Lista tristeții (foști deținuți politici care ne-au părăsit) - Vasile Iamandi

În 16 ianuarie 2026 a plecat dintre noi Vasile Iamandi.

S-a născut la 14 februarie 1928 în Iași. A fost arestat la 22 aprilie 1956 și condamnat la 8 ani închisoare corecțională. A executat pedeapsa în închisorile Jilava, Gherla, Salcia, Giurgeni, Periprava, Dumbrăveni. A fost eliberat la 8 decembrie 1962. După câțiva ani a reușit să plece în Canada urmându-și soția și a revenit în România definitiv în 2006.

Un interviu realizat de Constantin Vasilescu în 10 și 13 octombrie 2008 a fost publicat în Cosmin Budeancă (coord.), Experiențe carcerale în România comunistă, vol. VI, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 133-180.

„Nu regret nimic din ce am făcut, nu port dușmănie nimănui, nici celor care m-au turnat. Dar sunt de părere că un proces al comunismului este absolut obligatoriu și este absolut necesar și nu există o perioadă de prescripție pentru aceste crime. Și sunt numai niște oameni fără demnitate cei care cred că nu mai este necesar un proces al comunismului. Un proces nu ca să-i trimitem în pușcărie, că mulți dintre ei nici nu mai sunt, mai sunt niște rămășițe, dar ca să se știe cine au fost acești oameni, să se știe ce au făcut, ce au însemnat pentru neamul românesc și pentru țara românească. Și să se insiste asupra pușcăriei, dar să nu uităm țara întreagă. Să nu uităm părinții noștri, rudele noastre, soțiile noastre, să nu uităm perioada de coșmar și de groază care a fost după 23 august, cu biografiile, cu epurările, cu naționalizările, cu stabilizările, cu lupta pentru a avea o origine sănătoasă. O reeducare prin care a fost trecut poporul român care a fost învățat să mintă obligatoriu. Toți am mințit! Dacă există unul dintre noi care spune că n-a mințit... tot a mințit într-o autobiografie în care erai obligat să spui până în pânzele albe... Toți am trecut sub tăcere, iar ei știau perfect că mințim. Erai obligat să furi, că era mentalitatea că de la stat nu e păcat să furi. Și dacă aveai nevoie de ceva, băgai mâna, că luai de la stat. Și cotele... Bietul țăran trebuia să cumpere din banii lui ca să dea cote. Lăsa niște spice de grâu în urma treieratului sau niște cartofi în pământ, ca să poată să vină noaptea să strângă, să aibă ce mânca. Sunt lucruri care s-au uitat și nu avem voie să le uităm... Reeducarea de la Pitești este o crimă, dar altă crimă este reeducarea poporului român. Idei precum „ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim”, „capul ce se pleacă sabia nu-l taie”, toate acestea ne-au îndobitocit și ne-au făcut ceea ce suntem astăzi, încât nu putem ieși din această calamitate care este postcomunismul...”

Apariție editorială: Memoria - revista gândirii arestate, nr. 133 (4/2025)

   

   A apărut numărul 133 (4/2025) al Memoria - revista gândirii arestate. Acest număr este ilustrat cu lucrări ale artistului Alexandru Țipoia (1914-1993), din Casa Memorială - Muzeu Alexandru Țipoia, București și este finanțat cu sprijinul Ministerului Culturii.

    Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul. Pentru comenzi www.revistamemoria.ro.

Apariție editorială: Memoria - revista gândirii arestate, nr. 132 (3/2025)

   A apărut numărul 132 (3/2025) al Memoria - revista gândirii arestate. Acest număr este ilustrat cu lucrări din expoziția „Ultima privire: sub gloanțele comunismului”, a artistei franceze Madeleine Melot (1936-2025) și este finanțat cu sprijinul Ministerului Culturii.

    Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul. Pentru comenzi www.revistamemoria.ro.

Lista tristeții - Prof. Florentin Olteanu

Am aflat cu tristețe că ne-a părăsit domnul Florentin Olteanu (n. 1944), fost profesor de istorie în Făgăraș și fost președinte al Fundației Culturale „Negru Vodă” din localitate.

Din 2000 a susținut cu multă pasiune înființarea unui Memorial al Rezistenței Anticomuniste din Țara Făgărașului, care ar fi urmat să funcționeze în câteva încăperi ale cetății din Făgăraș, fostă închisoare comunistă între 1950-1960 (proiect care, din păcate, nu s-a realizat).

Ne-am cunoscut în 2003 și de atunci am avut o colaborare extrem de rodnică:

- în 2004 am organizat împreună mai multe campanii de interviuri de istorie orală în Țara Făgărașului, despre rezistența anticomunistă, colectivizare, detenția politică în închisoarea din cetate.

- din 2006 am organizat 11 ediții ale unui simpozion internațional la Făgăraș - Sâmbăta de Sus, la care au participat numeroși cercetători din țară și din străinătate, finalizate cu volume publicate la editurile Argonaut, Polirom, Presa Universitară Clujeană;

- din 2008 șase ediții de Școală de Vară la Sâmbăta de Sus dedicate elevilor de liceu.

- am lucrat împreună la expoziția permanentă „Remember - Comunizarea Țării Făgărașului. Model experimental de muzeizare a instaurării comunismului în Țara Făgărașului”, vernisată în spațiul Fundației Culturale „Negru Vodă” în 2009 (între timp dezafectată).

- am făcut parte împreună din echipa care a realizat lucrarea monografică Făgăraș - închisoarea polițiștilor, vol. II-III, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2007.

Acestea sunt doar câteva dintre proiectele comune, care au însemnat foarte mult pentru devenirea mea profesională. Ele și numeroase alte amintiri personale mă vor face să nu îl uit niciodată.

La revedere, Domnule Profesor.

Bookfest 2025 - evenimente editoriale în legătură cu istoria recentă

     A XVIII-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest va avea loc în perioada 28 mai - 1 iunie în Pavilionul B2 de la Romexpo.

Accesul la Bookfest cât și la toate evenimentele din cadrul acestuia va fi gratuit. 

Cei interesaţi pot găsi aici programul evenimentelor editoriale de la Bookfest 2025. 

Am făcut o selecţie a lansărilor și evenimentelor care au legătură cu istoria recentă. Probabil sunt mai multe, dar din cauză că nu sunt descrise cărţile nu am reușit să-mi dau seama de asta.

Trei ani fără Hans Bergel (1925-2022)

     Se împlinesc astăzi trei ani de când a plecat dintre noi Hans Bergel, una dintre cele mai importante personalități ale României secolului XX. S-a născut la 26 iulie 1925 în Râșnov. A publicat peste 50 de volume de autor, peste 70 ca și coautor și numeroase articole de presă. În România a fost activ în rezistența anticomunistă din anii ’50, a lucrat în presă, a fost arestat de trei ori, condamnat în 1959 la 15 ani de muncă silnică în „Procesul scriitorilor germani” (a executat 3 ani și 4 luni, după care a primit domiciliu obligatoriu în Bărăgan). În 1968 a plecat în Germania unde a militat intens pentru respectarea drepturilor omului în România și mai ales pentru ca germanilor de aici să li se permită să emigreze dacă doreau acest lucru.

În semn de respect pentru activitatea sa literară și civică a primit mai multe titluri și distincții: Cetățean de onoare al municipiului Brașov (1996), al orașului natal, Râșnov (2012), Doctor Honoris Causa al Universității din București (2001), Ordinul „Meritul Cultural” în grad de ofițer (2009).

A plecat dintre noi la 26 februarie 2022.

La un an de la tristul eveniment, la Editura Fundației Culturale Memoria și Editura Mega a apărut volumul Privind mereu spre România, de Cosmin Budeancă, un volum-omagiu dedicat lui Hans Bergel.

Volumul conține un studiu biografic despre Hans Bergel și familia lui bazat pe documente din arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, precum și transcrierea unui amplu interviu realizat de Cosmin Budeancă la 7 septembrie 2012. Cei interesați pot asculta interviul prin accesarea unui cod QR sau a unei adrese web disponibile în interiorul cărții.

Lucrarea este prefațată de Florian Kührer-Wielach (directorul Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas, München), are o postfață de Ana Blandiana și a apărut cu sprijinul Festivalului de Film și Istorii Râșnov (FFIR) și al Asociației Mioritics.