StatCounter

joi, 29 noiembrie 2012

Ion Bălan, Colectivizarea în Regiunea Bucureşti, 1950-1962, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2012


Volumul privind colectivizarea în Regiunea Bucureşti, editat de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, reprezintă o premieră pentru institut, prin faptul că pune în evidenţă documente care urmăresc desfăşurarea procesului de colectivizare într-o regiune (formă de organizare administrativ-teritorială existentă în România anilor 1950-1968, impusă după modelul sovietic) şi are menirea să completeze imaginea de ansamblu asupra fenomenului colectivizării, fenomen care a mai constituit obiectul publicării de către institut a unor culegeri de documente şi în anii anteriori, 2000, 2004, 2005 şi 2007.
Direcţia principală de analiză a constituit-o reacţia ţărănimii din Regiunea Bucureşti şi din structurile subordonate la presiunea autorităţilor comuniste de la centru şi din structurile locale, în privinţa organizării structurilor colectiviste şi impunerea cotelor obligatorii, ca şi modul în care a fost receptată şi analizată rezistenţa la colectivizare la nivelul conducerii centrale şi locale de partid şi de stat. Remarcăm, ca şi în cazul volumelor de documente publicate de institut în anii anteriori, faptul că politica represivă a autorităţilor de la nivel central dar şi local nu au avut o evoluţie constantă, a cunoscut urcuşuri şi coborâşuri, anii 1951-1952, respectiv 1959-1960 fiind anii de forţare a procesului de colectivizare, de presiune maximă asupra ţărănimii pentru ca anii 1953-1957 să fie anii unei oarecare relaxări în ceea ce priveşte procesul.

Timothy Snyder, Tărâmul morţii Europa între Hitler şi Stalin, Humanitas, 2012


Americanii consideră că al Doilea Război Mondial a fost „Războiul cel Drept”. Însă chiar înainte de a fi izbucnit, aliatul lor Stalin a împuşcat şi a înfometat milioane de cetăţeni sovietici şi nu s-a oprit din asta nici în timpul războiului. Deşi soldaţii americani au eliberat mai multe lagăre de concentrare, nu a au ajuns niciodată să vadă fabricile morţii, zonele în care sau petrecut masacrele şi locurile în care au fost înfometaţi atâţia oameni. În aceste locuri, Hitler şi Stalin au ucis pe scară largă civili. În doisprezece ani, pe un tărâm al morţii întins între Berlin şi Moscova, punând în practică politici de exterminare care nu aveau nimic de a face cu operaţiunile militare, regimul sovietic şi cel nazist au ucis 14 milioane de oameni. La sfârşitul războiului, tărâmurile însângerate au fost izolate de o cortină de fier, iar istoria lor a fost dată uitării.
În Tărâmul morţii, reputatul istoric Timothy Snyder oferă o inedită investigaţie asupra locurilor în care europenii au fost omorâţi cu milioanele şi o temeinică explicaţie a motivelor şi metodelor folosite de Hitler şi Stalin. El stabileşte locul şi cronologia istoriei Holocaustului, de care a fost responsabil Hitler, şi a Marii Terori, de care s-a făcut vinovat Stalin, prezintă pentru prima dată episoade uitate ale masacrelor naziste şi sovietice şi vine cu o nouă viziune asupra relaţiilor dintre cele două regimuri. Valorificând istoriografia problemei şi sursele primare create în toate limbile importante, Snyder acordă o atenţie specială şi mărturiilor care provin chiar de la victime: scrisori trimise celor de acasă, petice de hârtie aruncate din tren, însemnări zilnice descoperite asupra celor ucişi.
Temeinic documentată, profund umană şi fără să mai lase loc de interpretări, Tărâmul morţii este o lectură obligatorie pentru cei care caută să înţeleagă rostul principalei tragedii a epocii moderne.
     Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Humanitas.

O nouă conferinţă din seria „Poveşti din Bucureşti”. Tema: Oameni şi locuri din Bucureştiul evreiesc


O nouă conferinţă din seria „Poveşti din Bucureşti, organizată de Arhivele Naţionale, Serviciul Municipului Bucureşti, va avea loc luni 3 decembrie 2012, ora 11 la „Caru cu bere”. Tema va fi „Oameni şi locuri din Bucureştiul evreiesc”, iar invitaţi vor fi: Anca Ciuciu (Universitatea Bucureşti) şi Felicia Waldman (Universitatea Bucureşti).

Vladimir Tismăneanu, Lumea secretă a nomenclaturii. Amintiri, dezvăluiri, portrete, Humanitas, 2012


„Ştim foarte puţin despre acel grup social şi, dacă vreţi, chiar cultural numit nomenclatura comunistă. Era vorba de o societate cvasisecretă, cu riturile, codurile, simbolurile, nostalgiile şi, nu mai puţin important, privilegiile sale.
Cartea de faţă nu este o lucrare sociologică de tip tradiţional, cu analize de cauze, dinamici şi efecte. Este vorba aici de propriile mele experienţe în interiorul unui grup pe care am ajuns să-l cunosc, îndrăznesc să cred, foarte bine. Un microcosm politic şi psihologic, numit de mine cândva micul Bizanţ roşu. Cititorul, pe care-l invit să mă însoţească în acest voiaj într-o lume stinsă, dar ale cărei ramificaţii rămân atât de prezente, va găsi în carte deopotrivă recuperări istorice, demitizări politologice, secvenţe portretistice, un efort de explicaţie şi o mărturisire.
Nu alegem în ce mediu social şi intelectual ne naştem. Este un dat ontologic pe care ţi-l asumi şi la care te raportezi, pe cât posibil, cu sinceritate, onestitate şi realism. Eu m-am născut într-o familie a stângii marxiste. Aşa cum un credincios se consideră catolic, protestant, ortodox, musulman, părinţii mei se considerau marxişti. A-i întreba ce religie au, a le atribui o apartenenţă etnică ar fi fost în ochii lor o desfigurare a identităţii...“ (Vladimir Tismăneanu)
Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Humanitas.

vineri, 23 noiembrie 2012

Lansare de carte şi proiecţie de film „Experienţe carcerale în România comunistă”


În 2007, în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România a demarat proiectul „Experienţe carcerale în România comunistă”, care şi-a propus: realizarea de interviuri cu foşti deţinuţi politici; publicarea unor volume de mărturii în care să fie prezentate abuzurile, torturile şi tratamentele inumane aplicate duşmanilor politici şi de clasă, în timpul perioadei 1945-1989; constituirea unei arhive audio-video cu materiale ce pot fi utilizate în cadrul unor viitoare muzee sau în procesul didactic; realizarea de studii şi articole ştiinţifice.
După 5 ani, proiectul a ajuns la final. Rezultatul: peste 190 de interviuri realizate în toate judeţele ţării şi în Bucureşti; 143 de interviuri publicate în 6 volume la Editura Polirom.
Cei interesaţi sunt invitaţi să participe la un eveniment prilejuit de încheierea proiectului, ocazie cu care se va prezenta şi un film documentar de 25 de minute având ca subiect detenţia politică în România comunistă.
Evenimentul va avea loc marţi, 27 noiembrie, ora 17.00, la Uniunea Scriitorilor din România (Calea Victoriei nr. 115)
     Vor lua cuvântul: Octav Bjoza, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Virgiliu Ţârău, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Dinu Zamfirescu (preşedintele Consiliului Ştiinţific al IICCMER), Cosmin Budeancă (IICCMER).

miercuri, 21 noiembrie 2012

IICCMER aduce la Târgul de carte Gaudeamus un muzeu al dictaturii comuniste

Prezent pentru prima dată la târgul internaţional de carte Gaudeamus, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc îşi transformă spaţiul expoziţional într-un muzeu al dictaturii comuniste.
În perioada 21 – 25 noiembrie, vizitatorii standului IICCMER, situat la etajul 1, Pavilionul Central Romexpo, vor avea parte de o experienţă inedită - o călătorie în timp, în trecutul recent al României, în inima sistemului concentraţionar comunist, unde vor putea fi martorii sistemului de teroare instituit în perioada 1945-1989.
Cei care vor trece pragul standului IICCMER vor putea vedea cum arăta interiorul unei celule de penitenciar şi o groapă comună în care erau aruncate trupurile opozanţilor regimului comunist, executaţi sumar de către Securitate.

Evenimente/Lansări de carte cu tematică de istorie recentă la „Târgul internaţional de carte Gaudeamus 2012”, 21-25 noiembrie 2012


Miercuri, 21 Noiembrie 2012


Nivel 7.70 - SPAŢIUL DE EVENIMENTE
12.30-14.00: Lansarea volumului: „Unde sunt cei care nu mai sunt”- antologie bilingvă (română-franceză) de poezie penitenciară realizată de Paula Romanescu

Nivel 0.00:19, 20 - STAND REPUBLICA MOLDOVA
14.00: Lansarea cărţii: "Gând şi Cuvânt: cugetări ale personalităţilor din Basarabia (1940 - 2012). 3000 de reflecţii la 300 de subiecte, exprimate de peste 100 de personalităţi", Editura Epigraf.
Prezintă: Ion Ciocanu, doctor în filologie, Vlad Pohilă, publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova

Nivel 0.00:13
14.00: Lansarea volumului "Ce i-a spus evreul N. Steinhardt călugurului-creştin N. Steinhardt şi viceversa", autor Teşu Solomovici, Editura Teşu

luni, 19 noiembrie 2012

Conferinţa „Refuzul totalitarismului. Corneliu Coposu între comunism, neocomunism şi creştin-democraţie”


Marţi, 20 noiembrie 2012, ora 17.00, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memora Exilului Românesc organizează conferinţa „Refuzul totalitarismului. Corneliu Coposu între comunism, neocomunism şi creştin-democraţie”, la Librăria Bastilia (Piaţa Romană nr. 5), cu ocazia comemorării a 17 ani de la dispariţia omului politic.
Conferinţa, moderată de Dinu Zamfirescu, preşedinte al Consiliului Ştiinţific al IICCMER, îi va reuni pe Ion Caramitru (actor, fost ministru al Culturii), Virgiliu Ţârău (membru al CNSAS), Tudor Călin Zarojanu (jurnalist) şi Vartan Arachelian (jurnalist şi scriitor). La eveniment vor participa şi doamnele Rodica şi Flavia Coposu, surorile regretatului om politic.
Corneliu Coposu s-a născut la 20 mai 1914, în comuna Bobota, jud. Sălaj, şi a decedat la 11 noiembrie 1995, în Bucureşti. Absolvent de Drept al Universităţii din Cluj, Corneliu Coposu şi-a început ascensiunea politică la sfârşitul anilor ’30, când avea să devină secretar al liderului PNŢ, Iuliu Maniu. În primul guvern Sănătescu (23 august-6 noimbrie 1944) a fost director de cabinet la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, iar anul următor a devenit preşedinte al filialei PNŢ Sălaj. Arestat în 1947 a fost deţinut până în 1955 fără a primi vreo condamnare. Abia în 1955, autorităţile comuniste îi vor intenta un proces, fiind condamnat prin sentinţa nr. 876/1955 a Tribunalului Militar Bucureşti la 15 închisoare pentru „activitate intensă contra clasei muncitoare”. A trecut prin închisorile militare Malmaison şi Uranus, prin penitenciarele Văcăreşti, Piteşti, Craiova, Jilava, Gherla, Aiud, Sighet şi Râmnicu Sărat, şi prin lagărele Ghencea, Canal şi Popeşti-Leordeni. A fost eliberat la 9 iulie 1962 cu domiciliu obligatoriu în comuna Rubla, lângă Brăila.
Viaţa şi activitatea sa au stat sub semnul respingerii tentaţiei totalitariste a secolului trecut. În întreaga sa carieră, Corneliu Coposu a refuzat comunismul, alegând drept crez politic valorile democraţiei liberale.
Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

A fost lansată arhiva exilului românesc- www.arhivaexilului.ro


Înscriindu-se într-o tendinţă europeană de digitizare a arhivelor şi bibliotecilor publice, IICCMER a realizat în cadrul proiectului cu finanţare nerambursabilă AFCN „Geografia exilului românesc - conservarea şi promovarea Patrimoniului Arhivistic al Exilului Românesc” o transpunere în format electronic a unei părţi din arhivele documentare ale exilului românesc.
Crearea acestor arhive electronice are un dublu rol:  pe de o parte, digitizarea asigură conservarea arhivei în format electronic, iar pe de altă parte, transpunerea lor on-line facilitează accesul publicului larg la informaţie.
Website-ul www.arhivaexilului.ro găzduieşte în prezent următoarele fonduri documentare şi colecţii de ziare şi reviste româneşti digitizate: Fondul Monica Lovinescu, Fond personal Tudor Bugnariu, colecţiile revistelor B.I.R.E. (anii 1950-1960, 1980-1988), Lupta (anii 1984-1987),  Vatra (nr.140-179) şi Dialog. Secţiunea ziare şi reviste găzduieşte colecţia „La Nation Roumaine” şi „România”. O secţiune aparte o constituie Fondul George Ciorănescu  cuprinzând „Rapoarte Radio Europa Liberă” din perioada 1971-1975.
Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

Conferinţa „Politică şi antipolitică sub comunism” - Bucureşti, 22-23 noiembrie 2012


Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului organizează în perioada 22-23 noiembrie 2012 Conferinţa „Politică şi antipolitică sub comunism”.
Lucrările conferinţei se vor desfăşura la sediul INST din Str. Arh. Gr. Cerchez nr. 16, sector 1, Bucureşti. Pentru mai multe informaţii: tel. 021/230.69.92, fax.021/ 230.76.82, e-mail: inst.academia@gmail.com; site:www.totalitarism.ro
Pentru cei interesaţi redau mai jos programul conferinţei.

miercuri, 14 noiembrie 2012

Simpozion „Rugul aprins, mărturisire şi rugăciune în duhul ortodoxiei”


În perioada 17-18 noiembrie 2012 la Biblioteca Sfântului Sinod Mănăstirea Antim  se va desfăşura Simpozionul „Rugul aprins, mărturisire şi rugăciune în duhul ortodoxiei”, în cadrul căruia va fi vernisată şi expoziţia „Rugul aprins - sub persecuţia comunistă”.
Mai multe detalii despre eveniment şi programul manifestărilor mai jos.

Mihai Iovănel, Evreul improbabil: Mihail Sebastian: o monografie ideologică, Cartea Românească, 2012


„Cartea pleacă de la premisa că Mihail Sebastian este un autor-turnesol care, prin datele ce pot fi găsite laolaltă în biografia lui (membru al Tinerei Generaţii şi al grupării <Criterion>; redactor şi colaborator la publicaţii foarte diferite din punct de vedere ideologic: Cuvântul, Revista Fundaţiilor Regale, Rampa, Reporter, Viaţa Românească etc.; discipol al lui Nae Ionescu şi prieten cu Mircea Eliade, amândoi reprezentanţi ai dreptei radicale; tintă, în calitate de evreu, a naţionaliştilor din tabăra iorghistă şi legionară, dar şi a legislaţiei antisemite introduse de Statul român începând cu anii ’30; atacat de naţionaliştii evrei, care văd în el un „asimilist” sau chiar un trădător; apropiat al Partidului Comunist în preajma momentului 23 August 1944; victimă a unui accident neelucidat, în 1945, care dă naştere la numeroase legende bazate pe teorii ale conspiraţiei), permite unificarea, compararea şi înţelegerea unor contexte altfel eterogene.”
„Critica lui Mihai Iovanel e metodică, intensiv analitică, abrazivă, lipsită de sentimentalism şi retorică, de o mare vioiciune argumentativă, perfect adecvată mobilului ideologic şi caracterologic pe care-l urmăreşte. Autorul operează prin reducerea conceptuală a discursului lui Sebastian şi al comentatorilor lui, astfel încât expunerea capătă caracterul demonstrativ al unui joc logic. Procesul abstractizării se bazează însă pe o excelentă cunoaştere a operei lui Sebastian şi a bibliografiei subsecvente (cu veleităţi exhaustive). Lucrarea lui Iovanel va stârni controverse şi dezbateri aprinse, aş zice, pe măsura valorii şi a contribuţiilor înnoitoare pe care le aduce. Ea relevă un talent critic de primă mână.” (Paul Cornea)
Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Cartea Românească.

luni, 12 noiembrie 2012

Expoziţie: "Radio Europa Liberă: o istorie în date, fotografii şi Arhivele Securităţii"


Joi, 15 noiembrie 2012, ora 12.00, va avea loc vernisajul expoziţiei Radio Europa Liberă: o istorie în date, fotografii şi Arhivele Securităţii, organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi Facultatea de Ştiinţe Politice – Universitatea din Bucureşti.
În deschiderea evenimentului, vor vorbi dl. Mircea Carp, jurnalist și director-adjunct la Europa Liberă (1979-1995), dl. Liviu Tofan, director-adjunct al postului de radio (1990-1994) şi dl. Mihail D. Sturdza, cercetător în cadrul Departamentului Documentare al Europei Libere.
Expoziţia îşi propune prezentarea, atât cronologică cât şi tematică, a unei largi palete de documente din arhiva fostei Securităţi (ACNSAS). Temele cuprind istoricul Europei Libere, urmărirea informativă a angajaţilor şi colaboratorilor postului de radio, precum şi monitorizarea programelor secţiei româneşti în intervalul 1950-1989. La realizarea expoziţiei, alături de documentele de arhivă, au fost folosite şi fotografii reprezentative preluate din arhivele Institutului Român de Istorie Recentă (IRIR), Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST) şi ale Fundaţiei Academia Civică.
Expoziţia va fi vernisată la Muzeul Naţional de Istorie al României (MNIR), Sala Mihai Viteazul, Calea Victoriei, nr. 12, et.1, şi va fi reamplasată, în intervalul 17-26 noiembrie 2012, la parterul MNIR, spre a facilita accesul vizitatorilor.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN).
     Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

Conferinţa naţională „Politică şi societate în «Epoca Ceauşescu»”


În perioada 13-14 noiembrie 2012 IICCMER organizează Conferinţa naţională „Politică şi societate în «Epoca Ceauşescu»”
Venirea la putere în martie 1965 a lui Nicolae Ceauşescu a determinat schimbări importante în cadrul regimului comunist din România. Au avut loc modificări în structurile de partid şi de stat, sprijinitorii noului lider fiind promovaţi în detrimentul fidelilor lui Gheorghiu-Dej, care au fost marginalizaţi sau epuraţi. Controlul societăţii a cunoscut o altă dimensiune, în care reprimarea directă a fost înlocuită de inducerea fricii prin intermediul Securităţii şi Miliţiei.
     Conferinţa are ca scop readucerea în atenţia publică efectele produse asupra societăţii româneşti de schimbările politice şi sociale ale regimului comunist în timpul lui Nicolae Ceauşescu, şi ale căror efecte se resimt şi astăzi.
     Pentru cei interesaţi, redau mai jos programul conferinţei.

vineri, 9 noiembrie 2012

Mihaela Teodor, Anatomia cenzurii. Comunizarea presei din România 1944-1947, Editura Cetatea de Scaun, 2012


Anatomia cenzurii este o carte ce produce un teribil disconfort cititorului – te vezi nevoit să priveşti un cadavru – cel al Cenzurii – ce ar putea învia, în orice moment, dacă susţinătorii democraţiei vor aţipi.
Este corpul cenzurii instituite de ocupanţii ruşi, împreună cu oportuniştii adunaţi de miri unde, indiferent de etnii şi de convingeri, în intervalul 1944-1947. Adică instituţia ce a mutilat pentru zeci de ani cultura română, jurnalismul fiind una dintre ţintele predilecte. Pentru că teama de presă a rămas un indiciu indubitabil al ilegitimităţii, indiferent de epocă, regim, context. Este teama de pluralism, de adevăr, de îndoială. […]
Cartea reprezintă o disecţie a mecanismelor reprimării pluralismului informaţional, o demonstraţie a faptului că cenzura a fost o pârghie în mecanismul de dobândire, de menţinere şi distribuire a puterii politice. Interesante îmi par aici etapele identificării şi sancţionării oponentului politic, ce a fost, pe rând, fascist, profascist, legionar, antidemocrat, antisovietic, apoi sabotor şi reacţionar. Orice imaginaţia a oferit, a fost folosit pentru lichidarea adversarului politic, iar lucrarea demonstrează încă o dată ilegitimitatea regimului comunist – el se instituie şi se menţine prin lichidarea celui ce îl contrazice. Un regim obsedat de unanimitate, ceea ce-i face existenţa dramatică, tensionată, plină de ridicol – trebuie să demonstreze că nici-o altă opinie nu îşi are locul în spaţiul public, în afara celei declarate de el ca fiind valabilă. […]
Autoarea aduce aici multe informaţii inedite, ori puţin cunoscute, obţinute fie din statisticile oficiale, fie prin analiza secundară, ceea ce sporeşte relevanţa ştiinţifică a cărţii.” Marian Petcu
     Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Cetatea de Scaun, unde cei interesaţi pot găsi mai multe informaţii despre carte.

joi, 8 noiembrie 2012

Lungul drum spre nicăieri. Germanii din România deportaţi în URSS


Semnalez aici apariţia volumului Lungul drum spre nicăieri. Germanii din România deportaţi în URSS, care îi are ca autori pe Lavinia Betea, Cristina Diac, Florin Răzvan Mihai, Ilarion Ţiu.
Volumul a fost realizat în cadrul proiectului „Memoria muncii forţate a etnicilor germani din România deportaţi în URSS”, finanţat în cadrul EACEA-P7- Europe for Citziens Programme - Action 4 - Decision 2011-3342 / 001-001, şi a apărut la Editura Cetatea de Scaun.
Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul volumului.

Sorin Ilieşiu, Infernul vândut ca paradis


A apărut la editura Junimea cartea semnată de Sorin Ilieşiu, Infernul vândut ca paradis.
    „Consider cartea lui Sorin Ilieşiu un mod de confesiune ispăşitoare. Părtaş la farsa comunistă prin realizarea filmelor documentare comandate de conducătorul suprem, el demontează într-un mod remarcabil mecanismele interioare ale producerii iluziei politice şi puterii supreme pe peliculă, iluzie comparabilă cu aceea a filmelor produse de Leni Riefensthal, producătoarea favorită a lui Hitler. Sorin Ilieşiu discută în cartea sa cele două planuri ale manipulării politice a imaginii: prin ceea ce se vede cu ochiul liber, dar şi prin ceea ce nu se vede dar se înregistrează pe creier, anume montajul subliminal – montajul la nivelul subconştientului, în speranţa că acestea nu se vor mai repeta vreodată.” (Mirela Roznoveanu)
    Mai multe puncte de vedere despre carte aici.

miercuri, 7 noiembrie 2012

Audiobook: Petre Ţuţea - Între Dumnezeu şi Neamul Românesc





Audiobook-ul ce conţine câteva ore de interviuri inedite cu marele filosof PETRE ŢUŢEA (1902-1991) va fi lansat joi, 8 noiembrie 2012, ora 13, la Cluj-Napoca în Sala Club – UBB (Casa Universitarilor), str. E de Martonne.
Vor lua cuvântul: Traian Neamţu Vasile Gogea, Marius Oprea şi Gabriel Cojocaru.
Evenimentul este organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici - Filiala Cluj şi Editura Grinta din Cluj.

marți, 6 noiembrie 2012

Performance „FĂRĂ URME” şi workshop în cadrul expoziţiei „Cei din lume fără nume. Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu”

   În data de 7 noiembrie 2012, IICCMER organizează în parteneriat cu Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS), Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice (ECPI) şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNŢR), un workshop dedicat problematicii accesului la avort în România comunistă şi postcomunistă. Workshop-ul va avea loc în cadrul expoziţiei „Cei din lume fără nume. Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu“, Sala Foaier a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, între orele 12.00-14.00. Întâlnirea va consta într-o vizită ghidată a expoziţiei, urmată de perfomance-ul  „FĂRĂ URME” realizat de Bogdan Georgescu şi Irina Gâdiuţă cu sprijinul AFCN. Workshop-ul se va încheia cu o dezbatere moderată de medicul Borbala Koo (SECS).

Împărtăşind un trecut diferit. Construind un viitor împreună

    Fundaţia Culturală „Negru-Vodă” din Făgăraş, care a organizat în septembrie schimbul de tineri „Sharing a different past. Building a common future” este la faza finală a proiectului: o prezentare la Casa de Cultura „Friedrich Schiller” din Bucureşti, pe 9 noiembrie, la ora 18:00. Vor prezenta filmul făcut cu participanţii proiectului şi vor spune ce-au învăţat pe parcursul desfăşurării programului „Tineret în Acţiune”.

luni, 5 noiembrie 2012

Mihaela Gligor (ed.), Mircea Eliade between the history of religions and the fall into history, Presa Universitară Clujeană, 2012



     During the last few years, Mircea Eliade’s political past and the alleged influence of this past upon his scientific work has been considered the starting point for several controversies, which were analyzed by reputable scholars.
    Considering that his life and work should not be interpreted (only) on the basis of his political options, simple sympathies from his youth and without taking into account the historical context which generated these sympathies, with the present volume we offer four different perspectives on Mircea Eliade, the man and the scholar, caught between the history of religions and the fall into history.
     For more details about book see the contents:

duminică, 4 noiembrie 2012

Memoriile mandarinului valah. Jurnal 1957-1958


„Memoriile mandarinului valah. Jurnal 1957-1958", de Petre Pandrea este cel de-al doilea volum al celei mai recente şi celei mai aşteptate apariţii din colecţia FID - Fapte, Idei, Documente.
„Un mandarin valah plăteşte vama istoricilor viitorului, fraţilor şi semenilor săi, care au nevoie de material crud, de autenticitate, de sinceritate, de lipsa fardului. Nu am cruţat pe nimeni. Nu m-am cruţat nici pe mine. Amicus Plato sed magis amica veritas. Am scris într-un anumit sens sine ira et studio, cum ne învaţă Tacitus, străbunul nostru latin, încercând o anumită depărtare de oameni şi evenimente, deşi oamenii m-au călcat pe bătături şi pe nervi, deşi evenimentele m-au fript câteodată până la rărunchi şi ficaţi. Se văd arsurile. Se văd bătăturile. Nu fac parte din istorie?”  Dr. Petre Pandrea
     Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Vremea.

Lansare de carte: Ion Costaş, Transnistria 1989-1992. Cronica unui război „nedeclarat”



Joi, 8 noiembrie 2012, la ora 16.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, din Bucureşti va avea loc lansarea cărţii Transnistria 1989-1992. Cronica unui război „nedeclarat” autor generalul Ion Costaş, în prezenţa autorului şi a unor invitaţi speciali: acad. Dinu C. Giurescu, general-locotenent prof. univ. dr. Teodor Frunzeti, istoricul Larry Watts, şeful catedrei de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău dr. Anatol Petrenco şi prof. univ. dr. Ion Coja.
Detalii despre autor şi carte mai jos.

vineri, 2 noiembrie 2012

Conferinţă Michael Shafir - HoloGulag: istorie, memorie şi mit în martirologia competitivă


Miercuri, 7 noiembrie, profesorul universitar Michael Shafir va vorbi despre modul în care ne percepem istoria recentă, despre trecutul totalitar ca sursă a traumelor culturale moderne şi funcţia mobilizatoare a mitului, în conferinţa HoloGulag: istorie, memorie şi mit în martirologia competitivă. Conferinţa va fi moderată de Andrei Muraru, preşedintele executiv al IICCMER.
IICCMER invită pe cei interesaţi de istoria recentă la Jockey Club Bucureşti (strada Episcopiei nr. 9), începând cu orele 14:00 pentru a întâlni o personalitate recunoscută pentru perspectiva sa incitantă asupra istoriei. Evenimentul oferă prilejul interpretării anumitor comportamente şi elemente de mentalitate ale societăţii româneşti actuale prin prisma fenomenului de martirologie competitivă şi a diferenţei dintre istoria propriu-zisă şi ecourile ei în memoria colectivă.
Despre conferenţiar:

Dezbatere „Prin prisma centenarilor: identitate, libertate, democraţie”: Boris Pahor şi Neagu Djuvara


Joi, 15 noiembrie, la sediul Bibliotecii Naţionale a României, din Bd. Unirii nr.22, Sala Mare de Conferinţe, va avea loc, începând cu ora 17.30, o dezbatere cu tema „Prin prisma centenarilor: identitate, libertate, democraţie”. Interlocutorul celebrului scriitor sloven Boris Pahor va fi istoricul român Neagu Djuvara. Evenimentul se va deschide cu o expoziţie care va cuprinde volume semnate de Boris Pahor, prezentată de Carmen Muşat, redactor şef al revistei Observator Cultural, în holul Bibliotecii Naţionale, şi este organizat de Ambasada Republicii Slovenia la Bucureşti în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Biblioteca Naţională a României, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din Universitatea Bucureşti.
Mai multe informaţii despre cei doi protagonişti ai dezbaterii mai jos.

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Ion Ilioiu


Ultimul supravieţuitor al rezistenţei anticomuniste din Munţii Făgăraşului, s-a stins din viaţă, miercuri 31 octombrie.
S-a născut la 24 noiembrie 1929 la Sâmbăta de Sus, Braşov. În timpul studiilor, la Liceul „Radu Negru” din Făgăraş, a făcut parte din Frăţiile de Cruce.
În 28 iunie 1948 a scăpat de arestare şi s-a alăturat lui Ion Gavrilă Ogoranu şi altor colegi de liceu formând unul dintre cele mai puternice şi mai cunoscute grupuri de luptători anticomunişti care au acţionat în munţii României.
A fost judecat în lipsă şi, potrivit colegului său de liceu, Victor Roşca, ar fi primit au primit 7 ani închisoare corecţională
A fost rănit grav într-un schimb de focuri cu organele de Securitate pe Muntele Avrigului (un glonţ i-a perforat plămânul drept, ficatul şi coloana vertebrală) şi arestat la 20 august 1954. A fost dus la spitalul din Sibiu, operat, anchetat şi ulterior condamnat pentru „unltire contra ordinii sociale” la muncă silnică pe viaţă, pedeapsă comutată în 1963 la 25 de ani muncă silnică. A executat pedeapsa în închisorile Sibiu, Codlea, Aiud. A fost eliberat la 29 iulie 1964. Despre situaţia sa la eliberare Ion Ilioiu îşi spune „Nu mai aveam nici o speranţă. Mă consideram un om fără viitor. Am urmat un tratament la întoarcerea din închisoare, dar nu m-a ajutat să mă vindec. Urmările vieţii din închisoare le resimt şi acum. Mi-am întemeiat o familie mult mai târziu. Cu toate acestea nu consider un timp pierdut tot ceea ce am făcut. Cred că am făcut ce trebuia. Chiar dacă nu am biruit, sunt cu conştiinţa împacată şi nu mă simt vinovat pentru deznodamântul luptei noastre. Daca ar trebui s-o luăm de la capăt aş proceda la fel”.