miercuri, 16 aprilie 2014

Lansarea benzii desenate „Mickey pe Dunăre”, primul volum din colecţia „Relaţii ceho-române în bandă desenată”

«Ambasada Cehiei la Bucureşti în colaborare cu Centrul Ceh şi editura Jumătatea plină lansează în data de 16 aprilie 2014, ora 18.00, la Facultatea de Istorie cartea de bandă desenată Mickey pe Dunăre. Cartea, prin povestea unor turişti cehi, care își petrec concediul în România în timpul invaziei Cehoslovaciei din august 1968, deschide colecţia „Relaţii ceho-române în bandă desenată”. În timpul lansării, artistul si ilustratorul cărţii Cristian Dârstar va avea un live performance, ca parte a proiectului „Spraying History“ iniţiat de Miliția Spirituală. La eveniment vor participa Excelenţa Sa, domnul ambasador al Rep. Cehe la Bucureşti, Jiří Šitler şi decanul Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti, domnul prof.univ. Adrian Cioroianu.

marți, 15 aprilie 2014

Apariție editorială: Cezar Stanciu (editor), Prietenul de la Belgrad. Întâlnirile Ceauşescu - Tito. Documente (1966-1970)

„Primii ani ai regimului Ceauşescu au reprezentat, în mod special, perioada unei afir­mări deosebite a diplomaţiei româneşti pe plan internaţional, concretizată prin reuşite precum alegerea lui Corneliu Mănescu în fruntea Adunării Generale a Naţiunilor Unite în 1967 sau condamnarea explicită şi curajoasă a intervenţiei sovietice din Cehoslovacia. Premisa fundamentală a acestei afirmări a fost ambiţia regimului co­mu­nist din România, ilustrată cu succes încă din timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, de a-şi pro­mova propriile interese pe plan intern şi internaţional, deseori în defavoarea celor ale Uniunii Sovietice. Căutarea unui model propriu de comunism, care să răspundă nevoilor in­terne ale societăţii româneşti dar şi pretenţiilor de legitimitate ale regimului, au adus România deseori în contradicţie cu Moscova, contradicţii ce au atins uneori cote critice. Acest demers curajos nu era însă unic în lumea bipolară a războiului rece.

joi, 10 aprilie 2014

Apariție editorială: Sfinţii închisorilor în „Lumea Credinţei”. Din rezistenţa României creştine împotriva ateismului comunist

„Acest volum reunește cea mai mare parte din textele de sau despre pătimitorii temnițelor comuniste din România apărute în magazinul ilustrat Lumea Credinței, din 2003 până la începutul lui 2014, însoțindu-le cu numeroase note de subsol, care întregesc informația și lărgesc cadrul interpretativ.
Materialul este distribuit în două secțiuni: una mai puțin extinsă, cu abordări generale și dezbateri de idei („Credința sub prigoana comunistă”), alta mai extinsă, cu prezentarea în succesiune alfabetică a treizeci de figuri exponențiale ale rezistenței și luptei creștine anticomuniste („Marturisitorii trecuți prin prigoană”).”
Volumul conține texte alese, prefaţă şi note de Răzvan Codrescu, și un cuvânt înainte de Părintele Profesor Gheorghe I. Drăgulin, fost deţinut politic.
Volumul a apărut la Editura Lumea Credinţei, Bucureşti, are 380 pagini, format 13x20, și un preţ de 19 RON.
Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul:

Apariție editorială: Vincențiu Dascălu, Gulagul în sinaxare. Neomartiri din Rusia bolșevică (1917-1989)

„Profesorul Vincenţiu Dascălu adună între copertele acestui volum un florilegiu de biografii martirice de secol XX (unele publicate deja în paginile revistei, altele inedite), acoperind spaţiul fostei Uniuni Sovietice, unde furia ateistă a bolşevismului a dus la violenţele anticreştine cele mai radicale, mai ales din 1917 şi până la moartea lui Stalin (1953). În Gulagul rusesc neomartirajul contemporan a atins proporţii comparabile cu epoca vechilor persecuţii din zorii creştinismului, iar Biserica Rusă, o dată ieşită de sub prigoană, a ştiut să onoreze acest capital de jertfelnicie, umplând sinaxarele (peste 1700 de canonizări recente!) de mucenici vrednici nu doar de pomenire, ci de laolaltă-cinstire cu sfinţii Ortodoxiei bimilenare.
Avem nădejde că şi Biserica noastră, urmându-i frăţeşte pilda, îşi va îndeplini cât mai degrabă datoria sfântă faţă de neomartirii Gulagului românesc (nici puţini, nici neînsemnaţi), fie şi numai, deocamdată, prin rânduirea în calendarul bisericesc a unei zile pe an de pomenire nenominală şi obştească cinstire a tuturor celor ce – ştiuţi sau neştiuţi – s-au opus jertfelnic, sub semnul Crucii lui Hristos, ateismului roşu şi samavolniciilor comunismului.”
Mai multe detalii pe site-ul Lumea Credinței, de unde am și preluat informațiile de mai sus.

Apariție editorială: Dumitru Dobre, O istorie în date a exilului şi emigraţiei româneşti (1949-1989)



„Volumul de faţă vine să umple un gol în publicistica istorică românească. Nu atât pentru că existenţa şi zbaterile exilului românesc ar lipsi din această publicistică, ci pentru că Dumitru Dobre, un analist şi specialist în cercetarea fenomenului exilului românesc, a realizat o redare cât de cât cuprinzătoare a activităţilor desfăşurate de românii aflaţi în afara ţării în cursul unei perioade de timp ce începe în anul 1949 şi se termină în 1989. Această prezentare cronologică cuprinde, pe lângă acţiunile exilului propriu-zis, şi pe cele ale emigraţiei române. [...] În afara faptelor exilului şi emigraţiei din această lungă perioadă, autorul a reuşit să redea, pentru întâia oară, o listă completă a organizaţiilor exilului şi emigraţiei româneşti, ca şi titlurile organelor de presă româneşti apărute în ţările de rezidenţă.” (Dinu Zamfirescu)
Informații preluate de pe site-ul Editurii Militare.

miercuri, 9 aprilie 2014

Dezbatere despre literatura în comunism și postcomunism: „Oglinzi ale realului şi literaturi în oglindă. Reprezentări ale comunismului în literatura română”


„Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează vineri, 11 aprilie, începând cu ora 16.00, la Librăria Bastilia din Bucureşti (Piaţa Romană nr. 5, Bucureşti), cea de-a doua întâlnire din seria de dezbateri dedicate literaturii, Oglinzi ale realului şi literaturi în oglindă. Reprezentări ale comunismului în literatura română, care îi va avea ca invitaţi pe regizorul şi scenaristul Stere Gulea şi Dan Lungu, scriitor şi sociolog.” Alături de aceștia vor lua cuvântul Bianca Burţa-Cernat (Observator cultural), Ovidiu Şimonca (Observator cultural) şi Camelia Runceanu (IICCMER).
„Evenimentul face parte dintr-o serie de dezbateri dedicate locului şi rolului literaturii în spaţiul intelectual românesc, concepută de IICCMER în vederea unei mai bune înţelegeri a modului în care literatura a evoluat în ultimele decenii şi a practicilor literare din perioada comunistă faţă de cele din postcomunism.”
Informații preluate de pe site-ul IICCMER.

luni, 7 aprilie 2014

Apariție editorială: Mihai Croitor, Sanda Borșa, Triunghiul suspiciunii. Gheorghiu-Dej, Hrusciov și Tito (1954-1964), vol. I , Editura Mega, Cluj-Napoca, 2014

„Anul 1954 nu părea să aducă modificări radicale în relațiile dintre URSS și RPFI. Și totuși, în pofida aparențelor, Nikita S. Hrușciov avea să lanseze un proces de împăcare cu trecutul, proces al cărui rezultat final va fi reprezentat de cunoscutele negocieri sovieto-iugoslave, organizate în anul 1955 la Belgrad. Din postura de fidel aliat al Kremlinului, Gh. Gheorghiu-Dej, aplicând strategia mimetismului ideologic, va proceda la reconfigurarea relațiilor româno-iugoslave, vechile tensiuni dintre cele două state părând, acum, a fi pe deplin spulberate. În pofida acestor evoluții, în aprilie 1958, la îndemnul Kremlinului, toate partidele comuniste și muncitorești din statele comuniste vor condamna la unison «revizionismul» iugoslav, întrupat în proiectul de program aferent Congresului al VII-lea al UCI.

Apariție editorială: Mihai Croitor, Sanda Borșa, Triunghiul suspiciunii. Gheorghiu-Dej, Hrusciov și Tito (1954-1964), vol. II. Documente, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2014

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul volumului.