Victor Gordan, Victor. Memories from the Kingdom of Absurdities and Terror

Cartea lui Victor Gordan a apărut în 2016 la Manchester, New Hampshire și este o lucrare autobiografică în trei părți care tratează perioada de până la arestare, cea a detenției și apoi exilul. 

Autorul, născut în 1931 în Bănișor, Sălaj, a fost admis la facultatea de Medicină din București în 1952 și a fost arestat în 24 septembrie 1956, ca urmare a efectelor evenimentelor Revoluției din Ungaria. A fost condamnat la 10 ani închisoare corecțională, pe care i-a executat în închisorile MAI, Jilava, Salcia, Giurgeni, Periprava, Gherla. A fost eliberat în  24 iunie 1964. A încercat să fugă din țară dar a fost prins și condamnat la 3 ani de închisoare, din care a executat un an. O a doua încercare s-a finalizat cu succes și a ajuns în SUA. A lucrat în mai multe spitale din SUA și s-a remarcat prin aceea că este cel care a identificat „sindromul Războiului din Golf”, la militarii care au luptat în războiul din  Irak din 1990-1991.

Informații din fișa matricolă penală și dintr-un articol din ziarul Adevărul, unde cei interesați pot afla mai multe detalii biografice despre autor.

Şcoala de Vară a Festivalului de Film Istoric de la Râşnov - Ediția a VI-a

„Între 28 iulie şi 6 august 2017, în cadrul celei de-a noua ediţii a Festivalului de Film Istoric Râşnov, 15 studenţi şi masteranzi pasionaţi de istorie vor putea participa gratuit la Şcoala de Vară ASTRA.

Pentru a câştiga un loc la Şcoala de Vară ASTRA, studenţii trebuie să trimită, până la data de 11 iunie 2017, pe adresa mihai@mioritics.ro, CV-ul şi un scurt material (maximum 1 pagină A4, Times New Roman, 11) pe tema: “Eşti candidat la alegerile prezidenţiale din România in anul 2019. Eşti foarte hotărât(ă) să câştigi. TREBUIE să câştigi! Trimite-ne lista cu maxim 5 promisiuni electorale pe care le vei promova şi explică de ce crezi că ele vor convinge alegătorii”.

Apariție editorială: Cristina Preutu, Propaganda politică în România socialistă. Practici instituționale și tehnici de comunicare (1965-1974)

„Lucrarea abordează problema propagandei comuniste în intervalul specificat, abordând dimensiunea instituțională, a actorilor propagandei, tehnicilor și canalelor de difuzare. În istoriografie această temă a fost abordată tangențial, de aceea, subiectul în sine reprezintă o noutate în spațiul istoriografic. Problematica propusă este cu atât mai interesantă și inițiază perspective de analiză novatoare, cu cât contextul politic al perioadei a constituit un fapt inedit pentru istoria comunismului românesc, dar și în evoluția comunismului în Europa Centrală și de Est.

Apariție editorială: Andrei Șiperco (ed.). Confesiunile elitei comuniste. România 1944 - 1965: rivalități, represiuni, crime... Arhiva Alexandru Șiperco, vol. 2

A apărut la Editura Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, cu sprijinul financiar al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, volumul 2 din seria Confesiunile elitei comuniste. România 1944 - 1965: rivalități, represiuni, crime... Arhiva Alexandru Șiperco. Volumul îl are ca editor pe Andrei Șiperco și e prefațat de Ștefan Bosomitu.

Cei interesați pot găsi relatări făcute înainte de 1989 de o serie de personaje cum ar fi: Vera Călin, Liuba Chișinevschi, Jean Coler, Miron Constantinescu, Alexandru și Martha Drăghici, Mișu Dulgheru, Mihail Florescu, Beate Fredanov, Elvira (Hova) Gaisinschi, Teohari Georgescu.

Campanie de recuperare a istoriei armenilor din România: "Purtate cu tenda, adunate în sertare"

     „O fotografie dintr-un album vechi de familie, frânturi dintr-un cântec despre satul natal auzit la bunicul, o rețetă de pită, transmisă din generație în generație de la bunică la nepoată, povești despre păstori și caravane - sunt câteva fragmente din istoria trăită și memoria colectivă a grupurilor din Balcani, scoase la iveală prin campania Purtate cu tenda, adunate în sertare.

Cultură și Libertate. Retrospectiva celui mai mare festival de film istoric din Europa, în premieră la București

„În perioada 12-14 mai 2017, Institutul Francez din București va fi gazdă a proiecțiilor celor mai apreciate pelicule din cadrul Festival International du Film d’Histoire de Pessac 2016. Este pentru prima dată când acest festival din Franța este prezentat la București, evenimentul fiind rezultatul parteneriatului dintre festivalul din Pessac și Festivalul de Film Istoric Râșnov, organizat de Asociația Mioritics.

Apariție editorială: Ruxandra Hurezean, Povestea sașilor din Transilvania. Spusă chiar de ei

„Germenele acestui volum al Ruxandrei Hurezean se regăsește în articolul publicat în noiembrie 2008, Trista poveste a ultimilor sași din Transilvania. Atunci, autoarea i-a luat un interviu unui sas care nu a plecat, deși fiii lui sunt în Germania. Întrebat direct de ce au plecat sașii, acest sas, pe nume Johann Schaas, i-a răspuns cu o fabulă. La sfârșitul fabulei povestite, Johann Schaas îi spune Ruxandrei Hurezean: «Vulpea e istoria, doamnă, istoria care a făcut la ușa sașilor multe dimineți la rând.» Întrebarea naște altă întrebare: de ce nu s-au întors sașii? Peste 300 de comentarii am găsit la acest interviu. Unii au spus că una dintre cele mai mari pierderi pe care a avut-o România a fost plecarea sașilor. Alții au adăugat la sași pe evrei.

Aurora Liiceanu

Apariție editorială: Emanuel Copilaș (coord.), Sfârșitul istoriei se amână. O radiografie a postcomunismului românesc

„Tranziție, sacrificii, așteptări, redresări. Per ansamblu, progres. Al cui? Al tuturor, chiar dacă pe nivele diferite. Cu siguranță, în primul rând al celor care se aflau în gară atunci când a pornit din nou „trenul istoriei”, așa cum plastic se exprima Silviu Brucan la scurt timp după revoluția din 1989. Cât de mult seamănă metanarațiunea clasică a tranziției postcomuniste înspre societatea de piață cu metanarațiunea național-comunistă a tranziției, jalonată la rândul ei de sacrificii, reculuri și expectanțe neîmplinite, pentru elita politică, și în același timp neîmpărtășite, de către populație – înspre societatea socialistă multilateral dezvoltată…”

Emanuel Copilaș

Apariție editorială: Emanuel Copilaș, Cetăţenii şi revoluţia. Contradicţii între partid şi stat în Epoca de Aur

„Cartea de față trebuie salutată ca o încercare temeinică de a trece dincolo de stereotipurile familiare și de verdictele sumare cu care se hrănește această nouă gândire unică superficială, nu, desigur, pentru a schimba evaluarea globală negativă a funcționării și (non)performanțelor statului comunist român, ci doar pentru a clarifica teoretic mecanismele și resorturile acțiunii publice instituționale a acestui stat. Numai o atare abordare, găsesc eu, poate fundamenta efectiv judecata finală competentă asupra faimosului (odinioară) cuplu „organele noastre de partid și de stat”, cuplu care, nouă, celor ce am trăit acele vremuri, ne provoacă și azi fiori – nu de bucurie, desigur.”

Adrian-Paul Iliescu