că avem o reprezentare mediată de lecturi și povestiri de viață, spiritul acelei epoci este încă prezent în mentalul colectiv și ghidează opțiuni personale și practici sociale. De aceea, am considerat necesar să contribuim prin acest volum la procesul de conștientizare și de extindere a orizontului cunoașterii asupra statutului femeii și a dinamicii relațiilor de gen în spațiul românesc, privite la intersecția condiționărilor istoriei de ieri, de astăzi și de mâine. Textele reunite în cuprinsul acestei cărți îmbogățesc cercetările tematice asupra comunismului românesc prin conexiunea, încă insuficient valorificată în literatura de specialitate, între perspectiva macrosocială/macropolitică și perspectiva istoriei orale și a vieții private.

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul volumului:

Apariție editorială: Mioara Anton, Bogdan Crețu, Daniel Șandru (coord.), Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă

„Volumul Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă își propune să analizeze, dintr-o perspectivă interdisciplinară, modul în care spațiul intelectual românesc a fost invadat, în perioada 1947-1989, de factorul ideologic, în condițiile instaurării, dezvoltării și consolidării regimului totalitar comunist. Coordonatorii își propun să reunească, în paginile volumului, cel puțin trei perspective de analiză. Prima este cea istorică, scopul fiind configurarea cadrului de evoluție a raporturilor dintre manifestarea tendințelor hegemonice ale aparatului ideologic comunist și creația intelectuală, ceea ce implică încercarea de identificare a etapelor acestui proces, a expresiilor de manifestare a ideologicului în spațiul cultural, precum și a diferitelor forme de rezistență intelectuală față de intruziunea politicului. Cea de-a doua dimensiune este înscrisă pe linia teoriei și criticii literare, având drept obiectiv evidențierea manierei în care reprezentanții câmpului literar și-au asumat sau, dimpotrivă, s-au opus fascinației exercitate de «religia politică» a comunismului. A treia dimensiune este proprie domeniului științelor sociale și politice, urmărind trasarea unor repere conceptuale și empirice relative la variatele expresii discursive pe care spațiul intelectual în perioada comunistă fie le-a subsumat cadrului ideologic specific regimului totalitar, fie le-a respins, uneori doar într-o manieră subversivă.

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul volumului:

Apariție editorială: Dan Dănilă, Frontieriştii

„O emoţionantă evocare a vremurilor în care cetăţenii României erau obligaţi să caute libertatea cu riscul vieţii. O povestire adevărată, pe cât de dureroasă, pe atât de plină de speranţă, scrisă pe un ton alert, cu umor şi duioşie, cartea întregeşte fresca unor ani prea repede uitaţi. O recomandare suplimentară către cititorii tineri care, citind-o, vor putea evalua nu numai perioada istorică prin care au trecut părinţii şi bunicii lor, ci şi bucuria de a trăi în vremuri în care libertatea este un drept câştigat.”

Apariție editorială: Sorin Aparaschivei, Spionajul american în România. 1944-1948

„A fost sau nu a fost spionaj american în România? Este o întrebare grea. Evenimentele, documentele şi mărturiile perioadei indică fără dubii faptul că România se află printre ţările de origine ale Războiului Rece, devenind un spaţiu de confruntare informativă între lagărul comunist şi blocul lumii libere. Astfel, Serviciul Informativ American a urmărit şi a punctat la toate problemele care au interesat securitatea naţională a SUA în regiune.”

Informații preluate de pe site-ul Libris.ro.

Apariţie editorială: Cristina Diac (coord.), Dezintegrarea U.R.S.S.: cauze și consecinţe Materialele simpozionului din 7 decembrie 2011

Centrul de Studii Ruse şi Sovietice „Florin Constantiniu” anunţă lansarea primului volum marca CSRS: Cristina Diac (coord.), Dezintegrarea U.R.S.S.: cauze și consecinţe. Materialele simpozionului din 7 decembrie 2011, Editura Universităţii din București, 2015. Volumul a fost publicat în colaborare cu Departamentul de Filologie Rusă şi Slavă, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din București.

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul volumului:

Apariție editorială: Mioara Anton, Bogdan Crețu, Daniel Șandru (coord.), Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă

A apărut volumul coordonat de Mioara Anton, Bogdan Crețu și Daniel Șandru, Cuvintele puterii.  Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă.

Volumul prezintă „politicile culturale în perioada comunistă, în special în ultimele decenii de existenţă, despre rolul ideologiei şi impactul acesteia asupra discursului public, despre rotiţele instituţionale care puteau încuraja sau, din contră, sfărâma producţia literară, despre intelectuali, despre privilegiaţi, dar şi marginalizaţi, despre literatură, despre adevăr, dar şi despre mistificare.”

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul volumului.

Bookfest 2015 - evenimente editoriale în legătură cu istoria recentă

Pentru cei interesaţi, aici pot găsi programul evenimentelor editoriale de la Bookfest 2014. Am făcut şi o selecţie a evenimentelor care au legătură cu istoria recentă. Probabil sunt mai multe, dar din cauză că nu sunt descrise cărţile, nu am reușit să-mi dau seama de asta.

Apariție editorială: Vadim Guzun (editor), Problema transnistreană: trecerea Nistrului şi repatrierea românilor din Uniunea Sovietică: documente de politică internă şi externă, 1941-1944

Problema transnistreană: trecerea Nistrului şi repatrierea românilor din Uniunea Sovietică: documente de politică internă şi externă, 1941-1944 (The Transnistrian Question. The crossing of the Dniester and the Repatriation of Romanians from the Soviet Union. Domestic and Foreign Policy Documents. 1941-1944), Vadim Guzun (editor), Sanda Golopenţia (prefaţă), Ottmar Traşcă (cuvânt înainte), Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2015, 890 pagini.

Acţiunea militară de trecere a Nistrului, în anul 1941, a generat numeroase controverse la nivelul dezbaterii despre confruntarea nazisto-sovietică. Volumul cu numărul XIV din seria „Afaceri Orientale” reflectă acest moment strategic din punct de vedere politico-diplomatic, precum şi proiectul mareşalului Ion Antonescu de aducere în România a numeroşilor conaţionali din Uniunea Sovietică, în timp ce Ungaria încerca să conexeze problema Transilvaniei cu cea a Transnistriei. De asemenea, documentele identificate în Arhiva Naţională a României, Arhiva Ministerului Afacerilor Externe al României, Arhiva CNSAS şi unele arhive personale relevă planurile demografice, drama repatriaţilor, colonizaţilor, evacuaţilor sau, în cele din urmă, a refugiaţilor în contextul problemelor ucraineană şi basarabeană, încă nerezolvate.

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul cărții:

Dezbaterile CSIC: Dizidența în România anilor 80: realitate și/sau mit?

Centrul de Studii în Istorie Contemporană îi invită pe cei interesați marțí 12 mai, începând cu ora 19.00, la dezbaterea „Dizidența în România anilor 80: realitate și/sau mit?” ce va avea loc la Hotelul Howard Johnson din Bucureşti, în sala Platinum Grand Ballroom. La discuţia moderată de filosoful Sorin Lavric vor lua parte Alex. Ștefănescu (critic literar), Radu Filipescu (disident) și Clara Mareș (istoric).

Proiect cultural „Turul totalitarismelor”

„Miliția Spirituală continuă proiectul cultural «Turul totalitarismelor». Duminică, 10 mai 2015, ora 17:00, Piaţa Revoluţiei, te invităm să afli unde au funcţionat instituţiile totalitare represive ale României secolului XX, precum şi forurile de partid şi de stat care le-au coordonat. Pornim din Piaţa Revoluţiei (statuia ecvestră a Regelui Carol I), unde vom evoca actul de la 23 august 1944, manifestaţiile din 24 februarie și 8 noiembrie 1945 şi abdicarea Regelui Mihai din 30 decembrie 1947.