StatCounter

luni, 26 octombrie 2009

„Comunismul românesc în imagini”

Pornind de la premisa că documentele perioadei comuniste constituie obiectul accesului egal şi neîngrădit, Arhivele Naţionale, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Grupul pentru Dialog Social şi Fundaţia „Konrad Adenauer” prezintă miercuri, 28 octombrie 2009, ora 17:00, „Comunismul românesc în imagini”, grupaj de evenimente ce include lansarea unei noi serii de fotografii din Fototeca online a comunismului românesc, dezbaterea „Chipurile din spatele imaginilor. Comunismul românesc între reprezentare oficială şi memorie socială” şi o expoziţie cuprinzând fotografii din perioada comunistă.

Miercuri, 28 octombrie 2009, începând cu ora 17:00, la sediul Grupului pentru Dialog Social se va desfăşura evenimentul intitulat „Comunismul românesc în imagini”. Sub acest generic, sunt reunite trei evenimente:

- lansarea unei noi serii de fotografii din Fototeca online a comunismului românesc, proiect iniţiat în 2008 de către Arhivele Naţionale ale României şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România şi care, cu această ocazie, aduce la lumină un număr de încă aproximativ 2.500 fotografii, care vin să se adauge celor circa 1.500 prezentate publicului la finele anului trecut; Fototeca online va fi accesibilă pe site-urile web ale Arhivelor Naţionale şi Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (www.arhivelenationale.ro şi www.crimelecomunismului.ro), cu titlu gratuit, oricărui utilizator internet.

- dezbaterea intitulată „Chipurile din spatele imaginilor. Comunismul românesc între reprezentare oficială şi memorie socială”, cu participarea unor specialişti în studierea comunismului românesc;

- o expoziţie ce va cuprinde fotografii din perioada comunistă, depistate în fondul Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi în alte fonduri ale instituţiilor/organizaţiilor statului comunist; acestea vor fi grupate pe tematici, precum: intrarea Armatei Roşii în Bucureşti; 7 noiembrie 1944, Dej - vacanţe; Ceauşescu - vânători 1976; Comunism după 1945; răscoale ţărăneşti anticomuniste.


Exhumarea lui Simion Mureşan, executat de Securitate la 5 Octombrie 1949

În baza unei solicitări primite de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România din partea rudelor lui Simion Mureşan, IICCR a demarat cercetarea faptelor şi împrejurările în care acesta a fost ucis, precum şi procedurile de exumare a rămăşiţelor pământeşti ale acestuia. Simion Mureşan s-a născut la 12 octombrie 1873 în satul Sântejude Vale, comuna Ţaga, judeţul Cluj şi a fost ucis de Securitate în 5 octombrie 1949 pentru că a adăposit trei partizani din Organizaţia anticomunistă Partizanii Regelui Mihai. 

Acţiunea de exhumare a avut loc joi, 22 octombrie 2009 în satul Sântejude Vale, comuna Ţaga, judeţul Cluj.

 

Imagini de la vernisajul Expoziţiei "Numitorul comun: moartea", Cluj-Napoca, 21 Octombrie 2009



Expozitie: 50 de ani de la condamnarea şi executarea membrilor Grupului de rezistenţă anticomunistă din comuna Nucşoara, condus de Toma Arnăuţoiu

Muzeul Taranului Roman va gazdui in perioada 22 octombrie - 7 noiembrie, o expozitie de fotografii si documente prilejuita de comemorarea a 50 de ani de la condamnarea si executarea membrilor Grupului de rezistenta anticomunista din comuna Nucsoara.
Fotografiile si documentele alese de Ioana Raluca Voicu-Arnautoiu au fost reproduse cu sprijinul Editurii Ars Docendi si al Muzeului Taranului Roman.

Vernisajul expozitiei va avea loc joi, 22 octombrie, de la ora 18:00, la sala Irina Nicolau

Participa: Ioana Raluca Voicu-Arnautoiu, fiica lui Toma Arnautoiu, Ioana Popescu, cercetator la Muzeul Taranului Roman, Claudiu Secasiu, membru al CNSAS si Ioan Craciun, director al Editurii Ars Docendi.




joi, 15 octombrie 2009

Expoziţia „Numitorul comun: moartea”

Expoziţia a fost realizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca şi Fundaţia Konrad Adenauer, a beneficiat de sprijinul Projects Abroad şi Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi prezintă 9 acţiuni de exhumare ale unor opozanţi ai regimului comunist, executaţi de Securitate în anii ’50. Aceste acţiuni au avut loc în urma solicitările urmaşilor şi au fost desfăşurate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România în perioada 2006-2009.

Cazurile prezentate în expoziţie sunt: Spermezeu şi Hălmăsău (Bistriţa-Năsăud), Glodghileşti şi Băieşti (Hunedoara), Odoreu (Satu Mare), Nepos (Bistriţa-Năsăud), Băieşti (Hunedoara), Muşca, Sălciua, Câmpeni (Alba).

Expoziţia cuprinde obiecte descoperite asupra celor împuşcaţi, fotografii (de familie, din arhivele fostei Securităţi, din timpul acţiunilor de exhumare) imagini video de la exhumări şi interviuri cu urmaşii sau cu persoane care i-au cunoscut pe cei executaţi. Grupul ţintă este reprezentat de elevi de liceu, studenţi, dar şi de cei care au cunoscut în mod direct perioada comunistă, dar ştiu mult prea puţin despre victimele directe ale Securităţii din anii ’50.



Expoziţia va fi prezentată în acest an în Cluj-Napoca şi Bucureşti, urmând ca în anul viitor să fie prezentată şi în alte localităţi importante din ţară şi din străinătate.

La Cluj-Napoca expoziţia va fi vernisată în 21 octombrie, ora 14.30 la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Str. Constantin Daicoviciu, nr. 2, şi va fi deschisă în perioada 21 octombrie - 8 noiembrie 2009.

sâmbătă, 10 octombrie 2009

Vernisajul expoziţiei REMEMBER – COMUNIZAREA ŢĂRII FĂGĂRAŞULUI

Joi, 8 octombrie, ora 17, la sediul Fundaţiei Culturale „Negru Vodă” din Făgăraş a avut loc vernisajul expoziţiei „Remember - Comunizarea Ţării Făgăraşului”. Model experimental de muzeizare a instaurării comunismului în Ţara Făgăraşului.

Expoziţia reprezintă o parte dintr-un proiect mai amplu al Fundaţiei Culturale „Negru Vodă”, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, de a înfiinţa Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului, răspunzând astfel nevoii de a pune la dispoziţia publicului, şi mai ales a cercetătorilor în domeniu, mărturii ale rezistenţei armate anticomuniste şi nu numai.

Până la restaurarea Cetăţii Făgăraşului - locaţia viitorului muzeu memorial -, Fundaţia Culturală „Negru Vodă” şi-a propus realizarea în spaţiul expoziţional propriu a patru modele experimentale de muzeizare a rezistenţei anticomuniste. Primul model experimental (Ţara Făgăraşului Inocentă şi instaurarea regimului comunist) este subiectul acestei expoziţii. În anii următori se vor realiza modele experimentale de muzeizare pentru celelalte trei teme: Rezistenţa armată din Munţii Făgăraşului; Închisoarea politică „Penitenciarul Central Făgăraş”; Diaspora făgărăşană.

Expoziţia aduce în atenţia publicului un element mai puţin cunoscut, şi anume deturnarea evoluţiei fireşti a Ţării Făgăraşului prin răsturnarea violentă a valorilor şi structurilor tradiţionale ale comunităţii făgărăşene, în contextul ocupaţiei sovietice şi impunerii dictaturii comuniste. Obiectivele expoziţiei sunt: restituirea memoriei colective a etapei istorice de instalare a regimului comunist şi comunizarea României, la nivelul Ţării Făgăraşului; sensibilizarea tinerilor din şcolile făgărăşene şi nu numai, cu privire la problematica drepturilor omului şi valorile democratice, prin implicarea acestora în activităţi de cercetare şi contact direct cu supravieţuitorii represiunii comuniste; crearea şi testarea unei metodologii de muzeizare experimentală, participativă pentru proiecte memoriale despre perioada comunistă.

Expoziţia a fost realizată de Fundaţia Culturală „Negru Vodă” din Făgăraş, Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului
în parteneriat cu:
Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Consiliul Local şi Primăria Făgăraş, Biblioteca Universităţii Transilvania Braşov, Muzeul de Etnografie Braşov, Radio Star Făgăraş, Televiziunea Făgăraş şi a beneficiat de sprijinul Ministerului Culturii, prin Administraţia Fondului Cultural Naţional.



vineri, 9 octombrie 2009

Expozitie de fotografie Andrei Pandele

Expozitia de fotografie Made in Romania a lui Andrei Pandele, în care sunt prezentate imagini din perioada comunismului românesc poate fi vizitată la Sala Dalles  în perioada 9-27 octombrie, zilnic, între orele 11:00 şi 21:00.

Made in Romania este prima expozitie a lui Andrei Pandele organizata vreodata la noi in tara de o galerie privata de arta (Karousel) care, de altfel, il si reprezinta aici pe artist. Fotografiile au mai fost expuse si cu ocazia avanpremierei filmului Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarasi, frumoasa e viata!, pe 24 septembrie.

Karousel reuneste in spatiul expozitional de la Dalles lucrari realizate in anii '70-'80 si cateva chiar in anii '90, dintre care mai mult de jumatate sunt expuse in premiera in Romania, lucrari ce surprind stilul de viata din acea perioadă.

Fotografiile lui Andrei Pandele reusesc sa recupereze stari, locuri, chipuri de dinainte de 1989, un intreg stil de viata pe care multi il credeau de neclintit.
Vizitatorii vor regasi, la parterul si etajul galeriei Dalles, 85 de lucrari de dimensiuni relativ mari (47 x 70 cm), in serii limitate de 10 exemplare, disponibile spre achizitionare.
Andrei Pandele are un portofoliu impresionant, avand la activ numeroase expozitii de fotografie in intrega lume, iar lucrarile sale au fost achizitionate in colectii private internationale. 

Arhitect de profesie, el este membru al Asociatiei Artistilor fotografi din 1973, artist AFIAP din 1981 si membru fondator al Asociatiei Presei Sportive din 1990. Andrei Pandele a colaborat cu Associated Press si Sigma in 1990. Este reprezentat in Europa de collectif est/ost, iar in Romania de Galeria Karousel.
Made in Romania - iunie 1986 - MahmudiaMade in Romania - iunie 1986 - Mahmudia
Foto: Andrei Pandele

Reintoarcerea triumfala - iulie 1983 - Dr. Taberei
Reintoarcerea triumfala

Militia romana
Militia romana

marți, 6 octombrie 2009

Lansare de carte: Despre cum a fost. Dialog cu Sorin Mircea Botez, de Florin-Vasile Şomlea



           Librăria „Mihai Eminescu” şi Editura „Eikon” lansează cartea Despre cum a fost. Dialog cu Sorin Mircea Botez, de Florin-Vasile Şomlea. Vor prezenta: Radu Câmpeanu, Emil Constantinescu, Ioan Oltean, Toader Paleologu, Dinu Zamfirescu.

           Evenimentul va avea loc mercuri, 7 octombrie 2009 ora 17 la Librăria „Mihai Eminescu”, B-dul Regina Elisabeta  nr. 16.


„Despre cum a fost. Dialog cu Sorin-Mircea Bottez”

„Despre cum a fost. Dialog cu Sorin-Mircea Bottez” este o carte cu valoare memorialistică, rezultat al unei discuţii purtate în anul 2005 avându-i ca interlocutori pe Sorin-Mircea Bottez, intelectual de marcă, om politic liberal (deputat, ambasador şi ministru după 1989) şi fost deţinut politic, persoană de o moralitate fără reproş, şi Florin-Vasile Şomlea, politolog şi om politic liberal.
Dialogul dintre cei doi, care la momentul înregistrării sale s-a dorit a fi doar primul dintr-o „piesă în trei acte” (celelalte două, din păcate, neconcretizate, urmând a dezvolta discuţia pe temele parlamentarismului britanic, respectiv ale sistemului politic românesc postcomunist) este structurat în două părţi şi are ca repere extreme anul 1930 şi finalul lui 1963.
Cartea debutează cu capitolul dedicat copilăriei şi perioadei şcolarităţii (elementare şi liceale) a lui Sorin-Mircea Bottez, urmat de prezentarea contextului intrării acestuia în politică (1944), a activităţii sale în organizaţia tinerilor (elevilor) liberali şi a primelor acţiuni îndreptate împotriva autorităţilor comuniste.
Amintirile subiectului cărţii despre perioada interbelică şi anii războiului sunt presărate din loc în loc cu evadări din context pe teme provocatoare, precum cele legate de specificul liberalismului românesc sau al societăţii româneşti a anilor ’40. Nu sunt evitate nici temele delicate ale Holocaustului şi ale personajului politic Ion Antonescu, abordări din care transpare viziunea democratică a profesorului de engleză Sorin-Mircea Bottez.
Şeful statului din acei ani, regele Mihai I, ocupă, la rândul său, un spaţiu generos, interlocutorul neascunzându-şi simpatia şi susţinerea pentru cauza monarhiei. De altfel, peste multe decenii, fidelitatea lui Sorin-Mircea Bottez faţă de monarhia română va fi răsplătită prin atribuirea de către ultimul suveran a decoraţiei „Crucea Regală a României”, recunoaştere care i-a provocat o deosebită bucurie acestuia şi de care s-a arătat extrem de încântat!
În partea a doua a cărţii, după ce ia cunoştinţă de felul în care s-a ajuns la înfiinţarea organizaţiei subversive anticomuniste „Avram Iancu”, cititorului i se prezintă detaliile arestării, condamnării şi experienţei concentraţionare din anii ’50-’60 a lui Sorin-Mircea Bottez, fiind disecate, rând pe rând, fenomenul „Reeducării”, conflictul său cu un deţinut comunist, calvarul din închisorile comuniste ale deceniului şase. Importantă şi inedită totodată apare opinia sa despre două figuri emblematice ale comunismului autohton, Ana Pauker şi Lucreţiu Pătrăşcanu, atinse de dizgraţia dictatorului stalinist Gheorghe Gheoghiu-Dej şi a echipei acestuia, ajunse la rândul lor după gratii.
În concluzie, deşi aflate sub tipar la o anumită distanţă în timp faţă de momentul desfăşurării ei (din motive care au ţinut numai de precaritatea mijloacelor financiare avute la îndemână) şi, din nefericire, după plecarea, neaşteptată, la cele veşnice a lui Sorin-Mircea Bottez, dialogul cu acesta se constituie, credem, într-o lectură interesantă şi de anvergură intelectuală care scoate în evidenţă caracteristicile unei perioade extrem de frământate din istoria României secolului al XX-lea, marcată de nefastul experiment totalitar comunist.

Editura



luni, 5 octombrie 2009

Simpozionul "Experiementul Piteşti - Reeducarea prin tortură", ediţia a IX-a

În perioada 2-4 octombrie a avut loc ediţia a IX-a a Simpozionului Internaţional Experimentul Piteşti - Reeducarea prin tortură".



Lansare de carte: Infern '89. Povestea unui condamnat la moarte. Infern '89. Povestea unui condamnat la moarte


Curtea Veche Publishing şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR) anunţă lansarea volumului semnat de Mircea Răceanu: Infern '89 – Povestea unui condamnat la moarte.
Evenimentul va avea loc marţi, 6 octombrie 2009, ora 18:00, la Ceainăria Cărtureşti (Str. Arthur Verona nr. 13). Vor lua cuvântul Radu Ioanid (Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington D.C.), Stejărel Olaru (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România), Adrian Cioroianu (Facultatea de Istorie Bucureşti) şi Doina Jela (Curtea Veche Publishing).

Mircea Răceanu este victima ultimului proces stalinist soldat cu o sentinţă de condamnare la moarte, pronunţată de un tribunal militar al regimului Ceuşescu, în ultima vară a sa, 1989. Diplomat însărcinat cu relaţiile româno-americane, fiu al unui fost ilegalist rebel, Grigore Răceanu, el însuşi coautor al faimoasei “Scrisori a celor şase”, Mircea  Răceanu e arestat în ianuarie 1989, acuzat de spionaj, anchetat şi condamnat cu câteva luni înainte de căderea regimului ceauşist. Cartea descrie atmosfera acestor ultime luni, arestarea, ancheta şi procesul.

Comparativ cu prima ediţie, apărută în 2000, aceasta conţine câteva documente la care autorul a avut acces ulterior, printre care Stenograma CEPEX în care Nicolae Ceuşescu şi soţia lui sunt singurii vorbitori , şi-l condamnă fără drept de apel înainte ca justiţia să-l condamne, pe “trădător”, Stenograma şedinţei în care colegii din minister se pronunţă de asemenea pentru pedepsirea exemplară a lui Răceanu, ca şi documente ale procesului şi recursului.

Numele vehiculate în acest document, cunoscute cititorului de azi, nu din istoria comunistă a României, ci  din cea a tranziţiei spre democraţie, dau cititorului o idee despre aceasta şi despre şansele de democratizare a României. Infern '89 este o carte de un acut interes istoric, dar şi pasionantă la lectură.