StatCounter

marți, 15 ianuarie 2013

Liviu Țăranu (ed.) Pe luna decembrie nu mi-am făcut planul... Românii în „epoca de aur". Corespondență din anii ’80.


«Până la începutul anilor `90, în Occident, a funcţionat o adevărată industrie a studierii regimurilor din blocul comunist. După prăbuşirea acestora şi a Uniunii Sovietice, cea mai mare parte a acestei industrii s-a relocat chiar în zona cercetată. Era şi firesc pentru că aici se găseau resursele pentru o nouă creştere fulminantă: arhivele şi memorialistica. Interesul major, de această dată, nu mai era dat de cunoaşterea modelului politic sau economic al socialismului, ci de aflarea celor mai tăinuite aspecte (unele cunoscute doar la nivel de zvon) referitoare la vârfurile partidului, metodele represive, informatori, poliţie secretă, dizidenţă etc.
România nu a făcut excepţie de la regulă, iar în anii `90 şi apoi din 2000 încoace, au curs adevărate fluvii de cerneală pe subiectul comunismului românesc. În ceea ce priveşte istoriografia, s-a început cu viaţa politică, s-a continuat cu politica externă şi după ce dosarele Securităţii au devenit accesibile unui public larg (începând cu anul 2001), viaţa culturală, religioasă, mecanismele represive etc. au reprezentat teme centrale ale preocupărilor istoriografice. Ca urmare, avem astăzi, un adevărat „front istoriografic”, alcătuit din numeroşi cercetători care caută cu aviditate în arhive, prin biblioteci sau printre puţinii martori rămaşi în viaţă, să răspundă la două întrebări fundamentale: Cum (de) a fost posibilă instalarea şi consolidarea comunismului şi de ce s-a prăbuşit? Răspunsul la a doua întrebare rămâne o provocare, cu atât mai mult cu cât foarte puţini dintre specialiştii în studiul acestei regiuni au putut intui sau prezice schimbările majore de la finele anilor ’80...
...În cazul de faţă, pornind de la ideea că este absolut necesară discuţia asupra cauzelor care au condus la căderea comunismului,intenţia noastră este ca printr-o prezentare selectivă a unei categorii de documente disponibile de curând, să oferim o foarte sumară radiografie a economiei şi societăţii româneşti, pe baza unor documente din arhiva poliţiei secrete (Securitatea), cu referire directă la starea de spirit a populaţiei şi a preocupărilor acesteia. Credem că apelul la aceste (re)surse face posibilă o delimitare clară şi pertinentă a cauzelor care au condus la implozia din decembrie 1989. Condiţiile care au pregătit această dezintegrare s-au copt pe parcursul anilor `80. Întregul climat social, economic şi cultural a suferit schimbări graduale care, în timp, au constituit cadrul perfect pentru schimbările din anul 1989.
Insistând pe latura economică a regimului şi efectele ei asupra stării de spirit a populaţiei (aşa cum rezultă din controlul corespondenţei private şi din sintezele făcute de Securitate), pe legătura dintre starea economică a ţării şi revolta minorităţilor principale (unguri, germani şi chiar evrei) putem oferi o motivaţie plauzibilă a prăbuşirii regimului. Desigur, fenomenul este unul  extrem de complex, iar o cercetare exhaustivă asupra acestuia, rămâne în continuare un deziderat.»
Liviu Țăranu
Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul volumului.

Florian Banu (ed.), Amorsarea Revoluţiei. România anilor ’80 văzută prin ochii Securităţii


«„Revoluţiile sunt credinţe care sfârşesc”, spunea Gustave Le Bon în urmă cu mai bine de un secol. Pornind de la această afirmaţie, ne-am întrebat dacă ce s-a întâm­plat în România în decembrie 1989 a fost „explozia unei clipe” sau, mai degrabă, „sfârşitul unei iluzii”, iluzie care a părut să anime o bună parte a cetăţenilor secolului al XX-lea?
În încercarea de a afla un răspuns, am făcut apel la vasta bibliografie ce tratează su­biectul Revoluţiei Române din 1989. Am constatat însă, cu surprindere, faptul că această bibliografie, deşi cuprinde cvasi-totalitatea tipurilor de lucrări specifice isto­rio­grafiei (memorii, jurnale, culegeri de documente, istorie orală, dicţionare, cro­no­logii, sinteze şi monografii), abordează într-o foarte mică măsură problema ca­u­ze­lor profunde ale revoluţiei.
Cu alte cuvinte, dacă despre contextul declanşării protestelor de la Timişoara, despre desfăşurarea acestora şi organizarea represiunii, despre baricada de la ho­telul „Intercontinental”, despre fuga lui Nicolae Ceauşescu din clădirea C.C. al P.C.R. şi execuţia acestuia sau despre una sau alta dintre figurile de marcă ale acelor zile s-au scris sute şi mii de pagini, în ceea ce priveşte evoluţia societăţii româneşti în deceniul premergător revoluţiei, înţeleasă ca şi conturare a premiselor revoluţiei, majoritatea lucrărilor se mulţumesc cu colportarea unor şabloane interpretative sau a unei retorici cu rădăcini în războiul informaţional specific lumii bipolare.
Având în vedere această stare de fapt, am considerat că un demers având ca fina­li­tate realizarea unui tablou cât mai cuprinzător al cauzelor interne ale Revoluţiei Ro­mâ­ne din decembrie 1989 este mai mult decât binevenit. Fără a cunoaşte aceste ca­uze, în­ţe­legerea modului de desfăşurare a evenimentelor, a caracterului violent al acestora, a rapidităţii incredibile cu care a fost „măturat” un regim politic aparent de ne­clintit ră­mâne, inevitabil, una parţială, văduvită de surprinderea nuanţelor cu rol di­fe­ren­ţi­a­tor.
În acelaşi timp, noua formă de guvernământ, rezultată în urma eliberării de o­pre­siune, şi schimbările imprimate de aceasta societăţii româneşti rămân incom­pre­hen­sibile istoricului care îşi porneşte analiza cu investigarea evenimentelor din anul 1989.»
Florian Banu
    Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul volumului.

Lansare de carte: Nicolae Purcărea, Urlă haita… Memorii din închisorile politice comuniste

Miercuri, 23 Ianuarie 2013, ora 18:00 în Aula Facultății de Drept a Universității „Transilvania” din Brașov - corpul T (Bd. Eroilor- lânga Hotel „Aro Palace”) va avea loc lansare cărții Urlă haita… Memorii din închisorile politice comuniste, semnată de Nicolae Purcărea, fost deținut politic între 1949-1951 și unul dintre puținii supraviețuitori în viață ai „reeducării de la Pitești”.
La eveniment vor participa, alături de autorul volumului, Răzvan Codrescu (poet, traducător, eseist), Octav Bjoza (președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România), Marius Oprea (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc).
Evenimentul este organizat de Fundația Sfinții Închisorilor, pe al cărei site se pot găsi mai multe informații.