Cele douăsprezece studii reunite în volum acoperă o perioadă istorică de aproximativ 150 de ani, de la mijlocul secolului al XIX-lea şi până astăzi. Marta Petreu abordează probleme spinoase ale istoriei şi ale istoriei ideilor – de pildă, problema evreiască, aşa cum a fost văzută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe vremea când P.P. Carp soma guvernele României să înceteze războiul pe care îl purtau împotriva populaţiei evreieşti din ţară. De asemenea, se ocupă de felul cum a fost văzut Nae Ionescu de către contemporanii lui, de ideile şi atitudinile generaţiei ’27, de complicatele relaţii ale lui Eliade cu legionarii şi de modul simbolic în care s-a despărţit de ei, pentru a-şi începe visata „viaţă nouă”, de atitudinea lui Noica faţă de Securitate sau de magnificenţa religioasă care l-a făcut pe Cioran să scrie că datoria unui popor este să pună în lumină măcar unul dintre atributele lui Dumnezeu.
Bazată pe analiza minuţioasă a surselor de primă mână şi pe contextualizarea românească şi europeană a fiecărui subiect, De la Junimea la Noica este rezultatul unei viziuni filosofice şi morale unitare: una care ne învaţă că trebuie să ne asumăm în mod lucid întregul trecut, pentru că numai astfel mai este cu putinţă viitorul.
„Secolul al XX-lea a produs şi a trăit două mari tragedii, Gulagul şi Holocaustul… Poate că va veni o vreme când, asumându-ne evreii noştri ca ai noştri, vom vorbi despre ei, despre cei pieriţi în Holocaust – nu în nume personal, ci în nume colectiv –, ca despre o ireparabilă pierdere: aşa cum vorbim despre morţii noştri de la Canal.” (Marta Petreu)
Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Polirom. Un articol mai amplu despre carte, semnat Claudiu Turcuş, poate fi citit în Observator Cultural.
