Institutul de Investigare a
Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în parteneriat cu Jockey Club Român, va dedica următorul
Salon al Memoriei Exilului Românesc jurnalistului Mircea Carp, figură marcantă
a exilului românesc, şi memoriei liderului social-democrat Ion Flueraş, care va
fi evocat de nepotul său.
Evenimentul va avea loc joi, 6 iunie 2013, începând de la ora 17.30, la sediul Jockey
Club Român, din str. Episcopiei, nr. 9, Bucureşti.
În iunie 2013 se împlinesc 60 de ani de la asasinarea, la
închisoarea Gherla, a liderului social-democrat, artizan al Marii Uniri, Ion
Flueraş. Personalitatea acestuia va fi evocată de inginerul Constantin
Erbiceanu, nepotul lui Ion Flueraş şi reprezentant al exilului românesc din
Germania, de istoricul Sorin Radu (autor al celei mai valoroase
biografii a lui Flueraş) şi Constantin Avramescu (vice-preşedinte al Jockey
Clubului Român).
Ion Flueraş (1882-1953)
s-a născut lângă Arad, într-o familie de ţărani greco-catolici. În 1901 s-a
înscris în Partidul Social-Democrat. Cu timpul, a devenit unul dintre cei mai
importanţi lideri ai mişcării social-democrate din Transilvania şi apoi, după
Marea Unire, din România. A participat la Marea Adunare de la Alba Iulia, la 1
decembrie 1918, fiind ales vice-preşedinte şi apoi membru al Consiliului
Dirigent. Ion Flueraş a fost unul dintre cei mai convinşi susţinători ai Unirii
Transilvaniei cu România şi a făcut parte din delegaţia României la Conferinţa
de Pace de la Paris. Din cauza opoziţiei faţă de bolşevism, Flueraş a intrat în
conflict cu linia supusă Moscovei, din cadrul mişcării socialiste din România.
Din 1926 până în 1939 a fost Preşedinte al Confederaţiei Generale a Muncii, iar
în 1927 a fost ales membru în Comitetul Executiv al Partidului Social-Democrat.
În perioada 1928-1932 a fost deputat, în două legislaturi. După 23 august 1944
nu a acceptat niciun fel de colaborare cu comuniştii, încercând să creeze o
nouă formaţiune politică, Partidul Socialist Român. Arestat în 1945 şi eliberat
în 1946, a fost rearestat, în 1948, şi condamnat, în 1952, la 15 ani de temniţă
grea. A murit, în iunie 1953, la închisoarea Gherla, după ce fusese supus
regimului de exterminare prin tortură continuă, aplicat pe modelul adus de la
Piteşti.
Fiica lui Ion Flueraş, Ileana, s-a măritat în 1938 cu
inginerul Dinu Erbiceanu, cei doi fiind părinţii inginerului Constantin
Erbiceanu, reprezentant al exilului românesc din Germania.
Partea a doua a Salonului va fi dedicată lui Mircea Carp, la
împlinirea a 90 de ani şi cu prilejul publicării, sub egida IICCMER, a cărţii
sale de memorii. Mircea Carp va purta un dialog cu Marilena Rotaru. La discuţie
vor mai participa Dinu Zamfirescu (preşedintele Consiliului Ştiinţific al
IICCMER şi membru în Colegiul CNSAS), Adrian Cioroianu (istoric, decan al
Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti, membru al
Consiliului Ştiinţific al IICCMER) şi Radu Călin Cristea. În cadrul
evenimentului vor fi proiectate fragmente din filme documentare din cadrul
serialului Memoria exilului românesc realizat de Marilena Rotaru.
Mircea Carp s-a născut
în 1923, ca urmaş al unor vechi familii boiereşti româneşti. A fost ofiţer al
Armatei Regale Române şi a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial, fiind
rănit şi decorat. După instalarea regimului comunist, a fost persecutat, exclus
din rândurile armatei şi nevoit să aleagă, în 1948, calea exilului. Ca
jurnalist şi analist politic, a devenit una dintre cele mai cunoscute şi mai
respectate voci ale posturilor de radio Europa Liberă şi Vocea
Americii. La Vocea Americii a fost crainic, apoi redactor şi şef al
Serviciului Românesc. Între 1979 şi 1995 a fost director-asistent al
Serviciului Românesc de la Radio Europa Liberă. După 1990 s-a implicat,
alături de Fundaţia Academia Civică, în configurarea Memorialului Sighet
ca loc al memoriei victimelor represiunii comuniste. A publicat, la Editura
Polirom, volumul Vocea Americii în România (1969-1978) şi, anul acesta,
sub egida IICCMER, volumul de memorii Aici Mircea Carp, să auzim numai de
bine!
Saloanele Memoriei Exilului Românesc continuă tradiţia Saloanelor INMER şi îşi propun să
organizeze, periodic, întâlniri, conferinţe şi evenimente dedicate evocării
figurilor reprezentative ale exilului românesc postbelic şi activităţilor
exilului. Obiectivul fundamental este readucerea în atenţia publică a rolului
exilului românesc, ca păstrător şi apărător al unor valori pe care regimul
comunist din România a încercat să le anihileze.
Informații preluat de pe site-ul
IICCMER.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu