StatCounter

sâmbătă, 3 ianuarie 2015

Apariție editorială: Mihai Godo, Iezuit. Nu câinele comuniştilor!


„Scopul și idealul vieții sale a fost să lucreze până cade în brânci pentru suflete. Ca să poată face acest lucru (și ieși din spital) era destul de diplomat ca să vrăjească toți doctorii din lume. Umbla foarte modest și toate hainele, încălțămintea, le purta până nu mai erau bune de nimic. Nu a pregetat să aibă încredere în colaboratori, care până la urmă l-au tras pe sfoară. Cu alte cuvinte era modest, era enorm de generos, harnic, dar cam tot atât de naiv și au profitat mulți... în el nu a existat nicio urma de șovinism. Cu toate că a fost ungur, la fel i-a servit și pe români, ca și pe unguri și pe nemți. Și i-a câștigat... Pentru mântuirea sufletelor nu a pregetat nicio clipă să sacrifice totul, și propria viață.” - Pr. Emil Puni SJ
Mihai Godó s-a născut la 25 septembrie 1913 în Dorobanți, Arad. A fost arestat la 18 noiembrie 1952 și condamnat de Tribunalul Militar Teritoria București la 10 ani muncă silnică pentru „complot la crimă de trădare” („a transmis unele știri preot [Heronim] Menghes despre sit. Biserici[i] din România care acesta avea legături cu Vaticanu)”. A executat pedeapsa în închisorile Jilava, Pitești, Cluj Tribunal, Râmnicu Sărat, Oradea, Cluj, Văcărești. A fost eliberat la 15 noiembrie 1962 cu domiciliu obligatoriu la Gherla.
Volumul apărut la editura Ratio et Revelatio din Oradea a fost tradus din limba maghiară de Claudia Budău și prefațat de Iulian Budău.
Informații preluate de pe site-ul editurii  și din fișele matricole penale.

Apariție editorială: Marius Turda, Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950)


„O carte inovatoare ce pune accentul pe relația profundă care există între eugenism și anumite strategii moderniste de regenerare a societăților moderne. Astfel, Marius Turda demonstrează mitul conform căruia naționalismul biologic sau preocupările legate de «igiena» rasei s-au limitat la al Treilea Reich și îi încurajează pe toți cei interesați de istoria lor națională să analizeze temeinic modul în care eugenismul și biopolitica i-au sedus pe unii dintre intelectualii de marcă ai renașterii naționale chiar și în țări «culturale» precum România.” (Roger Griffin, profesor de istorie contemporană a Europei, Oxford Brookes University)
Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul volumului: