Lansare de carte: Andrei Bîrsan, „Anii ’80”

Miercuri 28 septembrie de la ora 18.30 la Muzeului Municipiului București (Palatu Sutu) va avea loc lansarea cărții lui Andrei Bîrsan, „Anii ’80”, un album cu poze alb-negru despre „generația” autorului. Cele 285 de fotografii surprind diverse aspect privind școală generală, liceul sau facultatea din Bucureștiul anilor ’80.

Albumul a apărut la Editura Muzeului Municipiului București în colecția Timpul Orașului și are 296 pagini.

Apariție editorială: Nicolae Afrapt, Liceul din Sebeş - 1945-1989: profesori și elevi sub teroarea vremurilor: aspecte și fapte

A apărut la editura Altip din Alba Iulia volumul semnat de Nicolae Afrapt, Liceul din Sebeș - 1945-1989: profesori și elevi sub teroarea vremurilor: aspecte şi fapte.

Apariție editorială: Ioana Pârvulescu (ed.), Și eu am trăit în comunism

„Viaţa de zi cu zi din comunism, reconstituită de 95 de autori: scriitori, medici, actori, profesori, ingineri, muncitori etc. Peste 360 de mici povestiri al căror fir roşu e absurdul, iar aici culoarea firului e chiar justificată. Fapte diverse de acasă, de la serviciu, din vacanţe, de la şcoală şi facultate, de la muncă patriotică, din călătorii. Probleme administrative, dragoste şi tot ce mai ţine de viaţa însăşi.

Apariție editorială: George Cipăianu, Catolicism și Comunism în România 1946-1955. O perspectivă diplomatică franceză

Volumul este rezultatul cercetărilor realizate de autor în Arhivele Ministerului de Afaceri Externe din Franța, în anii în care a predat la Universitățile din Paris. „Cartea nu se dorește o istorie cuprinzătoare a catolicismului din România sub regimul comunist, ci o contribuție la această istorie, menită să completeze tabloul trecutului agitat, chiar tragic, al unei instituții ce a avut un mare rol în renașterea culturală, filosofică, politică a poporului român.

Apariție editorială: Ionuţ Nistor, „Procesul titoismului” în România (1950). Documente

„Lucrarea de faţă reuneşte documente selectate din fondul Penal, dosar P 1143 (Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii), care cuprinde actele procesului desfăşurat la Tribunalul Militar Bucureşti, în iunie 1950, împotriva „lotului Miloş Todorov”. Cei 12 inculpaţi au fost acuzaţi de spionaj împotriva României, în contextul relaţiilor tensionate între Iugoslavia şi restul blocului răsăritean, aliniat în spatele Moscovei.

Apariție editorială: Alex Cistelecan, Andrei State (coord.), Plante exotice. Teoria și practica marxiștilor români

„Chiar dacă marxismul românesc este, cantitativ și comparativ vorbind, relativ sărac numeric, el este consistent și relevant (nu doar în grilă locală), ignorarea sa postdecembristă fiind, prin urmare, una cât se poate de nejustificată. Miza volumului de față este de a umple această mare lacună, analizând contribuția teoretică (în raportul ei cu practica politică) a reprezentanților marxismului românesc: Constantin Dobrogeanu-Gherea, Lotar Rădăceanu, Șerban Voinea, Lucrețiu Pătrășcanu, Henri H. Stahl, Miron Constantinescu, Pavel Câmpeanu.

Apariție editorială: Alexandra Toader, Cultul personalităţii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1944-1965)

„Pornind de la premisa că fenomenul cultului personalităţii se constituie într-un sistem de venerare a liderului politic, față de care membrii societății se supun, cercetarea de faţă aduce în atenție mecanismele care au făcut posibilă proliferarea manifestărilor cultice față de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Autoarea urmărește evoluţia şi dezvoltarea cultului personalităţii liderului PMR canalizându-și atenţia pe reflectarea în viaţa politică, socială şi culturală, alături de implicaţiile pe care le-a comportat sau, cu alte cuvinte, «moştenirea» pe care Gheorghiu-Dej a lăsat-o şi maniera în care a fost gestionată de succesorii săi.

Lista tristeții (foști deținuți politici care ne-au părăsit) - Petru Velescu

S-a născut la 6 iulie 1923 în comuna Traian, judeţul Bacău. S-a înscris la Academia Comercială din Braşov dar nu a reușit să o termine pentru că a fost arestat la 15 mai 1948 pentru că fusese membru în Frățiile de Cruce. A fost închis fără judecată la Securitatea din Braşov şi la penitenciarul din Piteşti. A fost eliberat în decembrie 1950 întrucât nu s-au identificat probe în baza cărora să poată fi condamnat.

Un interviu cu Petru Velescu realizat de Alexandru Matei la 28 martie 2007 a fost publicat în volumul II din seria Experiențe carcerale în România comunistă.

Petru Velescu s-a stins miercuri 7 septembrie 2016.