StatCounter

marți, 1 iunie 2010

Gilbert Danco, Râsul lui Zarathustra. Eseu asupra timpurilor noastre

Semnalăm apariţia volumului Râsul lui Zarathustra. Eseu asupra timpurilor noastre, Editura Fundaţiei Alfa, Cluj-Napoca. Autorul, Gilbert Danco, este un „produs” al şcolii de filosofie din Cluj, şi după un volum de poezie şi un micro-roman, revine în piaţa cărţii cu acest volum de eseuri, în care încearcă, în manieră proprie, să găsească răspunsuri la câteva teme de actualitate.
 
„Zarathustra a devenit personajul nietzscheean care a diagnosticat moartea Omului şi a profeţit naşterea Supraomului. Privind etica sub care rulăm din secolul XX până în secolul XXI, diagnosticul său şi profeţia sa şi-au dovedit validitatea. Trăim astăzi „dincolo de bine şi de rău”: în schimb, valorile existenţei noastre migrează brownian între ceea ce este şi ceea ce nu este profitabil.
Acum Zarathustra tace şi râde... Râde şi tace...”

marți, 25 mai 2010

Evenimente culturale in Fortul 13 Jilava


Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în parteneriat cu Ministerul Culturii, organizează o serie de evenimente culturale în Fortul 13 Jilava, cu scopul de a atrage atenţia asupra acestui loc.
Primul eveniment se va desfăşura în 10 iunie 2010 - ora 11.00.
În program: vernisaj expoziţie fotografie - Andu Novac; Intervenţie - Mircea Nicolae; Text - Mugur Grosu.
Accesul în Penitenciarul Bucureşti - Jilava se face numai pe bază de invitaţie. Cei interesaţi pot confirma participarea la eveniment până în 04.06.2010. Persoană de contact: Dana Cenuşă, email: dcenusa@yahoo.com, dcenusa@dgp.ro sau telefon: 0756070496.

sâmbătă, 22 mai 2010

Furnalul de la Govăjdia

Din centrul Hunedoarei, de apuci drumul spre munţi pe valea îngustă a Cernei, peisajul te cotropeşte cu un amestec de impunător şi dezolant. Stîncile abrupte, vegetaţia tînără şi apele repezi ale rîului, domolit oarecum de barajul din amonte, alternează cu rănile încă vii ale carierelor de piatră şi cu ruinele postindustriale de betoane şi fierătanii prin care nu mai poţi călăuzi pe nimeni. Laşi pe stînga drumul ce urcă-n serpentine spre Lacul Cinciş şi-apoi, în Teliucu Superior, faci brusc la dreapta, atent să n-ajungi la Ghelar. Şoseaua, spartă şi cîrpită pe alocuri, e destul de bună şi, încet-încet, descoperi în peisajul din jur urmele metalurgiei fierului de altădată.

Articolul semnat  de Daniel Iancu poate fi citit integral la adresa: http://www.dilemaveche.ro/sectiune/bordeie-si-obiceie/articol/furnalul-de-la-govajdia

miercuri, 19 mai 2010

miercuri, 12 mai 2010

Episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, mort în închisorile comuniste, a fost exhumat


Azi, 12 mai 2010, Comisia pentru recunoaşterea osemintelor slujitorului lui Dumnezeu Episcop Vasile Aftenie împreună cu un grup de experţi arheologi, antropologi şi în prezenta avocatului Vicariatului Greco-Catolic al Bucureştilor au  exhumat osemintelor arhiereului.
Operaţiunea face parte dintr-o serie de demersuri în vederea beatificării osemintele arhiereului mort pentru credinţă la 10 mai 1950, la spitalul Penitenciarului Văcăreşti.
Vasile Aftenie a fost arestat la Bucureşti în 28/29 octombrie 1948. Până în februarie 1949 a fost închis alături de alţi episcopi greco-catolici în vila Patriarhiei de la Dragoslavele iar ulterior a primit domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Căldăruşani. La 24 martie 1949 a fost dus la Ministerul de Interne unde a fost anchetat continuu şi torturat pentru a-l forţa să renunţe la credinţa sa.
La 25 martie 1950, aflat în beciurile Ministerului de Interne, episcopul Vasile Aftenie a paralizat şi a fost mutat la spitalul penitenciarului Văcăreşti unde, în noaptea de 9 spre 10 mai, a decedat, la vârsta de 51 de ani. A fost înmormântat în cimitirul Bellu Catolic, fără cinstirea care i se cuvenea

vineri, 7 mai 2010

Experienţe carcerale în România comunistă, vol. IV, Polirom, 2010


Volumul IV din seria Experienţe carcerale în România comunistă conţine un număr de 26 de interviuri. Selecţia lor reflectă diversitatea în ceea ce priveşte etnia, studiile şi apartenenţa politică înainte de arestare, iar mărturiile lor oferă o imagine elocventă a sistemului opresiv din zonele respective. De la minele de plumb la Canal, de la evadări la execuţii, de la metodele standard de „anchetă” la reeducare, de la  spectacolul proceselor la rezistenţa armată din munţi, de la înfometare la adeziuni silite, interviurile reflectă mecanismele sistemului penitenciar comunist, precum şi formele de rezistenţă şi protest faţă de abuzurile statului comunist.
Interviurile au fost realizate în următoarele judeţe: Alba (Simion Drăgoi, Traian Mitrofan, Pr. Teodor Stănescu), Botoşani (Gherasim Avieriţei, Vasile Balanovici, Ioan Maluş, Vasile Maluş), Caraş Severin (Nicolae Ciurică, Maria Cristescu, Petru Duicu, Ion Udrea), Harghita (Buzás László, Nagy Benedek, Vorszak János), Ialomiţa (Ion Ciubotă, Tudor Pascu, Gheorghe Răduţă), Olt (Dumitru Florea, Ştefan Nicolescu, Ioan Paul Popescu), Suceava (Alexandru Jauca, Vasile Pânzariu, Virgil Totoescu) şi Teleorman (Tudorel Mareş, Constantin Ungureanu, Petre Vişa
Detalii şi comenzi la: http://www.polirom.ro/catalog/carte/experiente-carcerale-in-romania-comunista-iv-3766/

Memorie şi suferinţă. Consideraţii asupra literaturii memorialistice a universului concentraţionar comunist


Volumul se opreşte asupra unor mărturii ale unui timp zbuciumat, parafrazându-l pe Nicolae Mărgineanu, pentru ca împreună să poată contribui la restituirea şi reconstituirea, nu doar dintr-o singură perspectivă, a istoriei acestei perioade. Mărturisiri asupra cărora s-au oprit mai puţin analizele unor specialişti în domeniu stau alături de volume de referinţă pentru memorialistica din universul concentraţionar, iar acestor analize de discurs, le sunt înaintate câteva demersuri teoretice.
Cele şase părţi ale volumului („Rezistenţa anticomunistă din România; repere terminologice”, „În zona interferenţelor”, „Delimitări conceptuale”, „Geografia detenţiei româneşti”, „Modele de interpretare a discursurilor autobiografice”, „Concluzii”) propun două demersuri: unul teoretic, ce sintetizează concepte-cheie ale genului autobiografic, pe fondul transdisciplinarităţii (primele trei capitole), iar al doilea aplicativ, evidenţiind niveluri de analiză a diferitelor tipuri de discursuri autoreferenţiale cu referire la universul concentraţionar românesc (perioada 1947-1964). 
Subiect încă sensibil, la 20 de ani de la ieşirea din totalitarismul comunist, detenţia politică din perioada comunistă se restituie destul de dificil, deopotrivă din perspectiva istoriei tradiţionale, ale cărei surse documentare sunt scoase greu la lumină, dar şi din perspectiva istoriei orale, care propune totuşi şansa recuperării unei memorii încă vii, dar ai cărei purtători, mulţi încă anonimi, se desfac anevoie din adăpostul tăcerii. În ambele situaţii, obiectivitatea cercetării şi colaţionarea surselor se impune de la sine. Narativizarea amintirilor prin procesul de verbalizare a evenimentelor stocate într-o memorie personală ascunsă, alături de demersul de validare a lor prin asamblarea în memoria colectivă şi cercetarea cu discernământ egal a surselor considerate oficiale, disting valenţele unei istorii a perioadei comuniste care reflectă obiectiv realitatea acestui segment temporal.

miercuri, 5 mai 2010

„Universitatea de Vară de la Râmnicu Sărat - ediţia a IV-a „Comunismul între memorie şi istorie”



În acest an, Universitatea de Vară va analiza modalităţile de amintire şi reamintire sub raport istoric şi biografic a perioadei 1944-1989. Studenţii participanţi vor fi invitaţi să reflecteze asupra diferitelor aspecte ideologice, sociale şi politice ale comunismului. Întrucât efectele acestei perioade încă sunt resimţite la nivelul societăţii româneşti, o mai bună cunoaştere a trecutului recent va ajuta la aprofundarea înţelegerii realităţilor prezente. Contactul cu trecutul va fi realizat, pe de o parte, prin dialogul direct cu cei care au fost martori şi victime ale sistemului represiv comunist, iar pe de altă parte, prin intermediul lectorilor, nume prestigioase pentru cercetarea comunismului românesc şi est-european, dar şi a perioadei post-decembriste.
Universitatea de vară se va desfăşura la Râmnicu Sărat în perioada 22-28 august 2010.
Numărul de participanţi va fi de 20 de persoane.
Grupul ţintă al proiectului îl reprezintă studenţi interesaţi de studiul comunismului, cu vârste cuprinse între 19-25 de ani, din anii I-V de la facultăţile de istorie, ştiinţe politice, filosofie, sociologie, jurnalistică, litere, drept, teologie, din unităţile de învăţământ superior din România. Cunoaşterea limbii engleze este obligatorie.
Toate costurile legate de participarea la Universitatea  de Vară (transport, cazare, masă) vor fi suportate de IICCMER.
Proiectul beneficiază de sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer.

Selecţia participanţilor
Candidaţii pentru Universitatea de Vară trebuie să trimită un Curriculum Vitae, şi un eseu personal pe o temă legată de perioada comunistă (4-5 pagini), pe adresa IICCMER (Strada General David Praporgescu, nr. 33, Sector 2, Bucureşti) sau la universitatea@iiccr.ro.
Eseurile vor fi evaluate de un juriu format din experţi ai IICCMER. Fiecare candidat selectat va fi sunat şi va avea un interviu telefonic într-o limbă de circulaţie internaţională la alegere (engleză, franceză, germană).

1. Termenul limită de trimitere a eseurilor : 1 iulie 2010 (data poştei)
2. Evaluarea interviurilor şi a eseurilor: 1 - 15 iulie 2010
3. Anunţarea rezultatelor: 15 iulie 2010
4. Universitatea de Vară: 22-28 august 2010
 

vineri, 30 aprilie 2010

Fotografia unei evadări sângeroase

În urmă cu 50 de ani doi clujeni au avut curajul şi nebunia de a evada din sediul Securităţii. Supravieţuitorul singurei tentative de evadare în forţă petrecută în comunism îşi aminteşte de ziua în care s-a scris istorie.

ZIUA de CLUJ prezintă, în exclusivitate, după 53 de ani de la singura evadare în forţă petrecută în Gulagul românesc, fotografii până acum nepublicate, din dosarul anchetei militare declanşate de Procuratura Militară a Regiunii 3 Militare Cluj pe numele profesorului clujean Raul Volcinschi, “banditul” care a fugit din arestul Securităţii trecând printr-un zid de gardieni.

Articolul semnat de Alin Mureşan şi Bianca Felseghi poate fi citit integral la http://ziuadecj.ro/action/article?ID=42417

miercuri, 28 aprilie 2010

Proiectul Legii Lustraţiei a fost votat în comisiile reunite juridică şi de drepturile omului ale Camerei Deputatilor

Marţi, 27 aprilie 2010, comisiile reunite juridică şi de drepturile omului ale Camerei Deputatilor au votat cu 21 de voturi pentru, o abţinere şi 6 voturi împotrivă, proiectul Legii Lustratiei.
Iniţiat de Societatea "Timişoara" în urmă cu 6 ani, proiectul Legii lustraţiei îşi are sorgintea în punctul 8 al „Proclamaţiei de la Timişoara”, lansată in 11 martie 1990.
Membrii comisiilor au votat amendamentele comune, convenite la întalnirile din această primăvară între Societatea "Timişoara" şi reprezentanţii PDL şi PNL, amendamente care au adus forma legii care va intra in dezbaterea plenului Camerei Deputatilor cât mai aproape de propunerea iniţiala a Societăţii "Timişoara".
Proiectul de lege va intra in curand in dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor şi va fi votat conform calendarului stabilit de Societatea "Timişoara" cu conducerea Camerei, până cel târziu în data de 20 mai 2010.

Florian Mihalcea,
preşedintele Societăţii "Timişoara"