Apariţie editorială: Cristina Vățulescu, Cultură şi poliție secretă în comunism

„Deschiderea arhivelor polițiilor secrete a iscat scandaluri compromițătoare în tot fostul bloc sovietic. Cultură și poliție secretă în comunism este o analiză revelatoare și responsabilă a acestor arhive, autoarea oprindu-se asupra celor mai temute documente – dosarele personale – și asupra mai puțin cunoscutelor colecții de filme. Cristina Vățulescu arată că dosarul personal a fost genul biografic cel mai puternic și mai răspândit în comunism, cu structură predefinită, și îi studiază efectele asupra dezvoltării autobiografiei, romanului și altor genuri literare majore în epocă.

Dezbatere: Locul muzeului în societatea contemporană

În cadrul evenimentelor dedicate Centenarului Marii Uniri de la 1918, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” și Primăria Municipiului București îi invită pe cei interesați la conferința-dezbatere „Locul muzeului în societatea contemporană și vernisarea  unei expoziții de fotografie cu săli din muzeele românești organizate după 1918.

Apariție editorială: Memoria - Revista gândirii arestate, nr. 101 (4/2017)

    A apărut numărul 101 din „Memoria - Revista gândirii arestate”. Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul.

Apariție editorială: Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (coord.), Edificarea orânduirii socialiste: Violența politică și lupta de clasă în colectivizarea agriculturii din România, 1949-1962

„Lucrarea se axează pe studiul rolului violenţei politice și al luptei de clasă în construcţia regimului comunist. În mod expres, autorii celor 12 studii cuprinse în volum s-au axat pe procesul de edificare și perfecţionare a instrumentelor de coerciţie și a aparatului de represiune în lumea rurală în procesul colectivizării agriculturii din anii 1949-1962. Autorii susțin că investigarea relaţiei dintre colectivizarea agriculturii și violenţa politică, coerciţia și represiunea provocate de acest proces de inginerie socială este esenţială pentru înţelegerea transformărilor suferite de lumea rurală din România în anii 1949-1962. Lucrarea atinge o problemă centrală din istoria României comuniste, care a afectat milioane de oameni, preponderent din mediul rural, și a schimbat realităţile sociale, economice și politice în ansamblul ţării.”

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul lucrării:

Lansare de carte: „România – Supraviețuire și Afirmare prin Diplomație în anii Războiului Rece: Trei decenii de relații româno - vest-germane 1955-1985: Documente I: 1955-1973; Documente II: 1974-1985.”

Marți, 20 februarie 2018, începând cu ora 16.00, la Fundația Europeană Titulescu (Șos. Kiseleff, nr. 47, sect. 1, București) vor fi lansate volumele: „România - Supraviețuire și Afirmare prin Diplomație în anii Războiului Rece

Volumul 10: Trei decenii de relații româno - vest-germane 1955-1985: Documente I: 1955-1973.

Volumul 11: Trei decenii de relații româno - vest-germane 1955-1985: Documente II: 1974-1985.”

Cele două volume sunt coordonate de Nicolae Ecobescu și le au ca editori pe Nicolae Ecobescu și Constantin Moraru.

Apariție editorială: Radu Stancu, Pedeapsa cu moartea în România comunistă

„Mii de oameni au fost ucişi de către reprezentanţi ai statului după ce comuniştii au preluat puterea în România la mijlocul anilor 1940 până către finele anilor 1950, în vreme ce mai puţin de 400 au fost executaţi legal până la căderea regimului. De ce a ales regimul această cale pentru o parte dintre ei şi cum au coexistat cele două forme de crime comise de stat? Deşi marginală comparativ cu alte fenomene represive din aceeaşi perioadă, precum execuţiile extrajudiciare sau morţii în închisori, în special din punct de vedere cantitativ, suntem de părere că prevederile legale şi modalitatea în care acestea au fost utilizate ilustrează cu succes procesul de politizare a însăşi pedepsei cu moartea.

Apariție editorială: Adrian NIcolae Petcu, Dicționarul clericilor și mirenilor ortodocși români mărturisitori în detenția comunistă

Bazat pe o cercetare de câțiva ani în arhivele fostei Securități și în cele bisericești, pe „mii și mii de unități arhivistice, în spații inaccesibile până acum sau greu de studiat din lipsa unor instrumente adecvate”, dicționarul cuprinde „251 mărturisitori ai Ortodoxiei românești din perioada comunistă, alături de cei martirizați în Basarabia ocupată de trupele sovietice în perioada 1940-1941”.

Mai multe detalii pe site-ul basilica.ro, de unde am și preluat informațiile de mai sus.

Apariţie editorială: Adrian Nicolae Petcu, Pr. Nicolae Cătălin Luchian, Clerici şi mireni mărturisitori din Arhiepiscopia Iaşilor, în închisorile comuniste (1945-1964)

„Volumul aduce în atenția cititorilor 150 de biografii ale clericilor și mirenilor mărturisitori din Eparhia Iașilor, care au suferit detenție în perioada comunistă, demers care, considerăm noi, reprezintă o contribuție însemnată la istoriografia bisericească recentă.

Apariţie editorială: Gheorghe Mihai Bârlea, Andrea Dobeș, Elita academică în închisoarea politică de la Sighet

Volumul prezintă un capitol tragic al detenţiei politice din România comunistă, încarcerarea a 20 de membri ai Academiei Române în închisoarea stalinistă de la Sighet în perioada 1950-1955. Dintre aceștia, 10 au fost implicaţi în Actul Marii Unirii de la 1 Decembrie 1918. Totodată, volumul se doreşte a fi o iniţiere în înţelegerea totalitarismului comunist. 

Acesta poate fi achiziționat de la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, Baia Mare.

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul.

Apariție editorială: Hristina Doroftei, Memoria zăbrelelor. Eseu anti-uitare

„Memoria zăbrelelor este un eseu tulburător despre mărturisirile deținuților politici din România anilor 1944-1964. Hristina Doroftei analizează „rememorările clericilor” (Nicolae Steinhardt, Tertulian Langa, Richard Wurmbrand, Iuliu Hossu, Matei Boilă, Dimitrie Bejan, Nicolae Grebenea, Liviu Brânzaș, Zosim Oancea, Valeriu Anania), „rememorările laicilor” (Ion Ioanid, George Sarry, Augustin Neamțu, Nicolae Mărgineanu, Nicu Păun, Herbert [Belu] Zilber, Florin Constantin Pavlovici, George Tomaziu, Dumitru Bordeianu, Onisifor Ghibu), dar și mărturisirile torționarilor (Ioan Chertiție, Tănase Evghenie, Franț Țandără).