CALL FOR PAPERS: Anuarul IICCMER - România în perioada dictaturilor (1938-1989). Continuităţi şi rupturi

    51 de ani din istoria României a secolului XX – aşadar mai mult de jumătate – au fost dominaţi de regimuri dictatoriale. Dacă adăugăm la aceasta perioada războaielor şi diferitele intervale de timp în care au fost instituite regimuri de urgenţă sau în care democraţia a funcţionat defectuos, înţelegem că practicile nedemocratice au jucat un rol foarte important în viaţa politică şi funcţionarea societăţii într-o bună parte a secolului trecut. România de astăzi nu poate fi înţeleasă fără a analiza această consistentă tradiţie nedemocratică.

Perioada 1938-1989 este conceptualizată mai des în termeni de ruptură decât de continuitate. Antagonismul ideologic dintre fascism şi comunism a lăsat impresia că între cele două „isme” există diferenţe ireconciliabile şi că orice comparaţie este hazardată. Diferenţe există, într-adevăr, şi sunt majore, pentru că o bună parte din proiecţiile ideologice, mijloacele şi ţintele fascismului şi comunismului diferă. Însă deosebirile obnubilează asemănări la fel de importante. La o privire atentă, între regimurile de extremă dreaptă din perioada 1938-1944 şi totalitarismul comunist se observă continuităţi însemnate în materie de legislaţie, practici represive, discurs propagandistic, instituţii, personal şi politici. Aceasta în ciuda faptului că fiecare din cele două tipuri de regimuri a făcut eforturi programatice de a se distanţa de celălalt şi, împreună, de a denunţa democraţia liberală. Raportarea la ideologiile „adverse” a constituit un mijloc de legitimare, fără de care nu poate fi înţeleasă puterea lor. De pildă, instaurarea regimului comunist a fost uşurată de excesele şi crimele regimurilor anterioare.

    Despre continuităţile şi rupturile din perioada 1938-1989 va fi vorba în următorul număr, al VII-lea, al Anuarului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (ICCMER). Prin aceasta, IICCMER doreşte să valorifice experienţa din ultimii ani a specialiştilor care au deprins cercetarea în biblioteci şi arhive dincolo de barierele cronologice şi ideologice tradiţionale. Multă vreme, între istoriografia privind fascismul românesc şi cea privind comunismul a existat un divorţ epistemologic. Holocaustul şi Gulagul, în sens generic, au fost tratate de cele mai multe ori separat – lucru normal până la un punct, pentru că fiecare domeniu necesită competenţe speciale. Totuşi, motive ideologice şi politice au accentuat această separaţie, făcând dificile exerciţiile comparative. Au existat câteva lucrări care au pus în oglindă cele două tragedii însă producţia românească de reflecţie academică pe această temă este modestă cantitativ dacă o comparăm cu valul de lucrări occidentale din ultimii ani care oferă perspective asupra secolului XX şi tratează comparativ regimurile dictatoriale împreună cu nenorocirile produse de acestea.

Aşteptăm cu precădere contribuţii care acoperă subiecte precum: comparaţiile fascism-comunism (istorie intelectuală, socială şi politică), Holocaust-Gulag, continuităţile/rupturile în funcţionarea instituţiilor de forţă implicate în represiune politică în intervalul 1938-1989 (Poliţia, Jandarmeria, sistemul penitenciar, Siguranţa, Serviciul Special de Informaţii, Corpul Detectivilor, Brigada Mobilă, Securitatea, Miliţia, Armata, sistemul judiciar civil şi militar etc), legislaţia nedemocratică şi represivă, destinele elitelor politice şi intelectuale sub dictaturi succesive, instituţii şi persoane implicate în producţia propagandistică, culturală şi ştiinţifică, impactul social şi economic al regimurilor nedemocratice, victimele represiunii, soarta minorităţilor, memoria competitivă a Holocaustului şi Gulagului etc.

Materialele trebuie trimise în formă finală până la data de 1 septembrie 2012, pe adresele de email ale coordonatorilor acestui număr al Anuarului IICCMER, Adrian Cioflâncă (adriancioflanca@gmail.com) şi Damiana Oţoiu (damiana.otoiu@fspub.unibuc.ro), precum şi pe adresa secretarului de redacţie, Luciana Jinga (mia.jinga@gmail.com). În prealabil, până la data de 30 martie, îi rugăm pe cei interesaţi să-şi anunţe intenţia de a colabora, trimiţând pe aceleaşi adrese titlul şi un rezumat de 250 de cuvinte.

     Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER, unde se găsesc şi indicaţii editoriale pentru cei interesaţi.