51 de ani din
istoria României a secolului XX – aşadar mai mult de jumătate – au fost dominaţi
de regimuri dictatoriale. Dacă adăugăm la aceasta perioada războaielor şi
diferitele intervale de timp în care au fost instituite regimuri de urgenţă sau
în care democraţia a funcţionat defectuos, înţelegem că practicile
nedemocratice au jucat un rol foarte important în viaţa politică şi funcţionarea
societăţii într-o bună parte a secolului trecut. România de astăzi nu poate fi înţeleasă
fără a analiza această consistentă tradiţie nedemocratică.
Perioada
1938-1989 este conceptualizată mai des în termeni de ruptură decât de continuitate.
Antagonismul ideologic dintre fascism şi comunism a lăsat impresia că între
cele două „isme” există diferenţe ireconciliabile şi că orice comparaţie este
hazardată. Diferenţe există, într-adevăr, şi sunt majore, pentru că o bună
parte din proiecţiile ideologice, mijloacele şi ţintele fascismului şi
comunismului diferă. Însă deosebirile obnubilează asemănări la fel de
importante. La o privire atentă, între regimurile de extremă dreaptă din perioada
1938-1944 şi totalitarismul comunist se observă continuităţi însemnate în
materie de legislaţie, practici represive, discurs propagandistic, instituţii,
personal şi politici. Aceasta în ciuda faptului că fiecare din cele două tipuri
de regimuri a făcut eforturi programatice de a se distanţa de celălalt şi,
împreună, de a denunţa democraţia liberală. Raportarea la ideologiile „adverse”
a constituit un mijloc de legitimare, fără de care nu poate fi înţeleasă
puterea lor. De pildă, instaurarea regimului comunist a fost uşurată de excesele
şi crimele regimurilor anterioare.
Aşteptăm cu
precădere contribuţii care acoperă subiecte precum: comparaţiile fascism-comunism
(istorie intelectuală, socială şi politică), Holocaust-Gulag, continuităţile/rupturile
în funcţionarea instituţiilor de forţă implicate în represiune politică în
intervalul 1938-1989 (Poliţia, Jandarmeria, sistemul penitenciar, Siguranţa, Serviciul
Special de Informaţii, Corpul Detectivilor, Brigada Mobilă, Securitatea, Miliţia,
Armata, sistemul judiciar civil şi militar etc), legislaţia nedemocratică şi
represivă, destinele elitelor politice şi intelectuale sub dictaturi succesive,
instituţii şi persoane implicate în producţia propagandistică, culturală şi ştiinţifică,
impactul social şi economic al regimurilor nedemocratice, victimele
represiunii, soarta minorităţilor, memoria competitivă a Holocaustului şi
Gulagului etc.
Materialele
trebuie trimise în formă finală până la data de 1 septembrie 2012,
pe adresele de email ale coordonatorilor acestui număr al Anuarului IICCMER,
Adrian Cioflâncă (adriancioflanca@gmail.com)
şi Damiana Oţoiu (damiana.otoiu@fspub.unibuc.ro),
precum şi pe adresa secretarului de redacţie, Luciana Jinga (mia.jinga@gmail.com). În prealabil, până
la data de 30 martie, îi rugăm pe cei interesaţi să-şi anunţe
intenţia de a colabora, trimiţând pe aceleaşi adrese titlul şi un rezumat de
250 de cuvinte.
Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER, unde se găsesc
şi indicaţii editoriale pentru cei interesaţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu