5 februarie 1953. Iuliu Maniu a decedat în închisoarea de la Sighetu Marmației
„Am stat lângă Iuliu Maniu încă din copilărie și, bineînțeles, am suferit pentru suferințele lui mai mult decât pentru propriile mele suferințe. Omul acesta, care a reprezentat spiritul poporului român și a fost expresia cea mai elocventă a dorinței românești de libertate, de independență, de integritate teritorială și de încadrare într-o lume civilizată a trebuit să moară – aș putea zice, nu e prea dură expresia – ca un câine în pușcăria de la Sighet. Sigur că este unul din lucrurile inexplicabile pe care ni le servește istoria. Iuliu Maniu a fost măreț și prin moartea lui. Omul care nu și-a plecat capul niciodată, care a mers înainte călăuzit de idealurile lui și de principiile de la care nu s-a abătut niciodată.”
Mărturie Corneliu Coposu, în Memorialul Durerii, episodul al VIII-lea, TVR, februarie 1992.
***
5 februarie 1963. Ion Mihalache a decedat în închisoarea de la Râmnicu Sărat
La 25 februarie 1983 Corneliu Coposu a discutat în familie despre detenția în „Închisoarea tăcerii” de la Râmnicu Sărat și și-a exprimat aprecierea față de „comportarea demnă în închisoare a lui Mihalache, care a fost solicitat de autorități să se desolidarizeze de Maniu dar a refuzat. A venit chiar patriarhul Marina, pe care ???? Mihalache, după ce a auzit propunerea acestuia l-a rugat să iasă afară. A mai venit și Ralea și a pățit la fel. «C[oposu]» precizează că acest lucru l-a auzit personal deoarece întâmplător aveau celulele alăturate. Continuă apoi să spună că altădată a venit generalul Nicolschi, care i-a cerut același lucru în schimbul libertății, care însă a plecat ca și ceilalți doi poftiți afară de Mihalache, care n-a acceptat propunerile rușinoase făcute de cei de mai sus.”
Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, fond Informativ, dosar 149087, vol. 28, f. 640 f-v.
