StatCounter

marți, 3 decembrie 2013

Discuție cu Lucian Boia despre „Capcanele istoriei”


Joi, 5 decembrie, ora 19.00, la Librăria „Humanitas” de la Cișmigiu, va avea loc o întâlnire cu Lucian Boia, în cadrul căreia se va discuta despre volumul său „Capcanele istoriei” - ediția 2013 şi vor fi ascultate, în avanpremieră, fragmente din noua sa carte, „Balcic. Micul paradis al României Mari”.

Cerc studențesc la SNSPA: Represiune și rezistență. Despre viața cotidiană a fostelor deținute politic din România anilor ’50

Joi, 5 decembrie, ora 8.30, în cadrul Cercului studențesc de la SNSPA „Memorie și istorie”, Claudia Florentina Dobre, cercetător în cadrul Fundației Culturale Memoria, va avea o prezentare cu tema „Represiune și rezistență. Despre viața cotidiană a fostelor deținute politic din România anilor ’50”.
Coordonatorii cercului studențesc sunt: prof. univ. dr. Liviu Rotman și dr. Valeriu Antonovici.

Lansare de carte: Marilena Licǎ-Mașala (coord.), Ivor Porter (1913-2012) - Un englez în istoria României

Joi, 5 decembrie 2013, de la ora 17, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38, București), va avea loc lansarea volumului Ivor Porter (1913-2012) - Un englez în istoria României, editat de ICR în parteneriat cu Fundaţia Culturală  „Memoria”, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea acestui mare diplomat legat de istoria României și biograf al Regelui Mihai I.

Conferință „Transilvania în secolele XVIII-XX. Memorii, corespondenta si jurnale de călătorie”

Complexul  Muzeal Bistrița-Năsăud, organizează în perioada 6-8 decembrie 2013, conferința cu titlul „Transilvania în secolele XVIII-XX. Memorii, corespondenta  si jurnale de călătorie”. La manifestare participă cu lucrări, specialiști în istoria Transilvaniei de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, Institutul de Istorie al Academiei Române „George Barițiu” Cluj-Napoca, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca,  Arhivele Naționale filiala Bistrița-Năsăud și Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

Apariție editorială: Cornel Nistorescu, «Români, vi se pregătește ceva !» Epistole politice, reportaje, interviuri, editoriale din Expres (1990-1995)

În 1989, românii au vrut un pariu pentru renaştere. Săraci şi curaţi, îl puteau câştiga. Cornel Nistorescu a pariat şi el, strigând în marele cor «libertate! democraţie! dreptate!». O naivitate. Salvatorii crimei, actorii oficiali, răspundeau «coabitare! împăcare! consens!». Cu dinţii strânşi, un jurnalist a scris cinci ani în Expres despre mistificarea unei naţiuni. În răspăr. O încleştare ce continuă şi azi.
Informații preluate de pe site-ul Editurii Compania.

Apariție editorială: Cornel Nistorescu, Reporter la sfârșitul lumii (1978-1988). Nonficțiuni

Volumul reprezintă o reeditare a celor trei volume de reportaje semnate de Cornel Nistorescu înainte de 1989.
[...] La acea vreme, «Conducătorul iubit» şi aparatul său de propagandă ne asi­gurau că ne îndreptăm spre comunism în zbor, că suntem duşi fără greş, în fiecare zi, ceas de ceas, pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Oricine scria la ziar, în revistele de orice fel, care apăreau, oricum, toate sub conducerea înţeleaptă a partidului unic, trebuia să probeze că e înarmat cu un optimism nestrămutat. Împărăţia părea să dureze încă 1.000 de ani, deşi în numai 10 ani ea se prăbuşea în lacrimi şi sânge, în minciuni şi mistificări criminale.

Mihai Dimitrie Sturdza, Rușii, Masonii, Mareșalul si alte răspântii ale istoriografiei românești

Un volum cu funcţie de lanternă şi lupă: lumină şi lentilă care cercetează şi dezvăluie dificila intrare a României în epoca modernă. Mihai Dimitrie Sturdza are pasiunea documentului şi toate rezervele posibile faţă de poncifele propagandei care înlocuieşte din ce în ce mai des la noi comunicarea simplă a adevărului istoric atât cât poate fi cunoscut. Interese de moment şi de grup, valuri de opţiuni politice dirijate au construit imagini false ale trecutului nostru apropiat: românii apar ca absenţi din lista personalităţilor recunoscute în Europa înainte de 1848, crearea ţării e pusă în seama miturilor masonice, filogermanii sunt prezentaţi ca nişte monştri, despre anarhiştii şi bolşevicii infiltraţi nu se vorbeşte decât cu mare fereală, mareşalului Antonescu i se atribuie o iluzorie şansă ratată de a fi schimbat soarta României după 1945, exilul românesc e pe nedrept criticat ca moale şi aproape apolitic etc.

Expoziţie cu documente şi obiecte rare din colecţia Bibliotecii Române din Freiburg, organizată la Bucureşti

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Institutul Român/Biblioteca Română din Freiburg, organizează luni, 9 decembrie 2013, orele 13.00, la Institutul Cultural Român din Bucureşti, expoziţia Biblioteca Română din Freiburg - izvor de cultură românească în Occident şi loc al memoriei exilului românesc, care ilustrează, prin imagini şi preţioase documente de arhivă, activitatea culturală a bibliotecii de-a lungul a mai bine de 60 de ani de activitate.