Gidó Attila (coord.), Cronologia minorităţilor naţionale din România: albanezi, armeni, bulgari, croaţi, eleni, evrei, germani

Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN) a iniţiat în 2010 proiectul cu titlul „Schimbare de regim în domeniul politicilor faţă de minorităţi. Cronologia minorităţilor naţionale din România, 1989–2009”. Parte a unor cercetări mai largi ce au ca scop radiografierea minorităţilor din România şi continuând un proiect anterior, „Sistemul instituţional al minorităţilor naţionale” (vezi: http://www.adatbank.ro/regio/ispmn/institutii/), ISPMN a implicat direct organizaţiile minorităţilor naţionale în elaborarea proiectelor de cercetare. Astfel, cronologiile adunate în volumul de faţă, scrise din perspectiva fiecărei minorităţi, servesc ca instrument pentru cercetători şi pentru publicul larg în monografierea minorităţilor naţionale din România postcomunistă.

Cercetarea a inclus minorităţile naţionale cu reprezentare parlamentară. Astfel, între 2010-2012 s-au realizat 12 cronologii, după cum urmează: albanezi, armeni, bulgari, croaţi, eleni, evrei, germani, lipoveni, polonezi, romi, sârbi şi turci.

Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale speră că, prin facilitarea accesului la aceste cronologii, şi celelalte organizaţii minoritare, neimplicate până acum în această cercetare, vor recunoaşte importanţa acestui proiect şi vor colabora la realizarea unor noi cronologii. Prezentul volum cuprinde şapte dintre cronologii, varianta mai detaliată a acestor texte fiind accesibilă şi pe site-ul ISPMN (http://www.ispmn.gov.ro/node/cronologia-minoritilor-naionale-din-romnia-19892009).

Fiecare cronologie este însoţită de un material documentar (fotocopii, poze, broşuri, pliante etc.) întocmit de către autori. Aceste documente pot fi consultate la Centrul de Documentare al ISPMN.

Cronologiile nu semnalează procesul legislativ privind drepturile minorităţilor naţionale din România, nici activitatea generală a Departamentului pentru Relaţiile Interetnice (DRI) sau a Consiliului Minorităţilor Naţionale. Pentru aceste informaţii pot fi consultate bazele de date online a ISPMN (http://www.ispmn.gov.ro/page/minlex) sau a DRI (http://www.dri.gov.ro/index.html?page=consiliu_min).

Centenar Nicolae Steinhardt la Bistriţa

„Poveşti din Bucureşti” - o aventură cu arhivişti, istorici şi nu numai…

Ca să poţi contempla un oraş în toată misterioasa lui ambiguitate, n-ai decât vreo două şanse: fie să-l priveşti cu ochiul virgin al noului venit, fie să ţi-l povestească cineva. Cei mai mulţi bucureşteni de vârsta mea s-au născut într-un oraş în care încă mai existau grădinile cu dalii şi ferestrele cu perdele croşetate, glodul mahalalei interbelice şi muzicile ţigăneşti tradiționale, mirosul de oţet al murăturilor de toamnă, nunţile cu bairam în plină stradă. Au crescut însă într-un oraş de betoane, s-au jucat prin gropile fundaţiilor de blocuri etern neterminate, au şterpelit castane şi muşeţel din curţile abandonate ale unor case în curs de demolare, fără să se sinchisească prea mult de poveştile de viaţă din spatele zidurilor ştirbe. Cei mai mulţi eram convinşi – şi poate încă mai suntem – că acesta e mersul inexorabil al progresului urban. Cei mai mulţi nici nu ne mai putem imagina viaţa fără goana matinală spre staţia de metrou, fără blocajele în trafic, fără asfaltul etern găurit al şoselelor depăşite de situație, fără sclipiciul de prost gust al reclamelor pe pereţii blocurilor de prin centru sau de prin noile mahalale. Cei mai mulţi nu prea iubim – sau nu recunoaştem că iubim – acest oraş murdar şi eteroclit. Visăm la capitalele europene cu care el nu are încă nicio şansă să se compare, urcăm în fiecare zi câte un număr zdravăn de etaje, înjurăm liftul cînd se strică, înjurăm administratorul sau pe băbuţa de la parter, oameni care petrec prea mult timp la fereastră şi aparent singurele fiinţe contemplative pe care le cunoaştem. E purgatoriul nostru cotidian, în formă de cutie de chibrituri, un univers ce pare să nu mai aibă demult nimic misterios. Din când în când, mai ales în serile de vară, ne scufundăm în hărmălaia de bon ton a localurilor din Centrul Vechi, căutând ceva, nu prea ştim ce.

Erfahrungen aus der haft im kommunistischen Rumänien. Filmvorführung und Gespräch

Ort: Gedenkstätte Berliner Mauer (Besucherzentrum), Bernauer Str. 119, 13355 Berlin, 18 Oktober 2012, 19:00.

Moderation: Dr. Helmuth Frauendorfer (Gedenkstätte Hohenschönhausen)

Gast: Dr. Cosmin Budeancă (Institut zur Forschung der kommunistischen Verbrechen und das Gedenken an das Rumänische Exil).

Der Dokumentarfilm (25 min, 2012) ist eine Synthese der wichtigsten Momente und Aspekte der Hafterfahrungen in rumänischen Gefängnissen in Zeiten der Diktatur. Sieben Männer und eine Frau berichten von den Gründen und Hintergründen für ihre Inhaftierung. Sie erinnern sich an die Verhöre, die Prozesse, die Haftbedingungen sowie die Befreiung und die Reintegration in das soziale und berufl iche Leben nach der Haft.

In Kooperation mit der Stiftung Berliner Mauer und dem Institut zur Forschung der kommunistischen Verbrechen und das Gedenken an das rumänische Exil.

Lansare de carte: Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Armand Goşu (editori), Istoria comunismului din România. Volumul II. Documente. Nicolae Ceauşescu. 1965-1989

Marţi, 16 octombrie 2012, ora 11, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român se va lansa volumul II din „Istoria comunismului din România.  Documente. Nicolae Ceauşescu. 1965-1989”, Polirom, 2012. Volumul este editat de Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Armand Goşu, sub egida Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Româmia.

International Conference: “Democratization through Social Activism: Gender and Environmental Issues in Post-Communism Societes”, Bucharest, Romania, 16 and 17 May 2013

The impact of new social movements is hardly discussed in European post-communist context. Strands of social contention such as the feminist and the environmentalist ones sprung in western democracies in the late 60s and 70s and they became the object of much research using approaches as diverse as organizational theory , deliberative theory, public policy, political science, or social movements theory. What is to be said about women’s and environmental movements in the Central and Eastern European transitional societies? To what extent and through what means have such groups succeeded in pushing their interests on the public and institutional agendas in their countries? What are, and to what we owe the differences between their mobilization capacity, visibility and their success/or failure in different national contexts sharing this similar trait of having a post-communist past?
      National School of Political Science and Public Administration (NSPSA) invites you to discuss these questions in a two-day international conference, taking place in Bucharest, Romania on 16 and 17 May 2013. The conference is organized and funded through the project “Civil Society and the State: Analyzing Public Debates on Gender and Environmental Issues in Post-Communist Romania”, financed by National Council for Scientific Research in Higher Education and coordinated by Professor Mihaela Miroiu (NSPSPA).

Ion Fiştioc, Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din Oltenia, Semne, 2012

A apărut la Editura Semne volumul „Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din Oltenia”, semnat de Ion Fiştioc. Despre volum deţinem doar următoarele informaţii: 322 pagini, formatul 13x20 cm şi poate fi achiziţionat la preţul de 21,70 RON.

     Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Semne.

Expoziţia „Cei din lume fără nume. Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu”

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc organizează în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MŢR) expoziţia „Cei din lume fără nume. Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu”.

Expoziţia îşi propune să readucă în atenţia publicului românesc tema pronatalismului ceauşist, oferind o vedere nuanţată şi complexă a acestei politici, a consecinţelor ei asupra societăţii româneşti. Expoziţia invită la informare suplimentară şi reflexie asupra dimensiunii fenomenului totalitar, pentru înţelegerea importanţei pe care influenţarea comportamentului reproductiv al populaţiei îl are în proiectele totalitare. Pentru cei contemporani evenimentelor evocate simbolic, care au experimentat direct sau indirect invadarea brutală a spaţiului privat, expoziţia va facilita rememorarea simbolică a traumei contribuind astfel la depăşirea ei. Celor care ce nu au experimentat în mod direct aceste evenimente, puzzle-ul expoziţional are menirea de a le provoca interesul pentru această temă.
   Expoziţia a fost realizată de Corina Doboş şi Florin Soare (IICCMER). Curatori: Lila Passima şi Cosmin Manolache (MNŢR)

Vernisajul expoziţiei va avea loc pe 19 octombrie la ora 17.00. Expoziţia va putea fi vizitată în sala Foaier a MŢR, Şoseaua Kiseleff 3, Sector 1, Bucureşti, în perioada 19 octombrie - 10 noiembrie 2012.

     Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

Call for papers - Conferinţa „Politică şi antipolitică sub comunism”

Dictaturile comuniste au fost justificate ideologic prin marxism-leninism. Politica - arta de a conduce societatea – a fost legitimată în comunism prin promisiunea eliminării exploatării omului de către om, pentru a construi o societate egalitaristă şi prosperă. Faţă de modelul teoretic asumat oficial realitatea istorică a fost radical diferită. Dar felul concret în care s-a realizat exercitarea puterii în regimurile comuniste este un subiect departe de a fi epuizat prin cercetările actuale.

Intenţia partidelor comuniste de a politiza integral societăţile în care activau a trezit reacţii diverse: de acceptare, de respingere făţişă ori de refuz al participării. Graniţele dintre aceste tipuri de atitudini nu sunt foarte clar delimitate, în timpul regimurilor comuniste existând diferenţe notabile între diverse perioade. 

Toate acestea sunt fenomene istorice cunoscute în liniile lor generale, iar Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului încearcă să le aprofundeze în cadrul conferinţei: „Politică şi antipolitică sub comunism”

Evenimentul va avea loc în 22-23 noiembrie 2012 la sediul INST din Bucureşti, str. Arh. Grigore Cerchez nr.16, Sector 1, Bucureşti.

Conferinţa este deschisă cercetătorilor, universitarilor, doctoranzilor şi tuturor celor care pot aduce o contribuţie originală la tema simpozionului.

  Înscrierile se depun la secretariatul Institutului, prin e-mail la inst.academia@gmail.com sau prin fax la numărul 021/230.76.82 până în 3 noiembrie a.c. Vă rugăm să trimiteţi, împreună cu titlul comunicării, un scurt rezumat al acesteia (maxim 250 cuvinte) şi un CV al autorului(-lor). Rezultatele procesului de selecţie a candidaţilor vor fi anunţate pe 10 noiembrie a.c.

Informaţii preluate de pe blogul INST.

Vasile Buga, O vară fierbinte în relaţiile româno-sovietice. Convorbirile de la Moscova din iulie 1964, INST, 2012

Volumul cuprinde stenograma convorbirilor de la Moscova, în perioada 7-14 iulie 1964, dintre delegaţia Partidului Muncitoresc Român, condusă de Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, şi delegaţia Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, condusă de N.V. Podgornîi, membru al Prezidiului, secretar al C.C. al P.C.U.S. 

Convorbirile pun în evidenţă divergenţele apărute în abordarea de către cele două partide a unor aspecte ale politicii interne şi internaţionale, îndeosebi după Plenara C.C. al P.M.R., din aprilie 1964. Documentul publicat oferă cercetătorilor, cadrelor didactice, studenţilor, tuturor celor interesaţi de istoria relaţiilor româno-sovietice posibilitatea de a înţelege evoluţia sinuoasă a acestora, libertatea deplină de a judeca asupra forţei argumentelor invocate de membrii celor delegaţii în apărarea poziţiilor exprimate. 

     Cartea are 236 pagini şi poate fi achiziţionată de la INST la preţul de 2,13 RON.

Informaţii preluate de pe blogul INST.