Experienţe carcerale în România comunistă, vol. IV, Polirom, 2010

Volumul IV din seria Experienţe carcerale în România comunistă conţine un număr de 26 de interviuri. Selecţia lor reflectă diversitatea în ceea ce priveşte etnia, studiile şi apartenenţa politică înainte de arestare, iar mărturiile lor oferă o imagine elocventă a sistemului opresiv din zonele respective. De la minele de plumb la Canal, de la evadări la execuţii, de la metodele standard de „anchetă” la reeducare, de la  spectacolul proceselor la rezistenţa armată din munţi, de la înfometare la adeziuni silite, interviurile reflectă mecanismele sistemului penitenciar comunist, precum şi formele de rezistenţă şi protest faţă de abuzurile statului comunist.

Interviurile au fost realizate în următoarele judeţe: Alba (Simion Drăgoi, Traian Mitrofan, Pr. Teodor Stănescu), Botoşani (Gherasim Avieriţei, Vasile Balanovici, Ioan Maluş, Vasile Maluş), Caraş Severin (Nicolae Ciurică, Maria Cristescu, Petru Duicu, Ion Udrea), Harghita (Buzás László, Nagy Benedek, Vorszak János), Ialomiţa (Ion Ciubotă, Tudor Pascu, Gheorghe Răduţă), Olt (Dumitru Florea, Ştefan Nicolescu, Ioan Paul Popescu), Suceava (Alexandru Jauca, Vasile Pânzariu, Virgil Totoescu) şi Teleorman (Tudorel Mareş, Constantin Ungureanu, Petre Vişa
Detalii şi comenzi la: http://www.polirom.ro/catalog/carte/experiente-carcerale-in-romania-comunista-iv-3766/

Memorie şi suferinţă. Consideraţii asupra literaturii memorialistice a universului concentraţionar comunist

Volumul se opreşte asupra unor mărturii ale unui timp zbuciumat, parafrazându-l pe Nicolae Mărgineanu, pentru ca împreună să poată contribui la restituirea şi reconstituirea, nu doar dintr-o singură perspectivă, a istoriei acestei perioade. Mărturisiri asupra cărora s-au oprit mai puţin analizele unor specialişti în domeniu stau alături de volume de referinţă pentru memorialistica din universul concentraţionar, iar acestor analize de discurs, le sunt înaintate câteva demersuri teoretice.

Cele şase părţi ale volumului („Rezistenţa anticomunistă din România; repere terminologice”, „În zona interferenţelor”, „Delimitări conceptuale”, „Geografia detenţiei româneşti”, „Modele de interpretare a discursurilor autobiografice”, „Concluzii”) propun două demersuri: unul teoretic, ce sintetizează concepte-cheie ale genului autobiografic, pe fondul transdisciplinarităţii (primele trei capitole), iar al doilea aplicativ, evidenţiind niveluri de analiză a diferitelor tipuri de discursuri autoreferenţiale cu referire la universul concentraţionar românesc (perioada 1947-1964). 

Subiect încă sensibil, la 20 de ani de la ieşirea din totalitarismul comunist, detenţia politică din perioada comunistă se restituie destul de dificil, deopotrivă din perspectiva istoriei tradiţionale, ale cărei surse documentare sunt scoase greu la lumină, dar şi din perspectiva istoriei orale, care propune totuşi şansa recuperării unei memorii încă vii, dar ai cărei purtători, mulţi încă anonimi, se desfac anevoie din adăpostul tăcerii. În ambele situaţii, obiectivitatea cercetării şi colaţionarea surselor se impune de la sine. Narativizarea amintirilor prin procesul de verbalizare a evenimentelor stocate într-o memorie personală ascunsă, alături de demersul de validare a lor prin asamblarea în memoria colectivă şi cercetarea cu discernământ egal a surselor considerate oficiale, disting valenţele unei istorii a perioadei comuniste care reflectă obiectiv realitatea acestui segment temporal.

„Universitatea de Vară de la Râmnicu Sărat - ediţia a IV-a „Comunismul între memorie şi istorie”

În acest an, Universitatea de Vară va analiza modalităţile de amintire şi reamintire sub raport istoric şi biografic a perioadei 1944-1989. Studenţii participanţi vor fi invitaţi să reflecteze asupra diferitelor aspecte ideologice, sociale şi politice ale comunismului. Întrucât efectele acestei perioade încă sunt resimţite la nivelul societăţii româneşti, o mai bună cunoaştere a trecutului recent va ajuta la aprofundarea înţelegerii realităţilor prezente. Contactul cu trecutul va fi realizat, pe de o parte, prin dialogul direct cu cei care au fost martori şi victime ale sistemului represiv comunist, iar pe de altă parte, prin intermediul lectorilor, nume prestigioase pentru cercetarea comunismului românesc şi est-european, dar şi a perioadei post-decembriste.

Universitatea de vară se va desfăşura la Râmnicu Sărat în perioada 22-28 august 2010.

Numărul de participanţi va fi de 20 de persoane.

Grupul ţintă al proiectului îl reprezintă studenţi interesaţi de studiul comunismului, cu vârste cuprinse între 19-25 de ani, din anii I-V de la facultăţile de istorie, ştiinţe politice, filosofie, sociologie, jurnalistică, litere, drept, teologie, din unităţile de învăţământ superior din România. Cunoaşterea limbii engleze este obligatorie.

Toate costurile legate de participarea la Universitatea  de Vară (transport, cazare, masă) vor fi suportate de IICCMER.

Proiectul beneficiază de sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer.

Selecţia participanţilor

Candidaţii pentru Universitatea de Vară trebuie să trimită un Curriculum Vitae, şi un eseu personal pe o temă legată de perioada comunistă (4-5 pagini), pe adresa IICCMER (Strada General David Praporgescu, nr. 33, Sector 2, Bucureşti) sau la universitatea@iiccr.ro.

Eseurile vor fi evaluate de un juriu format din experţi ai IICCMER. Fiecare candidat selectat va fi sunat şi va avea un interviu telefonic într-o limbă de circulaţie internaţională la alegere (engleză, franceză, germană).

1. Termenul limită de trimitere a eseurilor : 1 iulie 2010 (data poştei)

2. Evaluarea interviurilor şi a eseurilor: 1 - 15 iulie 2010

3. Anunţarea rezultatelor: 15 iulie 2010

4. Universitatea de Vară: 22-28 august 2010

 

Fotografia unei evadări sângeroase

În urmă cu 50 de ani doi clujeni au avut curajul şi nebunia de a evada din sediul Securităţii. Supravieţuitorul singurei tentative de evadare în forţă petrecută în comunism îşi aminteşte de ziua în care s-a scris istorie.

ZIUA de CLUJ prezintă, în exclusivitate, după 53 de ani de la singura evadare în forţă petrecută în Gulagul românesc, fotografii până acum nepublicate, din dosarul anchetei militare declanşate de Procuratura Militară a Regiunii 3 Militare Cluj pe numele profesorului clujean Raul Volcinschi, “banditul” care a fugit din arestul Securităţii trecând printr-un zid de gardieni.

Articolul semnat de Alin Mureşan şi Bianca Felseghi poate fi citit integral la http://ziuadecj.ro/action/article?ID=42417

Proiectul Legii Lustraţiei a fost votat în comisiile reunite juridică şi de drepturile omului ale Camerei Deputatilor

Marţi, 27 aprilie 2010, comisiile reunite juridică şi de drepturile omului ale Camerei Deputatilor au votat cu 21 de voturi pentru, o abţinere şi 6 voturi împotrivă, proiectul Legii Lustratiei.
Iniţiat de Societatea "Timişoara" în urmă cu 6 ani, proiectul Legii lustraţiei îşi are sorgintea în punctul 8 al „Proclamaţiei de la Timişoara”, lansată in 11 martie 1990.
Membrii comisiilor au votat amendamentele comune, convenite la întalnirile din această primăvară între Societatea "Timişoara" şi reprezentanţii PDL şi PNL, amendamente care au adus forma legii care va intra in dezbaterea plenului Camerei Deputatilor cât mai aproape de propunerea iniţiala a Societăţii "Timişoara".
Proiectul de lege va intra in curand in dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor şi va fi votat conform calendarului stabilit de Societatea "Timişoara" cu conducerea Camerei, până cel târziu în data de 20 mai 2010.

Florian Mihalcea,
preşedintele Societăţii "Timişoara"

Vieţile lui Alexandru Paleologu

A apărut la Editura Vremea, sub semnatura lui Tudorel Urian, volumul Vieţile lui Alexandru Paleologu. 

Cartea reprezintă o trecere în revistă a circumstanţelor în care s-a desfăşurat viaţa unuia dintre cei mai cunoscuţi literaţi ai secolului XX, o viaţă caracteristică pentru contextul istoric al acestui veac şi pentru contextul geografic al României. 

„Alexandru Paleologu este unul dintre martorii esenţiali pentru România secolului XX şi pentru perioada tulbure a primului deceniu postcomunist. În lunga sa viaţă a întâlnit oameni deveniţi efigii ale istoriei naţionale şi ale istoriei culturii române. A fost în imediata apropiere a unor evenimente care au însemnat cotituri majore în evoluţia ţării. A cunoscut din interior fenomene îmbrăcate în mister (masoneria), a peregrinat religios pe traseul ortodoxie – catolicism şi retur, a trăit emoţia de a sta ascuns sub o identitate falsă, coşmarul închisorilor comuniste şi ruşinea de a fi fost colaborator al fostei Securităţi. Şi-a împlinit, la bătrâneţe, visul tinereţii de a deveni ambasador la Paris. S-a văzut, pe parcursul aceluiaşi an, încununat cu Premiul pentru Excelenţă în Cultura Română şi pus la stâlpul infamiei pentru o vină demult mărturisită. Cum singur mărturisea, toate acestea au fost scrise în destinul său şi au venit fără voia şi fără decizia sa. De aceea, spunea el, «eu am o dovadă clară, indubitabilă a existenţei providenţei şi râd foarte tare când cineva vorbeste despre coincidenţă sau hazard»." 

Tudorel Urian 

Volumul e completat cu fotocopii ale unor documente din arhivele Securităţii şi cu fotografii ale lui Alexandru Paleologu. Detalii şi comenzi la http://www.edituravremea.ro/vietile-lui-alexandru-paleologu

Conferinţa Căile libertăţii, susţinută de Adam Michnik

Centrul Raţiu pentru Democraţie organizează conferinţa Căile libertăţii, susţinută de Adam Michnik în dialog cu Emil Hurezeanu.

Adam Michnik, redactor-şef al celui mai important cotidian polonez, Gazeta Wyborcza, cunoscut istoric şi publicist, a fost unul dintre principalii oponenţi ai regimului comunist polonez şi membru marcant al Solidarităţii (Solidarnosc). Arestat şi închis de mai multe ori în perioada 1965-1980, a fost unul dintre participanţii la Mesele Rotunde din 1989 care au dus la răsturnarea regimului comunist. A fost de asemenea ales membru în primul Parlament liber al Poloniei postcomuniste. Este autorul a numeroase articole în presa poloneză şi internaţională precum şi a unei importante serii de volume dintre care au fost traduse în limba română: Scrisori din închisoare şi alte eseuri (Polirom, 1997), Restauraţia de catifea (Polirom, 2001) şi Mărturisirile unui disident convertit (Polirom, 2009).

Evenimentul va avea loc miercuri, 28 aprilie, 2010 de la ora 18.00, în Sala Auditorium Maximum a Universităţii „Babeş-Bolyai”, str. M. Kogalniceanu, nr. 3-5, Cluj-Napoca,

RSVP: 24 aprilie 2010, e-mail: office@ratiudemocracycenter.org, tel 0264317355

România şi conflictul sovieto-chinez (1956-1971)

m primit azi cartea lui Mihai Croitor, România şi conflictul sovieto-chinez (1956-1971), Editura Mega, Cluj-Napoca, 2009, 464 p, o lucrare impresionantă atât prin dimensiuni, cât mai ales prin conţinut. Volumul are la bază documente de arhivă, documente edite, periodice, memorialistică, şi mai ales o serie întreagă de lucrări de specialitate. Alături de celelalte două cărţi semnate alături de Sanda Borşa şi apărute în anii trecuţi la Editura Mega din Cluj-Napoca, Unitate şi conflict în lagărul comunist. Dialectica rupturii sovieto-chineze, (http://www.edituramega.ro/carte.php?carte=59) şi În numele revoluţiei: Mao şi cultura politică chineză, (http://www.edituramega.ro/carte.php?carte=73), cred că România şi conflictul sovieto-chinez reprezintă o lectură obligatorie pentru cei care sunt interesaţi de politica externă a României în anii comunismului, dar şi de istoria Uniunii Sovietice sau a Chinei. O versiune în limba engleză ar fi, în acest sens, extrem de utilă.

Film documentar la TVR Cultural - EVADAT DIN GULAG

Duminică, 18 aprilie, ora.17:00, la TVR Cultural poate fi vizionat filmul EVADAT DIN GULAG 

Filmul documentar Evadat din Gulag istoriseşte o parte din viaţa prinţului georgian Ciabua Amiredjibi, un prodigios evadat, dar şi un scriitor de succes (cărţile sale Data Tutashia şi Spovedania taurului au fost traduse şi în română, în prezent fiind în curs de traducere romanul Gora Mborgali).

Ciabua Amiredjibi s-a născut în 1921, la Tbilisi (Georgia) într-o veche familie nobiliară. Numele lui este Mzechabuk Amiredjibi, Ciabua fiind un diminutiv al prenumelui. Tatăl, prinţul Irakli G. Amiredjibi a fost avocat şi economist, cu studii la Moscova. Încă din copilărie tatăl lui Ciabua a luat parte la mişcarea de eliberare naţională şi a fost arestat de multe ori. În vremea terorii bolşevice a fost arestat de 4 ori, iar în 1938 a fost ucis de bolşevici. Mama lui Ciabua, prinţesa Maria M. Nakashidze a fost profesoară. A suferit teroarea comunistă, a fost arestată şi condamnată politic de două ori, la 3 şi apoi la 4 ani de închisoare.

Ciabua a absolvit liceul în 1938. A participat la război în 1941-1942, dar a fost eliberat din armată din cauza originii nobliliare. În 1943 a intrat la Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Tbilisi. În aprilie 1944 a fost arestat şi apoi condamnat la 25 de ani închisoare sub acuzaţia de participare la complot în vederea răsturnării puterii sovietice din Georgia. A fost deţinut în Gulag timp de 16 ani. A evadat de mai multe ori. A fost condamnat la moarte de două ori. A cumulat 83 de ani de condamnări politice. A fost eliberat condiţionat în 1959. Mai tîrziu a fost reabilitat.

În 1979 a fost turnat serialul de televiziune Data Tutashkhia, inspirat din romanul său omonim. Romanul Data Tutashkhia a fost tradus în 29 limbi. În 1996 şi 1999 a fost nominalizat la Premiul Nobel. Romanul Gora Mborgali a fost de asemenea nominalizat la Premiul Nobel şi a fost tradus în rusă şi suedeză.

Simona-Maria Pop - „Adrian Marino - Vârstele devenirii”

După recenta apariţie postumă „Viaţa unui om singur”, o lucrare monografică semnată de Simona-Maria Pop vine să ni-l prezinte pe Adrian Marino într-o altă lumină decât cea în care el însuşi a făcut-o.

Volumul „Adrian Marino - Vârstele devenirii” are la bază o teză de doctorat susţinută în 2009 şi va fi lansat în Cluj-Napoca la Târgul de carte „Gaudeamus”.

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 17 aprilie 2010, ora 14, în P-ţa Unirii, la standul Editurii Dacia. Aşteptăm cu interes şi lansarea de la Bucureşti, care va avea loc în curând.