Conferinţă susţinută de filosoful şi disidentul maghiar Gáspár Miklós Tamás la Bucureşti

     Gáspár Miklós Tamás (născut la Cluj în 1948), unul dintre cei mai importanţi intelectuali din Europa de Est, este invitat în cadrul proiectului Conferinţele CriticAtac, organizat de CriticAtac în colaborare cu Fundaţia Friedrich Ebert România. Conferinţa  Noul război civil european are loc vineri  27 mai, ora 10.00 la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative / Strada Povernei nr. 6 / Sala 12 şi este moderată de Vasile Ernu & Andrei Ţăranu.

      Mai multe despre autor

Bookfest 2011 - evenimente editoriale în legătură cu istoria recentă

    Pentru cei interesaţi, aici pot găsi programul evenimentelor editoriale de la Bookfest 2011. Am făcut şi o selecţie a evenimentelor care au legatură cu istoria recentă. Probabil sunt mai multe, dar din cauză că nu sunt descrise cărţile, nu am putut să-mi dau seama de asta.

Cosmin Budeancă, Represiunea politică în România comunistă. „Garda Albă” - organizaţie subversivă inventată de Securitatea hunedoreană, Editura Argonaut, Cluj-Napoca

Mă bucur să pot anunţa apariţia cărţii „Garda Albă” - organizaţie subversivă inventată de Securitatea hunedoreană. Cercetarea am început-o în 1997 în vederea realizării dizertaţiei pentru Masteratul de Istorie Orală, fără a mă gândi că ar putea constitui subiectul unei viitoare cărţi. În timp am mai adunat materiale de arhivă, am mai realizat interviuri şi, la mai bine de 13 ani de la începerea cercetării, a apărut această carte. Ea prezintă o înscenare judiciară regizată în 1958 de autorităţile comuniste din ceea ce era atunci Regiunea Hunedoara (actualmente judeţul Hunedoara şi o parte din judeţul Alba).

Pe fondul unui ultim val major de represiune comunistă, Securitatea locală a pus la punct un plan în urma căruia o parte din cei ce se opuneau colectivizării agriculturii sau aveau opinii contrare regimului au fost arestaţi şi condamnaţi. Pentru ca aceste măsuri represive să aibă o faţadă de legalitate, a fost inventată o organizaţie anticomunistă căreia i s-a dat denumirea „Garda Albă”. Liderul organizaţiei a fost considerat un tehnician din Combinatul Siderurgic din Hunedoara, Ioan Nistor, în pofida faptului că acesta avea unele probleme de sănătate mentală. Alături de el au mai fost arestate încă 72 de persoane, aşa-zişi membri sau susţinători ai organizaţiei, agricultori înstăriţi, muncitori şi intelectuali, care erau de mult în atenţia Securităţii datorită ostilităţii lor faţă de regim. Dintre aceştia doar o parte îl cunoşteau pe Ioan Nistor, în timp ce alţii nu îl văzuseră niciodată. Presupusul semn distinctiv al organizaţiei era o monedă de 1 ban, care avea ştanţat pe o faţă un triunghi.

Cele 73 de persoane au fost anchetate cu brutalitate, obligate să recunoască apartenenţa la „organizaţie” şi apoi trimise în judecată. La sfârşitul anului 1958 au avut loc la Deva 3 procese, pentru 3 loturi, iar sentinţele pronunţate au fost exemplare: între condamnări la moarte şi cinci ani închisoare corecţională, toate însoţite de confiscarea averii. Patru persoane au fost condamnate la moarte şi executate la Gherla, iar pentru restul a urmat un lung calvar prin închisori şi lagăre, care s-a încheiat în 1964, când cei care au supravieţuit au fost eliberaţi. Pe lângă cei întemniţaţi, însă, au suferit şi familiile lor, marginalizate în societate şi supuse la şicane şi presiuni de autorităţile comuniste.

Lucrarea are 388 pagini şi următoarea structură:

Workshop: Revoluţia arhivelor. Accesul la sursele istoriei recente

Accesul la documentele care privesc istoria recentă a fost şi, din multe puncte de vedere, a rămas o problemă şi astăzi. Statul român a condamnat simbolic, prin intermediul a două comisii prezidenţiale, participarea la Holocaust şi respectiv dictatura comunistă, dar în termeni practici mai sunt multe de făcut pentru ca trecutul dictaturilor să fie cunoscut în profunzime.

Legislaţia şi reglementările interne restrictive, orientate adeseori spre secretomanie, perpetuarea până astăzi a unor practici instituţionale din perioada comunistă, problemele financiare şi logistice ale instituţiilor care gestionează arhive constituie tot atâtea impedimente în calea cercetătorilor care studiază aspectele sensibile ale istoriei secolului XX. În unele instituţii, regimul de acces la documente s-a îmbunătăţit, dar există şi cazuri în care, paradoxal, s-au înregistrat regrese tocmai în anii din urmă. „Revoluţia arhivelor” după standarde moderne este abia la început.

Pornind de la sesizările cercetătorilor din arhive, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Arhivele Naţionale ale României au luat iniţiativa organizării unei dezbateri privind situaţia actuală a accesului la documente. La acest workshop vor participa:

Filmul „Demascarea” - despre reeducarea din penitenciarul comunist Piteşti, la Buzău

 S-a reluat seria evenimentelor de promovare a proiectului „Fenomenul Piteşti”. Prima oprire pe hartă va fi la Buzău, pe 20 mai, unde filmul „Demascarea” va fi proiectat, în prezenţa regizorului Nicolae Mărgineanu şi a scenaristului Alin Mureşan, în amfiteatrul Colegiului Naţional „B.P. Hasdeu”, după ora 11.

Intrarea este liberă, iar elevii şi ceilalţi participanţi la eveniment vor avea posibilitatea să intre în dialog cu realizatorii documentarului.

Organizatori: Fundaţia Corneliu Coposu (filiala Buzău) şi Colegiul Naţional B.P. Hasdeu, Buzău.

Informaţii preluate de pe http://www.fenomenulpitesti.ro/

Eveniment la BCU Bucureşti - centenar Emil Cioran

 Cu ocazia centenarului Emil Cioran, joi, 19 mai ora 17.30 în Aula Bibliotecii Universitare „Carol I” urmează să fie prezentat filmul Apocalipsa după Cioran (film de Gabriel Liiceanu şi Sorin Ilieşiu) şi lansarea cărţii Itinerariile unei vieţi, de Gabriel Liiceanu. 

La eveniment sunt invitaţi Horia-Roman Patapievici şi Gabriel Liiceanu.

„Universitatea de Vară de la Râmnicu Sărat” - 2011

Şi în acest an, la a V-a ediţie, Universitatea de Vară va analiza modalităţile de amintire şi reamintire sub raport istoric şi biografic a perioadei 1944-1989. Studenţii participanţi vor fi invitaţi să reflecteze asupra diferitelor aspecte ideologice, sociale şi politice ale comunismului. Întrucât efectele acestei perioade încă sunt resimţite la nivelul societăţii româneşti, o mai bună cunoaştere a trecutului recent va ajuta la aprofundarea înţelegerii realităţilor prezente. Contactul cu trecutul va fi realizat, pe de o parte, prin dialogul direct cu cei care au fost martori şi victime ale sistemului represiv comunist, iar pe de altă parte, prin intermediul lectorilor, nume prestigioase pentru cercetarea comunismului românesc şi est-european, dar şi a perioadei post-decembriste.

Dublă lansare de carte la Fundaţia Europeană „Titulescu”

 Fundaţia Europeană „Titulescu”, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Editura Enciclopedică invită pe cei interesaţi la o dezbatere prilejuită de lansarea cărţilor: Costin Feneşan, Sub steag străin şi Florica Dobre, Florian Banu, Luminiţa Banu, Laura Stancu, Acţiunea „Recuperarea”. Securitatea şi emigrarea germanilor din România (1962-1989).

La eveniment participă, alături de autori, istoricii Dinu C. Giurescu, Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Ion Calafeteanu. 

Evenimentul va avea loc, joi, 19 mai 2011, orele 13,30  la Casa Titulescu, Şos. Kiseleff , nr. 47, Bucureşti.

Liviu Chelcea, Bucurestiul postindustrial. Memorie, dezindustrializare si regenerare urbana

În această perioadă se încheie un ciclu istoric al Bucureştiului. După ce, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, industria a devenit o prezenţă economică şi culturală importantă în peisajul oraşului, în ultimii 10-15 ani ea a început să se contracte. Pe lângă procese urbane, cum ar fi suburbanizarea, gentrificarea şi apariţia ghetourilor, dezindustrializarea Bucureştiului reprezintă una din tendinţele majore ale istoriei recente a oraşului.

Dezindustrializarea este o transformare economică, dar şi una culturală. Nu doar icoanele sau castelele au înţelesuri, ci şi tehnologia şi fabrica „semnifică” ceva. „Fabrica” nu este o realitate neutră nici în momentul de faţă, iar punerea în discuţie a trecutului „impur” poate trezi pasiuni situate dincolo de miza acestei cărţi – care caută să contextualizeze, la nivel internaţional, soarta fabricilor din Bucureşti, punând în acelaşi timp în discuţie peisajul urban generat de dezindustrializare, situat între fetişurile „maidanului industrial” şi cele ale „complexului rezidenţial”.

Acest studiu este, în esenţă, mai puţin unul istoric şi de patrimoniu şi mai curând unul de sociologie urbană, cu prelungirile teoretice ale problemei dezindustrializării spre studii de geografie şi istorie urbană, studii de patrimoniu, urbanism sau economia culturii.

       Cartea este însoţită de un DVD care conţine filme ce prezintă o serie de peisaje industriale din diferite zone ale ţării: „Industrial Heritage between Land and Sea” - Sulina, 2005; „Oraviţa-Anina, prima linie de cale ferată montană din România”; „Ferri gloria memor - Metal şi arhitectură în peisajul bănăţean”; „Bucureştiul postindustrial”.      Cuprinsul cărţii aici şi aici

Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Polirom.

Un ideal pierdut: normalitatea – Dorin Tudoran, în dialog cu Nicolae Manolescu

Luni, 30 mai, ora 19.00 - la Ateneul Român (str. Franklin nr. 1-3), are loc  a treia ediţie a Conferinţelor Ateneului Român, iar invitat este Dorin Tudoran.

Biletele vor fi puse în vînzare începînd cu data de 24 mai, la casieria Ateneului. Detalii, la numărul de telefon 021-315.68.75.

Dorin Tudoran (născut la 30 iunie, 1945, Timişoara), scriitor, ziarist şi analist politic, membru al PEN-Cluburilor american şi francez şi de patru ori laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor din România, are o experienţă de peste 30 de ani ca scriitor şi ziarist.

De peste 10 ani lucrează în domeniul dezvoltării internaţionale şi al promovării valorilor democratice, fiind unul dintre cei patru membri ai echipei executive a unei organizaţii nonguvernamentale care a desfăşurat programe de sprijinire a reformelor democratice în 120 de ţări ale lumii. În prezent, este director al Democracy Fellows Program, World Learning, Washington, DC, SUA. A conferenţiat în peste 50 de universităţi occidentale şi americane, a lucrat la postul de radio „Vocea Americii”, a lansat şi condus trei publicaţii apreciate (Agora, Meridian şi Democracy at Large).

Dorin Tudoran, disident: pe 7 aprilie 1984, Dorin Tudoran depune o cerere prin care invocă dreptul de a emigra, împreună cu familia. În faţa refuzului autorităţilor de a-i răspunde, îi adresează, pe 1 august 1984, un memoriu lui Nicolae Ceauşescu, în care afirmă, între altele: „ca scriitor, cetăţean şi părinte m-am convins definitiv că între credinţele mele cele mai profunde despre Om şi Drepturile sale inalienabile, Libertate şi Democraţie, Dialog şi Opinie, Cinste şi Echitate, Cultură şi Educaţie, Patriotism şi Sacrificiu etc. şi realităţile româneşti de azi există o prăpastie de netrecut”. Pe 8 aprilie 1985, este convocat la Procuratura Municipiului Bucureşti şi ameninţat cu un proces penal. La 25 aprilie 1985, declară greva foamei şi încearcă să obţină o audienţă la Consulatul SUA din Bucureşti. Este transportat (împreună cu fiica sa în vîrstă de 8 ani) la sediul Secţiei 1 Miliţie Bucureşti, unde este anchetat şi reţinut timp de 12 ore. Pe data de 6 iunie 1985 încetează greva foamei. Pe 24 iulie 1985 pleacă din R.S.R. şi se stabileşte în SUA.

Cele mai recente cărţi: Eu, fiul lor. Dosar de securitate (Polirom, colecţia „Document”, 2010) şi Pisicuţ (Somnografii) – Editura Paralela 45, seria „Premiul Eminescu, Opera Omnia”, 2011.

     Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Polirom.