A apărut volumul „Derniers Jours de L’Europe/Ultimele zile ale Europei”, autor Grigore Gafencu

Grigore Gafencu (1892-1957) - om politic şi diplomat român; membru al Partidului Naţional Ţărănesc. Fondator al ziarelor „Revista Vremii” (1921) şi „Timpul” (1937); director al ziarului „Argus” (1923); membru-fondator al Agenţiei de presă Orient-Radio (RADOR); secretar general al Ministerului Afacerilor Străine al României (1928); subsecretar de Stat la Ministerul Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor (noiembrie 1929-iunie 1930) şi la Ministerul Afacerilor Străine al României (iunie-octombrie 1930); ministru al Afacerilor Străine al României (decembrie 1938 - iunie 1940); trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Moscova (august 1940 - iunie 1941). Autor al lucrărilor Preliminariile războiului în Est. De la Acordul de la Moscova (23 august 1939) până la ostilităţile din Rusia (22 iunie 1941) (1944), Ultimile zile ale Europei. Un voiaj diplomatic în 1939 (1946). A lăsat însemnări zilnice (jurnal) deosebit de importante pentru cunoaşterea vieţii politice româneşti şi internaţionale.

„Grigore Gafencu, prin fineţea judecăţii sale politice, în urma experienţei ca ministru de externe, apoi reprezentant al României la Moscova într-un moment atât de dramatic, precum şi datorită talentului său de scriitor, a fost perceput în străinătate, în tot timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi în cei zece ani care au urmat, ca personalitatea română cea mai strălucită şi reprezentativă.“ Neagu Djuvara

Traducerea din limba franceză: Andrei Niculescu; studiu introductiv, note şi indice: Mioara Anton. 

Volumul a apărut sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria exilului Românesc şi a Institutului Diplomatic Român şi poate fi achiziţionat de pe site-ul Editurii Curtea Veche.

Call for papers: History of Communism in Europe, new series, vol. III/2012

The forthcoming issue of History of Communism in Europe will focus on the topic of Communism, Nationalism and State Building in Post-War Europe. The emergence of communism as praxis after the Second World War overlapped with the need of certain nations to reinforce their claim for statehood. This gave rise to a series of historical phenomena that reshaped post-war Europe. In this context, any research on these transformations must address a series of questions: What is the role of national ideology in postwar state formation? How do various ideologies (e.g. communism and nationalism) interact in the complex processes presupposed by state building? Is there a pattern of state formation in communist Europe in comparison with Western Europe or elsewhere? If so, which were the short and long term consequences of it within a post-conflict landscape? Which narratives of identity were employed as post-1945 Europe took shape? Which were the incumbent tensions as a Soviet bloc of socialist nations came about? Nevertheless, the main issue to be addressed remains that of the differences that appeared from 1945 onwards between the institutionalization of communist polities on the basis of national communities and the consolidation of a supposedly unitary camp of Marxist-Leninist regimes. Moreover, at the end of the day, the legacies of the second half of the twentieth century could be better explained if analyzed from the point of view of the tribulations of nationalizing nation-states (to use Rogers Brubaker’s coinage) across the East and West divide.

Simpozionul: Ora de istorie

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Gheorghe Grecu

Vineri 20 ianuarie 2012 a trecut la cele veşnice, la venerabila vârstă de 98 de ani, fostul deţinut politic şi comandant legionar Gheorghe Grecu.

S-a născut la 27 mai 1913 la Cudalbi, judeţul Galaţi. În 1928, la vârsta de 15 ani, a intrat în Mişcarea Legionară, în cadrul căreia, ulterior, a fost deosebit de activ, ocupând diverse funcţii. A fost arestat la 15 mai 1948 şi condamnat la 3 ani închisoare corecţională pentru că „a făcut parte dintr-o organizaţie subversivă”. A executat pedeapsa în închisorile Aiud, Capul Midia, Valea Neagră. La 10 mai 1950 a primit o pedeapsă administrativă de 12 luni, pedeapsă majorată ulterior cu 6 luni (Decretul 403/1952), respectiv cu 60 de luni (Decretul 510/1953). A executat pedeapsa în închisorile Ocnele Mari şi Gherla. A fost eliberat la 26 iunie 1954.

Între 1954 şi 1958 s-a implică în reorganizarea Mişcării Legionare, sub coordonarea comandamentului legionar clandestin condus de Puiu Athanasiu, Radu Gyr, Grigore Zamfiroiu, Constantin Iulian. A fost rearestat la 15 august 1958 şi condamnat la 23 de ani de muncă silnică. A executat pedeapsa în închisorile MAI, Jilava, Galaţi, Aiud. Nu a acceptat reeducarea în închisoarea Aiud (1962-1964), motiv pentru care a fost nevoit să reziste condiţiilor de exterminare din Zarcă. A fost eliberat la 19 august 1964.

„În libertate”, conform dosarelor de la CNSAS, a fost urmărit zilnic de cca 20 de persoane, agenţi şi informatori ai Securităţii. A făcut demersuri repetate să emigreze în SUA, până în 1988 când i s-a permis plecarea. Şi-a continuat activitatea politică atât în exil, cât şi în România, unde s-a întors în anii 1990.

    Informaţii preluate de pe pagina de facebook Gheorghe Grecu, comandant legionar. Pagină comemorativă şi din fişele matricole penale.

Ion Ficioru - un fost comandant de închisoare comunistă care nu are nimic să-şi reproşeze

    Duminică, pe TVR1, la „Reportajele Jurnalului” a fost prezentată „Mărturia unui fost comandant de închisoare comunistă care nu are nimic să-şi reproşeze”, despre Ion Ficioru, unul dintre cei mai sadici torţionari din sistemul carceral comunist. Reportajul a fost realizat de Camelia Csiki şi poate fi vizionat aici.

Lansare şi dezbatere la ICR: Zidul de sticlă. Ion D. Sîrbu în arhivele Securităţii

Marţi, 31 ianuarie 2011, de la ora 18.00, Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38) găzduieşte un eveniment dedicat vieţii şi operei scriitorului I.D. Sîrbu. Lansarea volumului Zidul de sticlă. Ion D. Sîrbu în arhivele Securităţii de Clara Mareş (Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2011) va fi urmată de o dezbatere la care vor participa criticii literari Dan C. Mihăilescu şi Daniel Cristea Enache, scriitoarea Doina Jela (redactorul cărţii), artistul Ion Barbu şi autoarea lucrării, Clara Mareş. Dezbaterea va fi moderată de Angelo Mitchievici, directorul departamentului „Ideologie şi Cultură” al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului din România. Întâlnirea este organizată în parteneriat de ICR, Curtea Veche Publishing şi IICCMER.

Zidul de sticlă. Ion D. Sîrbu în arhivele Securităţii este rezultatul a trei ani de cercetări în arhivele fostei Securităţi. Lucrarea expune detaliat şi cronologic cei peste 32 de ani de urmărire neîncetată, precum şi modul în care autorul memorabilelor Adio, Europa! sau Jurnalul unui jurnalist fără jurnal a făcut faţă acestei presiuni infernale. În contrapondere, sunt prezentate şi scrierile memorialistice sau literare publicate de Ion D. Sîrbu. Personajul conturat în paginile cărţii este un scriitor care încearcă să supravieţuiască liber şi curat, făcându-şi un crez din cuvintele nu mă judecaţi după cele făcute, ci după cele ce le-am refuzat a le face.

Accesul publicului este liber.

     Informaţii preluate de pe site-ul ICR.

Conferinţa „Criza societăţii sovietice şi începuturile politicii de reforme”

Centrul de Studii Ruse şi Sovietice organizează conferinţa „Criza societăţii sovietice şi începuturile politicii de reforme”, susţinută de Drd. Simion Gheorghiu, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române.

Evenimentul va avea loc miercuri, 25 Ianuarie 2012, orele 11.00-13.00, la sediul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Strada Arhitect Grigore Cerchez nr. 16 (lângă Piaţa Dorobanţi, prin Str. Muzeul Zambaccian).

     Mai multe informaţii la tel. 021-230 69 92.

Alexandru Potcoavă, Şoimii patriei trebuie să fie întotdeauna veseli

O nouă apariţie la Editura Tracus Arte: Şoimii patriei trebuie să fie întotdeauna veseli, de Alexandru Potcoavă, un scurt roman (150 p) despre evenimentele din decembrie 1989, văzute de la firul ierbii, într-o cheie ironică, acută, crudă şi cinică. O proză antrenantă, cu destul umor, o carte ingenioasă despre istoria recentă care încă se scrie.

     Informaţii preluate dintr-o prezentare mai amplă a cărţii făcută de Mihail Vakulovski pe pagina lui de facebook.

Eveniment editorial la Iaşi

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează la Iaşi lansarea Anuarului IICCMER în limba română, cu tema Represiune şi control social în România comunistă (vol. V-VI, 2010-2011, Editura Polirom, Iaşi, 2011), şi a Anuarului în limba engleză, cu tema Avatars of intellectuals under Communism (vol. II, 2011, Editura Zeta Books, Bucureşti, 2011).

Evenimentul va avea loc la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” (Strada Lascăr Catargi, nr. 15, Iaşi), miercuri, 25 ianuarie 2012, ora 11.00. 

Participă: Gheorghe Cliveti, Alexandru Florin Platon, Ovidiu Buruiană, Adrian Cioflâncă şi Luciana Jinga.

Angelo Mitchievici, Umbrele paradisului, Humanitas, 2011

Umbrele paradisului este „un adevărat tur de forţă, o arheologie a avatarurilor fascinaţiei exercitate de U.R.S.S. asupra atâtor personalitaţi culturale şi politice din România şi Franţa. De la Romain Rolland şi Henri Barbusse la Panait Istrati, Alexandru Sahia, Geo Bogza, Zaharia Stancu, Mihail Sadoveanu, G. Călinescu şi Tudor Arghezi”.

Angelo Mitchievici explorează cu luminoasă putere explicativă circumstanţele în care a fost posibilă trădarea cărturarilor, care au fost acele „icoane” sovietice graţie cărora cele mai abjecte abdicări păreau drept tot atâtea triumfuri. În această carte el reuşeşte să surprindă, coerent şi persuasiv, modul în care fascinaţia exercitată de U.R.S.S. a depăşit cadrele unei intoxicări ideologice pasagere pentru a deveni matricea altor asemenea patologii ale distrugerii spiritului critic. (Vladimir Tismăneanu)

Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Humanitas, de unde poate fi achiziţionată si cartea.