Percepţia românilor asupra comunismului. Sondaj IICCMER - CSOP, mai 2011

Cel de-al treilea sondaj de opinie referitor la percepţia românilor asupra comunismului, realizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România şi Memoria Exilului Românesc şi Centrul de Sondare a Opiniei Publice în mai 2011, a avut următoarele teme principale: sursele de informare despre comunism, predarea istoriei comunismului în sistemul educaţional românesc, represiunea comunistă şi influenţa trecutului comunism asupra societăţii de azi.

Eşantionul a fost unul naţional reprezentativ pentru populaţia în vârstă de 15 ani şi peste. Au fost intervievate 1.125 persoane. Eroarea de reprezentativitate este de 2,9%, cu o probabilitate de 0,95. Datele au fost culese în cadrul omnibusului CSOP în perioada 26 aprilie – 2 mai 2011. Sondajul a fost realizat gratuit de către CSOP.

Detalii despre sondaj aici.

România, condamnată de CEDO în „Dosarul Revoluţiei”

Crimele Revoluţiei nu pot fi prescrise, întrucât anchetele au fost tervigersate şi autorităţile române au fost inactive în derularea investigaţiilor. Justiţia din România trebuie sa finalizeze „dosarele revoluţiei” şi să-i pedepsească pe cei vinovaţi. Societatea românească trebuie să ştie adevărul despre evenimentele din 1989. Acestea sunt concluziile Deciziei CEDO din 24 mai 2011 care condamnă statul român în „Dosarul Revoluţiei”.

Printr-o sentinţă care poate fi atacată, CEDO a decis, în cazul intentat de Nicolae şi Elena Vlase, că Justiţia română nu a desfăşurat o investigaţie eficientă cu privire la moartea fiului lor, Nicuşor Vlase, în decembrie 1989. CEDO a apreciat că în acest caz s-a încălcat Articolul 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care face referire la dreptul la viaţă. De asemenea, Curtea a hotărât, în cazul intentat de preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie”, Teodor Mărieş, că acestuia i s-a încălcat dreptul care îi garantează respectul vieţii private şi a corespondenţei. CEDO menţionează că în acest caz ar fi fost vorba despre măsuri secrete de supraveghere a lui Teodor Mărieş.

Textul Deciziei CEDO din 24 mai 2011 privind “Dosarul Revoluţiei”

Dezbatere la Muzeul Ţăranului Român: „Oraşul cotropit. Bucureşti - şantier peste trecut”

În cadrul „Conferinţelor Mircea Vulcănescu”. Muzeul Ţăranului Român organizează marţi, 31 mai 2011, ora 18:00, la Clubul Ţăranului, dezbaterea „Oraşul cotropit. Bucureşti - şantier peste trecut”. Invitaţi sunt:

- Şerban Sturdza, arhitect, vicepreşedintele Fundaţiei Pro Patrimoniu şi al Ordinului Arhitecţilor din România

- Andrei Pippidi, profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti, specializat în istoria Sud-Estului european în sec. XV-XIX, istoria românilor în Evul Mediu, istoria culturală şi politică a României, istoria relaţiilor între Sud-Est şi Occident, membru fondator al Societăţii Academice din România.

Moderatorii dezbaterii: Mihai Gheorghiu - cercetător Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Iulian Capsali - jurnalist 

Informaţii preluate de pe site-ul MŢR.

Şcoala de Vară IRIR – 2011: A fost comunismul o formă de modernizare a societăţii?

     Ce este şcoala de vară IRIR? Şcoala de vară IRIR este un program educaţional care se adresează masteranzilor şi doctoranzilor interesaţi de trecutul recent al României. Pe perioada celor cinci zile, participanţii vor avea ocazia de a lua parte la dezbateri, conferinţe, proiecţii de film, workshop-uri, excursii tematice etc. În prezenţa unor reputaţi specialişti (istorici, politologi, sociologi, critici de artă, publicişti etc.), tinerii vor avea prilejul de a-şi prezenta ideile răspunzînd la întrebarea, în ce măsură comunismul a fost o formă de modernizare a societăţii româneşti.

Unde şi când? Moeciu de Sus (jud. Braşov), 28 august-2 septembrie 2011

Pe cine contăm? 20 de masteranzi şi doctoranzi din domeniile istorie, ştiinţe politice, filosofie, arhitectură, artă, drept, jurnalism, teologie, litere, sociologie, psihologie, interesaţi de trecutul recent al României.

Conferinţă susţinută de filosoful şi disidentul maghiar Gáspár Miklós Tamás la Bucureşti

     Gáspár Miklós Tamás (născut la Cluj în 1948), unul dintre cei mai importanţi intelectuali din Europa de Est, este invitat în cadrul proiectului Conferinţele CriticAtac, organizat de CriticAtac în colaborare cu Fundaţia Friedrich Ebert România. Conferinţa  Noul război civil european are loc vineri  27 mai, ora 10.00 la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative / Strada Povernei nr. 6 / Sala 12 şi este moderată de Vasile Ernu & Andrei Ţăranu.

      Mai multe despre autor

Bookfest 2011 - evenimente editoriale în legătură cu istoria recentă

    Pentru cei interesaţi, aici pot găsi programul evenimentelor editoriale de la Bookfest 2011. Am făcut şi o selecţie a evenimentelor care au legatură cu istoria recentă. Probabil sunt mai multe, dar din cauză că nu sunt descrise cărţile, nu am putut să-mi dau seama de asta.

Cosmin Budeancă, Represiunea politică în România comunistă. „Garda Albă” - organizaţie subversivă inventată de Securitatea hunedoreană, Editura Argonaut, Cluj-Napoca

Mă bucur să pot anunţa apariţia cărţii „Garda Albă” - organizaţie subversivă inventată de Securitatea hunedoreană. Cercetarea am început-o în 1997 în vederea realizării dizertaţiei pentru Masteratul de Istorie Orală, fără a mă gândi că ar putea constitui subiectul unei viitoare cărţi. În timp am mai adunat materiale de arhivă, am mai realizat interviuri şi, la mai bine de 13 ani de la începerea cercetării, a apărut această carte. Ea prezintă o înscenare judiciară regizată în 1958 de autorităţile comuniste din ceea ce era atunci Regiunea Hunedoara (actualmente judeţul Hunedoara şi o parte din judeţul Alba).

Pe fondul unui ultim val major de represiune comunistă, Securitatea locală a pus la punct un plan în urma căruia o parte din cei ce se opuneau colectivizării agriculturii sau aveau opinii contrare regimului au fost arestaţi şi condamnaţi. Pentru ca aceste măsuri represive să aibă o faţadă de legalitate, a fost inventată o organizaţie anticomunistă căreia i s-a dat denumirea „Garda Albă”. Liderul organizaţiei a fost considerat un tehnician din Combinatul Siderurgic din Hunedoara, Ioan Nistor, în pofida faptului că acesta avea unele probleme de sănătate mentală. Alături de el au mai fost arestate încă 72 de persoane, aşa-zişi membri sau susţinători ai organizaţiei, agricultori înstăriţi, muncitori şi intelectuali, care erau de mult în atenţia Securităţii datorită ostilităţii lor faţă de regim. Dintre aceştia doar o parte îl cunoşteau pe Ioan Nistor, în timp ce alţii nu îl văzuseră niciodată. Presupusul semn distinctiv al organizaţiei era o monedă de 1 ban, care avea ştanţat pe o faţă un triunghi.

Cele 73 de persoane au fost anchetate cu brutalitate, obligate să recunoască apartenenţa la „organizaţie” şi apoi trimise în judecată. La sfârşitul anului 1958 au avut loc la Deva 3 procese, pentru 3 loturi, iar sentinţele pronunţate au fost exemplare: între condamnări la moarte şi cinci ani închisoare corecţională, toate însoţite de confiscarea averii. Patru persoane au fost condamnate la moarte şi executate la Gherla, iar pentru restul a urmat un lung calvar prin închisori şi lagăre, care s-a încheiat în 1964, când cei care au supravieţuit au fost eliberaţi. Pe lângă cei întemniţaţi, însă, au suferit şi familiile lor, marginalizate în societate şi supuse la şicane şi presiuni de autorităţile comuniste.

Lucrarea are 388 pagini şi următoarea structură:

Workshop: Revoluţia arhivelor. Accesul la sursele istoriei recente

Accesul la documentele care privesc istoria recentă a fost şi, din multe puncte de vedere, a rămas o problemă şi astăzi. Statul român a condamnat simbolic, prin intermediul a două comisii prezidenţiale, participarea la Holocaust şi respectiv dictatura comunistă, dar în termeni practici mai sunt multe de făcut pentru ca trecutul dictaturilor să fie cunoscut în profunzime.

Legislaţia şi reglementările interne restrictive, orientate adeseori spre secretomanie, perpetuarea până astăzi a unor practici instituţionale din perioada comunistă, problemele financiare şi logistice ale instituţiilor care gestionează arhive constituie tot atâtea impedimente în calea cercetătorilor care studiază aspectele sensibile ale istoriei secolului XX. În unele instituţii, regimul de acces la documente s-a îmbunătăţit, dar există şi cazuri în care, paradoxal, s-au înregistrat regrese tocmai în anii din urmă. „Revoluţia arhivelor” după standarde moderne este abia la început.

Pornind de la sesizările cercetătorilor din arhive, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Arhivele Naţionale ale României au luat iniţiativa organizării unei dezbateri privind situaţia actuală a accesului la documente. La acest workshop vor participa:

Filmul „Demascarea” - despre reeducarea din penitenciarul comunist Piteşti, la Buzău

 S-a reluat seria evenimentelor de promovare a proiectului „Fenomenul Piteşti”. Prima oprire pe hartă va fi la Buzău, pe 20 mai, unde filmul „Demascarea” va fi proiectat, în prezenţa regizorului Nicolae Mărgineanu şi a scenaristului Alin Mureşan, în amfiteatrul Colegiului Naţional „B.P. Hasdeu”, după ora 11.

Intrarea este liberă, iar elevii şi ceilalţi participanţi la eveniment vor avea posibilitatea să intre în dialog cu realizatorii documentarului.

Organizatori: Fundaţia Corneliu Coposu (filiala Buzău) şi Colegiul Naţional B.P. Hasdeu, Buzău.

Informaţii preluate de pe http://www.fenomenulpitesti.ro/

Eveniment la BCU Bucureşti - centenar Emil Cioran

 Cu ocazia centenarului Emil Cioran, joi, 19 mai ora 17.30 în Aula Bibliotecii Universitare „Carol I” urmează să fie prezentat filmul Apocalipsa după Cioran (film de Gabriel Liiceanu şi Sorin Ilieşiu) şi lansarea cărţii Itinerariile unei vieţi, de Gabriel Liiceanu. 

La eveniment sunt invitaţi Horia-Roman Patapievici şi Gabriel Liiceanu.