Bookfest 2025 - evenimente editoriale în legătură cu istoria recentă

     A XVIII-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest va avea loc în perioada 28 mai - 1 iunie în Pavilionul B2 de la Romexpo.

Accesul la Bookfest cât și la toate evenimentele din cadrul acestuia va fi gratuit. 

Cei interesaţi pot găsi aici programul evenimentelor editoriale de la Bookfest 2025. 

Am făcut o selecţie a lansărilor și evenimentelor care au legătură cu istoria recentă. Probabil sunt mai multe, dar din cauză că nu sunt descrise cărţile nu am reușit să-mi dau seama de asta.

Apariție editorială: Memoria - revista gândirii arestate, nr. 125 (4/2023)

     A apărut numărul 125 (4/2023) al Memoria - revista gândirii arestate, cu sprijinul Ministerului Culturii. Acest număr este ilustrat cu imagini din filmul „Libertate”, în regia lui Tudor Giurgiu.

      Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul. Pentru comenzi www.revistamemoria.ro

Lansare de carte: Miorița Baciu Got, Istoria unui destin confiscat. Tatăl meu, martirul neștiut Viorel Baciu

Marți, 5 noiembrie, ora 18.30, la Ceainăria Cărturești -  Cărturești Verona, va avea loc lansarea cărții Istoria unui destin confiscat. Tatăl meu, martirul neștiut Viorel Baciu, semnată de Miorița Baciu Got.

Invitați Prof. Vladimir Tismăneanu, PS. Mihai Frățilă (episcop Greco-Catolic, București), Anca Cernea (Fundația „Ioan Bărbuș”), Doina Jela (Curtea Veche Publishing.

Eveniment editorial: „Zece volume de istorie orală”

Muzeul Național al Țăranului Român invită pe cei interesați marți, 22 octombrie 2013, ora 18.00, la Clubul Țăranului, la lansarea celor 10 volume de istorie orală – De la activiști și revoluționari mărunți la căpșunari și bișnițari.

Apariție editorială: Diane Ducret, Femeile dictatorilor

„Prenumele lor sunt banale: Inessa, Clara, Nadia, Magda, Felismina, Elena, Jiang Qing, Catherine, dar numele de familie spun totul: Mussolini, Lenin, Stalin, Hitler, Salazar, Mao, Ceauşescu, Bokassa. Unele sunt femei puternice, în stare să influenţeze decisiv hotărârile bărbaţilor din vieţile lor, pe când altele sunt doar victime şi au parte de un destin tragic. Unele se află în lumina reflectoarelor, sunt seducătoare sau stârnesc atenţie, în vreme ce altele sunt sortite să rămână mereu în umbră.

Cartea zugrăveşte istoria secolului XX «în timp real». De cele mai multe ori realităţile cunoscute atât de bine din manuale, cărţi, filme documentare ori relatări vor fi puse acum într-o cu totul altă lumină. Autoarea evită în mod subtil capcana reabilitării imaginii unor dictatori, dar reuşeşte cu multă discreţie să le completeze portretul, înfăţişându-le şi latura umană, mai puţin cunoscută publicului larg.

Despre autor

Dezbatere: „Revoluţie la firul ierbii”

Joi 13 decembrie, ora 15.00, va avea loc dezbaterea: „Revoluţie la firul ierbii”, prilejuită de lansarea volumelor de istorie orală Tânăr student caut revoluţionar (vol. I şi II) coordonate de Zoltán Rostás şi Florentina Ţone.

Se va vorbi despre revoluţia din decembrie altfel. Mai puţin din perspectiva Marii Istorii, şi mai mult prin ochiul unor multitudini de «mici istorii», ale participanţilor şi martorilor necunoscuţi. Revoluţia, aşa cum au trăit-o şi înţeles-o, nu elitele sau cercetătorii, ci oamenii de rând, deseori uitaţi şi nerecunoscuţi ca surse ale istoriei.

Participă: Raluca Grosescu (IICCMER), Doina Jela (Editura Curtea Veche), Vintilă Mihăilescu (SNSPA), Dragoş Petrescu (CNSAS), Zoltán Rostás (FJSC); Florentina Ţone (Revista Historia).

     Evenimentul va avea loc la Institutul de Cercetări Politice (Strada Spiru Haret nr. 8, sala Negulescu) şi este organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, împreună cu Editura Curtea Veche şi Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti.

Lansarea volumului Lăcrămioara Stoenescu, „Memoria stigmatelor”

Marţi, 9 octombrie, Curtea Veche Publishing îi invită pe cei interesaţi la evenimentul de lansare a volumului „Memoria stigmatelor” de Lăcrămioara Stoenescu, ce va avea loc la librăria Mihail Sadoveanu (B-dul Magheru nr. 6-8), începând cu ora 17.00. La eveniment vor lua cuvântul, alături de autoare, istoricul Adrian Cioroianu şi scriitoarea Doina Jela.

Lăcrămioara Stoenescu a adunat în volumul „Memoria stigmatelor” 22 de interviuri cu foşti deţinţui politici. Aceşti purtători de stigmate morale sunt reprezentanţi ai tuturor celor care au înfruntat cu mult curaj nedreptăţile comuniste, pedepsiţi de un regim obtuz cu ani întregi de închisoare politică.
     Cartea se adresează atât celor interesaţi de regimul comunist, cât şi tinerilor care vor să cunoască istoria recentă, nemistificată, trăită de cei care au suferit pentru a o salva.

Comemorarea a 60 de ani de la deportările din oraşul Giurgiu

    Astăzi, 7 iunie 2012, a avut loc la Ateneul „Ion Bălănescu” din Giurgiu comemorarea  a 60 de ani de când, în 1952, sub pretextul construirii „Podului Prieteniei” între Giurgiu şi Ruse, 823 de cetăţeni din Giurgiu au fost strămutaţi, pentru 2 ani, ca „duşmani de clasă”, în 51de localităţi din ţară.

Deportaţii erau familii de deţinuţi politici, foşti comercianţi, industriaşi, chiaburi, basarabeni, aromâni, ţigani.

Cu şapte ani înainte, în ianuarie 1945, 17 etnici germani din Giurgiu au fost trimişi pentru 5 ani în Donbas, la „munca de reconstrucţie”.

La eveniment au participat doamnele Micaela Ghiţescu - redactor-şef  Revista „Memoria”, Doina Jela - editor-scriitor „Editura Curtea Veche”, domnii Octav Bjoza, Preşedintele AFDPR, Mihai Neagu, Preşedintele AFDPR-Bucureşti, Silviu Moldovan - cercetător CNSAS, subsemnatul, reprezentanţi ai autorităţilor locale.

O prezenţă emoţionantă a fost cea a câtorva deportaţi, care au şi relatat din experienţele acelor ani.

Moderatoarea evenimentului a fost d-na Lăcrămioara Stoenescu, autoarea cărţii „Copii - duşmani ai poporului”, a piesei de teatru radiofonic „Am fost duşman al poporului” şi al unor articole din diferite ziare şi reviste care evocă deportările din 1952-1954.

   Evenimentul a fost organizat de d-na Lăcrămioara Stoenescu, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici Filiala Giurgiu şi Centrul Cultural „Ion Vinea”, cu Sprijinul Comisiei Europene.

Aurel Sergiu Marinescu, O contribuţie la istoria exilului românesc, vol. X

A apărut la Editura Vremea volumul X din seria semnată de Aurel Sergiu Marinescu, O contribuţie la istoria exilului românesc.

Despre autor: Aurel Sergiu Marinescu (12.02.1929 - 31.08.2008), figură remarcabilă a exilului românesc, s-a făcut cunoscut ca un luptător acerb împotriva comunismului, ca un patriot militant, ca istoric şi scriitor de valoare.

Publicaţii: Prizonier în propria ţară - trilogie, 1977; Mă aplec peste ani, 1998; Înainte şi după Dictatul de la Viena, 2000; Armata Roşie în România. 1944-1958, 2001; O contribuţie la istoria exilului românesc, vol. I, 1999; vol. II, 2002; vol. III, 2003; vol. IV, 2004; vol. V, 2005; vol. VI, 2006; vol. VIII, 2008; vol. IX, 2009.

A avut o constantă prezenţă în ziarele româneşti din SUA, Canada, Danemarca, Franţa, precum şi în cele din patrie.

Despre autor şi lucrările sale Lucia Hossu Longin şi Doina Jela afirmă: „A scris cărţi şi memorii, contribuţii la cunoaşterea exilului, cărţi ce vor rămâne, cum spunea un critic, în patrimoniul suferinţelor naţionale româneşti până la judecata din urmă.” (Lucia Hossu Longin)

„Lucrarea lui Aurel Sergiu Marinescu, Contribuţii la o istorie a exilului românesc, a ajuns, iată, la cel de-al X-lea volum... Cum fiecare dintre aceste tomuri depăşeşte cu mult cinci sute de pagini, vorbim aici despre un volum de peste cinci mii de pagini de documente, referate, rapoarte, sinteze, scrisori, telegrame şi chiar chitanţe, comentate şi mai ales dispuse într-o ordine şi o arhitectură menite să faciliteze accesul, adunate toate sub semnătura unui singur om.” (Doina Jela)

    Lucrarea poate fi cumpărată şi de pe site-ul Editurii Vremea.

Lansare de carte: Zoltan Rostas, Florentina Ţone: Tânăr student caut revoluţionar, Vol. I, La început a fost frica

 Joi, 23 iunie 2011, ora 18:00, are loc o nouă întâlnire a Clubului Filantropia (în Librăria Cărtureşti - Muzeul Ţăranului Român), ocazie cu care se va dezbate cartea coordonată de Zoltan Rostas şi Florentina Ţone: Tânăr student caut revoluţionar, Vol. I, La început a fost frica, publicată la Editura Curtea Veche în 2011.

Participă: Grigore Cartianu, jurnalist; Adrian Cioroianu, istoric; Doina Jela, scriitoare; Dumitru Sandu, sociolog; Liviu Tofan, director IRIR; şi cei doi coordonatori.

Moderator: Şerban Anghelescu, etnolog

Despre acest proiect, unul dintre coordonatori, profesorul Zoltán Rostás, afirmă: „Ani de zile am auzit în mediul universitar spunându-se că „tineretul de azi”, chiar şi cel din facultăţile de ştiinţe sociale şi umaniste, nu ştie istorie, nu este interesat de aceasta şi habar n-are de Revoluţie.

În astfel de condiţii, ce poate face un profesor de la Facultatea de Jurnalism: îşi trimite studenţii şi studentele după revoluţionari. Ca atare, culegerea de faţă este o altfel de carte, bazându-se nu pe procese-verbale ale unor comisii parlamentare sau pe anchete judiciare, ci pe mărturii înregistrate de tineri de aceeaşi vârstă cu Revoluţia.”

Mai multe informaţii se găsesc pe site-ul MŢR.

Lansare de carte: Victor Roşca – „Experimentul Târgşor” - începutul represiunii comuniste

Am plăcerea de a anunţa că marţi, 21 Iunie ora 18, la Muzeul Municipiului Bucureşti (Palatul Şuţu), va avea loc lansarea cărţii „Experimentul Târgşor” - începutul represiunii comuniste, semnate de dl. Victor Roşca. Volumul a apărut la Editura Curtea Veche.

Despre carte: Ceea ce s-a întâmplat în penitenciarul de minori Târgşor între 1948-1950, „Experimentul Târgşor” cum îl numeşte autorul, este parte din fenomenul complex al „reeducării” care a avut loc în mai multe închisori comuniste. El a avut, însă, câteva caracteristici aparte. În primul rând vârsta „subiecţilor”, care erau, la acel moment, elevi de liceu. În al doilea rând faptul că deşi la Târgşor a fost o reeducare nonviolentă, o parte dintre cei de acolo au ajuns „personaje” importante, ca victime sau ca agresori în „reeducarea” violentă care a avut loc în anii următori în alte închisori (Piteşti, Gherla, Peninsula, Târgu Ocna ş.a.).

„Experimentul Târgşor”, s-a aplicat timp de trei ani asupra a circa 800 de elevi de liceu, utilizându-se ca stimuli în special avantajele şi pedepsele. În acelaşi timp, cei care şi-au manifestat deschis opoziţia faţă de acţiunea de reeducare au fost trimişi disciplinar în alte închisori, sau au fost izolaţi în camere speciale, în condiţii inumane.

Mai multe detalii despre carte şi autor găsiţi aici:

Cartea va fi lansată şi la Făgăraş, în 29 Iunie, ora 16.30, la Fundaţia Culturală „Negru Vodă”.

       Pentru cei interesati, ea poate fi comandata şi pe site-ul editurii CurteaVeche.

Dublă lansare de carte la IICCMER

Joi, 17 martie 2011, ora 17.30 la sediul IICCMER din str. Alecu Russo, nr. 13-16, et. 5, ap. 11 se vor lansa două cărţi care reconstituie, prin intermediul interviurilor de istorie orală, două episoade dramatice ale istoriei recente:

Memoria salvată, (II). Cine salvează o viaţă salvează lumea întreagă, (editori Smaranda Vultur şi Adrian Onică), Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2009 (mărturii despre Holocaust şi eforturile unor „drepţi între popoare” pentru salvarea semenilor lor evrei)

şi

Basarabeni şi Bucovineni în Banat. Povestiri de viaţă (editori Smaranda Vultur şi Adrian Onică) - ediţia I, Editura Marineasa, Timişoara, 2010, ediţia a II-a Editura Brumar, Timişoara, 2011 (mărturii despre refugiul basarabenilor şi bucovinenilor, din 1940 şi 1944, despre masacrul de la Fântâna Albă, despre deportarea în Bărăgan în 1951 etc.)

 

La eveniment participă:

Smaranda Vultur (Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest, Timişoara)

Rodica Zafiu (Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti)

Doina Jela (Editura Curtea Veche, Bucureşti)

Romulus Rusan (Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului)

Miodrag Milin (Institutul de Studii Banatice din Timişoara, Academia Română)

Ioan Stanomir (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc)

Adrian Cioflâncă (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc)

Cosmin Budeancă (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc)

Doina Jela - lectură publică din cartea sa "Cazul Nichita Dumitru"

Marţi 30 noiembrie, ora 17, la sediul IICCMER din strada Alecu Russo 13-19 Doina Jela va avea o lectură publică din a doua ediţe (revăzută şi adăugită) a cărţii sale Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces comunist 29 august - 1 septembrie 1952, Curtea Veche, 2010.

Evenimentul este organizat de Uniunea Scriitorilor, IICCMER şi Editura Curtea Veche.

IICCMER lansează trei volume la Gaudeamus

În cadrul Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus, IICCMER va lansa trei volum:

- în 20 noiembrie, la standul editurii Humanitas- Cristian Vasile, Literatura si artele în Romania comunistă, 1948-1953

 - în 19 noiembrie, la standul editurii Curtea Veche, volumele Grigore Gafencu, Învăţăturile istoriei. Articole, discursuri şi interviuri din presa exilului, şi Doina Jela, Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces comunist (29 august - 1 septembrie 1952).

Dezbatere la Clubul „Filantropia” - Vintilă Mihăilescu, Sfârşitul jocului. România celor 20 de ani

Clubul „Filantropia” se compune din etnologi, antropologi, sociologi, psihologi etc., iubitori de oameni vii, de teme la fel de vii şi de interesante dezbateri.

Marţi, 26 octombrie, de la ora 18.00, la Clubul Ţăranului, se va vorbi despre cea mai recentă carte a lui Vintilă Mihăilescu, Sfârşitul jocului. România celor 20 de ani, publicată la Editura Curtea Veche.

Invitaţi: Vintilă Mihăilescu - antropolog, Sorin Alexandrescu - critic, istoric şi teoretician literar, Doina Jela - prozator şi publicist, Liviu Tofan - cercetător, Directorul Institutului de Istorie Recentă, Florin Iaru - scriitor şi jurnalist.

Moderator: Şerban Anghelescu - cercetător MŢR.

Câteva cuvinte despre carte, semnate de Doina Jela, introduc în subiect şi îl prezintă pe autor celor care nu îl cunosc: 

Stat şi viaţă privată în regimurile comuniste

Am bucuria de a anunţa apariţia volumului Stat şi viaţă privată în regimurile comuniste, Polirom, 2009, 254 pag.

Volumul a apărut sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România şi a Memorialului Rezistenţei Anticomuniste „Ţara Făgăraşului”, cu sprijinul Fundaţiei „Konrad Adenauer”, şi cuprinde comunicările prezentate la Simpozionul Internaţional „Stat şi viaţă privată în regimurile comuniste”, desfăşurat la Făgăraş-Sâmbăta de Sus 3-5 iulie 2008.

Pentru cei interesaţi, cartea poate fi comandată şi online de pe site-ul Editurii Polirom la http://www.polirom.ro/catalog/carte/stat-si-viata-privata-in-regimurile-comuniste-3723/
CUPRINS

Cuvânt înainte

„In Memoriam” Monica Lovinescu

- Doina Jela - Nici măcar somnul nu este „o afacere privată” într-un regim totalitar

Stat şi destine colective în comunism

- Iuliu Crăcană - Constituţia din 1952 - prima şi ultima Constituţie stalinistă din România

- Ionel Boamfă, „Alegerile” din România în perioada comunistă

- Florentin Olteanu, Laura Dragomir - Refugiaţi şi evacuaţi din Bucovina şi Basarabia, elevi ai Liceului „Radu Negru” din Făgăraş

- Liliana Corobca - Procesul de epurare a cărţilor

- Elena Gherman - Un aspect inedit al instaurării „egalităţii sociale” în România. Însuşirea unor bunuri de către nomenclatură (1946-1965)

- Cristina Roman - Transformarea forţată a proprietăţii agricole individuale în proprietate colectivă - Represiunea (1949-1953)

- Sanda Borşa - Procesul colectivizării în România: mecanismele subordonării lumii rurale

- Ioan Ciupea, Florentin Olteanu - „Chiaburii” din oraşul Făgăraş (1952-1960)

- Alexandru Matei - Moartea lui Stalin în memoria foştilor deţinuţi politici din România

- Cosmin Budeancă - Divorţul în familiile foştilor deţinuţi politici

- Florian Banu - Metode de intruziune a Securităţii în viaţa privată: reţeaua informativă, cenzura corespondenţei, interceptarea convorbirilor (1948-1968)

- Denisa Bodeanu - Copiii baptiştilor în sistemul de învăţământ românesc (1948-1989)

- Raluca Nicoleta Spiridon - Raporturile familiale private copii-părinţi în anii ’80. Studiu de caz: Comuna Fundulea

- Gheorghe Leahu - Relaţia dintre statul comunist al dictatorului Ceauşescu şi viaţa privată a populaţiei Capitalei între anii 1977-1989

- Nicolae Videnie - Realitatea muncii forţate a elevilor trimişi în anii 1984-1989 ca brigadieri pe Şantierul Naţional al Tineretului Canalul Poarta Albă - Midia - Năvodari versus documentele Securităţii

Stat şi destine individuale în comunism

- Dumitru Lăcătuşu - Cazul doctorului Plăcinţeanu

- Andrea Dobeş - Episcopul Alexandru Todea în dosarele Securităţii (1961-1989)

- Leontin Negru - File din viaţa publică şi privată a istoricului Constantin C. Giurescu în dosarele Securităţii

- Jánosi Csongor - Organizaţia fictivă „Uniunea Preoţilor Reformaţi din Ardeal”, sau dezinformarea organelor Securităţii: modalitate de răzbunare personală a agentului informator „Ardeleanu”

- Robert Fürtös - Informatori în spaţiul penitenciar din România comunistă. Cazul ziaristului Ştefan Gárdony

- Liviu Ţăranu - Câteva consideraţii pe marginea defecţiunii generalului Ion Mihai Pacepa

- Ştefan Bosomitu, Dan Drăghia, Andrei Muraru - Securitatea şi atentatele cu colete-capcană împotriva lui Nicolae Penescu, Paul Goma şi Şerban Orescu (3-4 februarie 1981)

Stat şi viaţă privată în alte regimuri comuniste

- Elena Şişcanu - Imixtiunea statului totalitar de tip sovietic în viaţa privată

- Ion Xenofontov - Consumul alcoolului în R.S.S. Moldovenească. Tradiţie şi imixtiune politică (anii ’80 ai secolului XX)

- Mihai Croitor - Revoluţia culturală din China: anatomia unei traume naţionale