Apariție editorială: Mihaela Gligor, Miriam Caloianu (editori), Theodor Lavi în corespondență

Volumul aduce la lumină foarte multe detalii importante despre perioada interbelică și implicarea intelectualilor de marcă ai acelor ani în politica de (extrema) dreapta. Volumul oferă mărturii de primă mână despre evenimentele istorice ale României interbelice și prin conținutul său completează cu succes istoria acelor ani tulburi.

De multe ori, detaliile intime completează cu măiestrie adevărurile istorice și oferă o perspectivă personală asupra unei perioade grele din viața omului și savantului Theodor Lavi. Însă dincolo de familiaritatea discursului său stă obiectivitatea cercetătorului obișnuit să trateze fiecare eveniment ca unul ce se înscrie în istorie. O istorie dureroasă, mult prea dureroasă, care și-a lăsat amprenta adânc în viața multora dintre cei reuniți – corespondenți sau simple nume enumerate într-o scrisoare sau alta – în paginile acestui volum de corespondență. Theodor Lavi a suferit enorm, însă a știut să își transforme suferința într-un discurs despre supraviețuire.

Volumul de față oferă, în cele din urmă, imaginea unei epoci – poate cea mai boemă și mai efervescentă (la nivel cultural și politic) din întreaga istorie modernă a României.

     Mai mule detalii despre volum aici.

Apariție editorială: Ioan Bunaciu, Marius Silveșan, Pelerin spre patria cerească

Volumul prezintă activitatea academică și slujirea cultică a pastorului și profesorului Ioan Bunaciu. În cadrul lucrării se regăsește o autobiografie a acestuia, intitulată Predicarea Evangheliei și tracasările Securității, în care acesta prezintă succint aspecte din activitatea sa pe parcursul perioadei comuniste și post comuniste, dar și un material despre martirii Bisericii Baptiste în perioada anilor ’40, cu referiri și la perioada comunistă.

O altă parte a cărți se intitulează Propaganda ateistă în România anilor ’50 și tratează aspecte din activitatea Societății pentru Răspândirea Științei și Culturii și este semnată de Marius Silveșan, doctor în istorie cu o teză despre istoria Cultului Baptist din România în anii comunismului.

Un al doilea material semnat de Marius Silveșan, Ioan Bunaciu, un călător spre patria cerească, împreună cu Interviul cu pastorul și profesorul Ioan Bunaciu, în care acesta vorbește despre viața și slujirea sa, despre personalitățile baptiștilor cu care a intrat în contact, reprezintă, de asemenea, contribuții extrem de utile celor ce vor să înțeleagă viața bisericilor baptiste sub comunism.

În partea de final a cărții, în secțiunea Anexe, cititorii vor putea găsi o serie de documente identificate în Arhiva Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității, care vin să completeze informațiile despre activitatea profesională a pastorului și profesorului Bunaciu și prezintă care au fost legăturile acestuia cu fosta Securitate.

Lansarea primului număr al revistei "Eroii rezistenţei anticomuniste"

Revista Eroii rezistenţei anticomuniste este realizată de Consiliul Judeţean Mureş în parteneriat cu SC Transilvania Grup Business (prin cotidianul Zi de zi) şi cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, filiala Mureş.

Eroii rezistenţei anticomuniste promovează istoria recentă, scrisă ori nescrisă încă, a judeţului Mureş, integrată în cea naţională de luptă împotriva comunismului.

Eroii rezistenţei anticomuniste  este o publicaţie cu apariţie lunară, care îşi propune să aducă în atenţia cititorilor săi subiecte ale istoriei contemporane postbelice. Studiem, analizăm şi prezentăm circumstanţele instaurării regimului comunist în România, felul în care s-a transformat societatea în timpul comunismului, acţiunile de represiune faţă de rezistenţa anticomunistă şi, bineînţeles, fenomenul rezistenţei anticomuniste. Fenomen surprins îndeosebi prin poveştile protagoniştilor rezistenţei anticomuniste din România. Interviurile cu foşti deţinuţi politici, eroi şi victime – deopotrivă, şi portretele partizanilor, disidenţilor sau, pur şi simplu, ale victimelor regimului comunist, care nu se mai află în viaţă, vor reprezenta nucleul revistei. Încercăm în acest fel să beneficiem împreună cu cititorii noştri de faptul că mulţi dintre cei care s-au opus şi au fost victimele totalitarismului din România încă mai sunt în viaţă şi îşi pot relata experienţele.

Evenimentul va avea loc joi, 14 februarie, de la ora 10.00, în Sala Mică a Palatului Culturii din Târgu Mureş.

     Revista se va distribui gratuit.

Lansare de carte: Urlă haita…, de Nicolae Purcărea

Fundația Sfinții Închisorilor lansează vineri, 15 februarie 2013, ora 18:00, la Muzeul Național al Țăranului Român, Studioul Horia Bernea, volumul de memorii din închisorile comuniste „Urlă haita…”, autor Nicolae Purcărea.

Nicolae Purcărea este un cunoscut meșter popular, sculptor tradițional în lemn, fost deținut politic, trecând prin mai multe închisori din țară în timpul regimului comunist: Pitești, Gherla Aiud, Canal. Jilava.

Un om de o deosebită delicatețe sufletească, a știut să depășească îngrozitoarele torturi fizice, psihice și spirituale și să lase moștenire nu numai o frumoasă și bogată lucrare de sculptură populară românească, dar și un volum impresionant de memorii, o mărturie vie a trăirilor și a crezului unei întregi generații de tineri.

Lansarea ne aduce ca vorbitori alături de Nicolae Purcărea și pe Dan Puric, actor și regizor, Răzvan Codrescu, poet, traducător, eseist și Sorin Lavric, filosof, scriitor, traducător.

„Am rămas astăzi o mână de oameni din generația mea care încă mai suntem mărturii vii. Dar ideea, idealul pentru care am luptat este viu și va dăinui în veci, cât va trăi omul pe pământ. Credința în Dumnezeu și dragostea de neam sunt cele două axe înscrise în destinul neamului nostru”
Nicolae Purcărea

Organizator: Fundația Sfinții Închisorilor

     Informații preluate de pe site-ul MNȚR.

Liviu Brătescu, Ştefania Ciubotaru (coord.), Monarhia în România, o evaluare: politică, memorie şi patrimoniu

În volumul de faţă monarhia românească este cercetată din perspectiva studiilor de istorie a mentalităţilor, a celor de iconologie, a interesului pentru stilul vieţii cotidiene la Curtea României şi a preocupărilor suveranilor pentru valoarea de reprezentativitate a reşedinţelor şi a protocolului.

Din cuprins: 

Evrei de vânzare. Un nou film de Radu Gabrea

Acțiunea filmului se desfășoară în 1974, când un pasager român cu pașaport diplomatic s-a îmbarcat, pe aeroportul din Zürich, într-un avion cu destinația București. Zborul a decurs fără evenimente. Însă, odată ajuns la București, diplomatul a realizat cu groază că una dintre valize – primită de la o veche cunoștință, cu puțin timp înaintea plecării – îi lipsea. Diplomatul era generalul M., șef de divizie la Direcția Generală de Informații Externe, ramura de spionaj a temutei Securități. Iar cunoștința care îi dăduse valiza era Shaike Dan, consilier de rang înalt al mai multor prim-miniștri israelieni și unul dintre cei mai respectați agenți ai sistemului de informații externe al Israelului. Valiza conținea un milion de dolari, bani dați lui M. pentru a permite ca un anumit număr de evrei să emigreze în Israel. Întâlnirea de la Zürich este doar un episod din istoria organizării de către guvernul român, în timpul anilor postbelici, a unui anumit tip de comerț cu ființe umane, unul dintre cele mai mari din întreg secolul XX: vânzarea evreilor români către Israel.
Radu Gabrea semnează regia filmului și este coautor al scenariului alături de Magdalena Schubert.

Filmul a avut premiera oficială în 18 ianuarie a.c.

Informații preluate de pe hotnews.ro.

Dan Cătănuş, Vasile Buga (editori), Gh. Gheorghiu-Dej la Stalin. Stenograme, note de convorbire, memorii, 1944-1952, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2012

Întâlnirile dintre Gh. Gheorghiu-Dej şi I.V. Stalin au jucat un rol major în evoluţia P.C.R. şi a societăţii româneşti, în primii ani ai epocii postbelice. Totuşi, în ciuda importanţei lor, în istoriografia actuală există încă numeroase confuzii în legătură cu datele la care au avut loc întâlnirile cu Stalin, participanţii şi subiectele discutate, iar unele dintre aceste întâlniri sunt practic necunoscute.

Volumul Gh. Gheorghiu-Dej la Stalin. Stenograme, note de convorbire, memorii, 1944-1952 încearcă să reconstituie vizitele liderului P.C.R. la Stalin, coroborând informaţiile furnizate de documentele româneşti şi cele sovietice, precum şi de lucrările memorialistice sau jurnalele unora dintre participanţii la aceste întâlniri.

Întrucât în literatura de profil circulă multe versiuni asupra întâlnirilor cu Stalin, în realizarea volumului au fost selectate doar acele surse legate direct de întâlnirile respective: stenograme sau note de convorbire din arhivele româneşti şi sovietice, respectiv relatări făcute de participanţii la întâlniri (Gh. Gheorghiu-Dej, Petru Groza, A.I. Vâşinski, gen. Ivan Susaikov, Gh. Apostol, Gh. Gaston Marin, Al. Bârlădeanu). În mod excepţional, au fost extrase unele informaţii care, deşi sunt indirecte, provin din jurnalele sau lucrările memorialistice ale unor autori ce au avut un contact direct cu Dej, iar relatările lor pot prezenta interes pentru subiectul abordat (Gheorghi Dimitrov, Silviu Brucan, Paul Sfetcu).

Pentru o mai bună orientare a cititorului, la începutul lucrării există o cronologie a întâlnirilor dintre Gheorghiu-Dej şi Stalin, reconstituite pe baza informaţiilor din documentele româneşti şi sovietice (un rol important l-a jucat în această privinţă Jurnalul primirilor la Stalin de la Kremlin). De asemenea, volumul conţine o bogată anexă documentară, care oferă informaţii suplimentare despre problemele abordate în întâlnirile dintre Gheorghiu-Dej şi Stalin şi care au o relevanţă deosebită pentru istoria agitată a României din perioada 1944-1952.

Prezentăm mai jos lista documentelor cuprinse în volum:

Expoziția „Securitatea - instrument al dictaturii”

Marţi, 5 februarie 2013, la orele 15.00 în sala de expoziţii „Constantin Brâncuşi” din Palatul Parlamentului României (intrarea din str. Izvor nr.2-4, Sector 5, Bucureşti), va avea loc vernisajul expoziției „Securitatea - instrument al dictaturii”.

Evenimentul desfăşurat în parteneriat cu Camera Deputaţilor îşi propune să prezinte într-o formă accesibilă şi sintetică istoria de peste patru decenii a Securităţii, în multiplele ei ipostaze instituţionale.

Manifestarea este astfel structurată încât să ofere publicului o privire de ansamblu asupra activităţilor Securităţii şi rolului acesteia în menţinerea regimului dictatorial de tip comunist. Expoziţia se doreşte a fi un instrument pentru înţelegerea modului în care Partidul Comunist a exercitat controlul asupra societăţii vreme de mai multe decenii. În acest sens, din conţinutul prezentării pot fi desprinse câteva teme importante: metode şi tehnici de urmărire şi de reprimare (supravegherea şi arestarea persoanelor care se opuneau regimului comunist, anchetarea brutală a acestora şi tratamentul inuman la care au fost supuşi deţinuţii politici în penitenciarele româneşti); tipologia dosarelor Securităţii; atribuţiile unor direcţii şi servicii importante ale Securităţii; exemple de operaţiuni ale Securităţii pentru apărarea regimului comunist ş.a.

De asemenea, în cadrul expoziţiei este reconstruit un birou al ofiţerului de Securitate, în cadrul căruia sunt expuse obiecte folosite în acţiunea de urmărire şi supraveghere.

CNSAS îi invită pe toţi cei interesaţi de istoria recentă a României să vizite expoziţia în perioada 5 februarie - 15 martie a.c., la adresa sus-menţionată, de luni până vineri, între orele 10.00 - 16.00. Ca urmare a parteneriatului dintre CNSAS şi Camera Deputaţilor, accesul la expoziţie este gratuit.

Informații preluate de pe site-ul CNSAS.