Lansare de carte: Marghioliţa Huzum, O viață de țărancă

Fundaţia „Sfinţii Închisorilor” îi invită pe cei interesați la o seară la poveşti, ascultând-o pe Marghioliţa Huzum la lansarea volumului „O viaţă de ţărancă”. 

„Cartea apare cu o heretisire a IPS Calinic Argeşeanul şi cu o prefaţă a cunoscutului etnolog şi teolog Costion Nicolescu, la editura Fundaţiei Sfinţii Închisorilor. Marghioliţa Huzum este o ţărancă de 83 de ani din Vaslui, înzestrată de Dumnezeu cu darul unei vorbe curgătoare, limpede, cu parfumul şi culoarea zonei din care provine. De-a lungul anilor trece prin război, pierderea Basarabiei, comunizare şi colectivizare, evenimente pe care le primeşte cu înţelepciunea şi aşezarea românului de la sat, rămânând dârză în prispa casei pe care a construit-o cu propriile-i mâini.”

Evenimentul va avea lor joi, 8 mai 2014, de la ora 18:00, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Studio Horia Bernea (intrarea din strada Monetăriei, prin curtea interioară). 

Informații preluate de pe blogul lui Claudiu Târziu.

Conferinţă: „Acordurile secrete - Istoria emigrării asistate a etnicilor germani din România”

Fundaţia Konrad Adenauer Biroul din Bucureşti şi Forumul Democrat al Germanilor din România invită pe cei interesați la conferinţa cu tema: „Acordurile secrete - Istoria emigrării asistate a etnicilor germani din România”

Dl. Dr. Heinz-Günther Hüsch a negociat ca însărcinat al Republicii Federale Germania cu ofiţeri ai Securităţii înlesnirea plecării din ţară a peste 200.000 etnici germani în timpul regimului comunist.

Consecinţele, din punctul de vedere al drepturilor omului, asupra populaţiei rămase în ţară dar şi atitudinea ţărilor occidentale faţă de regimul comunist sunt şi în zilele noastre subiecte controversate.

În deschiderea evenimentului vor vorbi Dl. Sven-Joachim Irmer, Directorul Fundaţiei Konrad Adenauer şi dl. Ovidiu Ganţ, deputat al FDGR în Parlamentul României.

Dl. Heinz-Günther Hüsch va prezenta viziunea sa asupra acelei perioade, după care  doamna Germina Nagâţ (Director Departamentul Investigații, CNSAS) va prezenta şi comenta documente din arhiva Securităţii. Prof. Vasile Dâncu (Universitatea Bucureşti) va discuta despre impactul plecării etnicilor germani asupra comunităţilor de români rămase în spatele Cortinei de Fier.

Conferinţa va avea loc joi, 8 mai, la Hotelul Radisson Blu Bucureşti, între orele 09.00 -14.00.

Programul detaliat al evenimentului (în română și germană) poate fi consultat pe site-ul Fundației Konrad Adenauer - Biroul din București.

RSVP până la 5 mai 2014 la adresa Ilinca.Iordache@kas.de

Imagini de la exhumarea lui Gheorghe Pașca și Gavrilă Rus, ucişi de Securitate la 5 februarie 1956

În zilele de 28-29 aprilie 2014 a avut loc la Năsăud o acțiune de căutare şi exhumare a lui Gheorghe Paşca şi Gavrilă Rus, ucişi de Securitate la 5 februarie 1956.

Gheorghe Paşca s-a născut la 13 aprilie 1901 în localitatea Săliştea de Sus, jud. Maramureş. Avea ca preocupări principale dogăritul, albinăritul şi mai ales vânătoarea. Treptat, a ajuns la o stare materială relativ prosperă, devenind o persoană cunoscută în zonă.

În vara anului 1946 a intrat în conflict cu autorităţile, ca urmare a refuzului său de a-şi preda puşca de vânătoare cu lunetă, aşa cum erau dispoziţiile legale. S-a refugiat în munți și a stat fugar până la 5 februarie 1956 când a fost împușcat de Securitate în urma unei confruntări.

Gavrilă Rus, s-a născut în 1934 în satului Bichigiu, com. Telciu, jud. Bistriţa-Năsăud. Acesta a dezertat din armată și i s-a alăturat lui Paşca în primăvara lui 1955. În urma confruntării armate din 5 februarie 1956 a fost și el împuşcat.

Mai multe detalii despre caz se pot găsi pe site-ul IICCMER.

Acțiunea de exhumare a fost realizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT).

Prin amabilitatea d-lui Gheorghe Petrov, arheolog la MNIT, sunt în măsură să prezint mai jos câteva imagini de la această acțiune.

Apariție editorială: Marius Mioc, Revoluţia română, explicată pentru toţi, ediția a II-a revăzută și adăugită

Prima ediție a cărții a apărut în 2006 tot la editura Artpress din Timişoara. Principala schimbare din noua ediție este reevaluarea modului cum s-a stricat mitingul lui Ceauşescu din 21 decembrie 1989 de la Bucureşti. Au fost introduse observaţii pe care autorul le-am găsit în teza de doctorat a domnului Richard Andrew Hall (episodul “Cine a aruncat petarda?” (linc) text tradus pe blogul său). Au mai fost făcute, de asemenea, şi alte schimbări, inclusiv adăugarea unor fotografii şi facsimile de documente.

Mai multe detalii despre carte și despre celelalte cărți ale d-lui Marius Mioc pot fi găsite pe blogul acestuia.

Apariție editorială: Ute Schmidt, Basarabia. Coloniștii germani de la Marea Neagră

„În anul 1813, țarul Alexandru I a invitat coloniști germani să se stabilească la Marea Neagră. Pe parcursul a cinci-șase generații, originari preponderent din Prusia și Germania de Sud-Vest, imigranții au creat o comunitate prosperă. Fiind o minoritate mică într-o diversitate etnică și religioasă pestriță, ei au trăit în bună vecinătate cu moldovenii, rușii, ucrainenii, bulgarii, evreii și cu alte grupuri. În 1918 Basarabia a revenit României. Repatrierea germanilor din toamna anului 1940 a marcat sfârșitul istoriei lor de 125 de ani de colonizare.

Cartea descrie originea și forma de colonizare a Basarabiei cu germani, cultura lor rurală marcată de autonomia locală și etica protestantă, dar și conviețuirea cu alte naționalități. Autoarea încheie cu observații din Basarabia de astăzi, divizată, din anul 1991, între Republica Moldova și Ucraina.” 

Informații preluate de pe site-ul Editurii Cartier.