Istoria comunismului din România. Volumul al II-lea. Documente. Perioada Nicolae Ceauşescu. 1965-1971

„Al doilea volum al anexelor Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România acoperă începutul perioadei în care Nicolae Ceauşescu s-a aflat la conducerea ţării. Cele 102 documente din intervalul martie 1965 – decembrie 1971 sunt, în marea lor majoritate, inedite. Am urmărit temele principale ale Raportului final, pentru a le ilustra cu exemple concrete şi a aduce un plus de informaţie. Astfel, cercetătorii sau persoanele interesate de aceste subiecte vor fi în măsură să facă un pas suplimentar în înţelegerea lor.

Volumul este centrat pe modul în care s-a realizat transferul puterii către noul prim-secretar, devenit de la Congresul al IX-lea secretar general; consolidarea acesteia prin cumul de funcţii şi de atribuţii şi marginalizarea eventualilor competitori, lichidarea moştenirii lui Gheorghiu-Dej şi, în cele din urmă, condamnarea perioadei precedente; instaurarea cultului personalităţii. O altă temă analizată este relaţia conducerii partidului şi a lui N. Ceauşescu personal cu organele de poliţie politică, Securitatea şi Miliţia, care se va încheia cu subordonarea acestora direct secretarului general.

Conferinţă „Rock şi cultură în România comunistă” în cadrul proiectului „Scriitori la Tradem”

Vineri, 21 septembrie, de la ora 17, la Casa de Cultură „Traian Demetrescu” a Municipiului Craiova, Dumitru Ungureanu va conferenţia pe tema „Rock şi cultură în România comunistă”. Totodată, autorul va lansa cea mai recentă carte a sa, „Rockin by myself” (Ed. Blumenthal, 2012). Moderator al întâlnirii, Nicolae Coande.

„Scriitori la Tradem” este un proiect cultural susţinut de Casa de Cultură Traian Demetrescu a Municipiului Craiova (director, Alexandru Stuparu). Proiectul a debutat în anul 2010 la iniţiativa lui Nicolae Coande, iar în cadrul său au conferenţiat şi au citit din cărţile lor scriitorii Gheorghe Grigurcu, Nichita Danilov, Radu Aldulescu, Marian Drăghici, Mircea Bârsilă, Claudiu Komartin, Sorin Vidan, Vasile Baghiu, Peter Sragher, Paul Vinicius, Bogdan Ghiu, Michael Astner, Adrian Mihalache.

Despre conferenţiar/autor:

Dumitru Radu Popa, „Sfinţi, vânturi şi alte întâmplări”, Curtea Veche, 2012

Romanul „Sfinţi, vânturi şi alte întâmplări” este una dintre acele cărţi ce reuşeşte într-un număr scurt de pagini să concentreze o acţiune antrenantă, ţinându-l pe cititor cu sufletul la gură. Dumitru Radu Popa ne oferă o mostră de realism magic, aducând în prim plan o serie de întâmplări biografice legate de familia sa din Baia Mare şi împrejurimi, în contextul prigoanei greco-catolicilor de la sfârşitul deceniului cinci şi începutul deceniului şase al secolului din urmă.

„Religia e o sub-speţă a fantasticului, spunea Borges.  Lui Dumitru Radu Popa memoria îi este fantastică. E aşa nu doar prin performanţă — autorul nostru închipuind una dintre cele mai nemiloase hărţi ale reminiscenţelor de la Borges încoace —, ci şi prin constituţie. Sfinţi, vânturi şi alte întâmplări rememorează, în cheie veşnic dublă, cruzimile actuale şi oculte ale începuturilor comunismului românesc, când răul de afară era atât de mare că până şi stihiile îşi dădeau mâna să poată face un dram de bine. (…) Din elita roită-n diaspora, vocea de mare prozator a lui Dumitru Radu Popa predică în deşertul care ne creşte în jur – oprindu-l amar ca pe fata morgana.” (Călin-Andrei Mihăilescu)

 Despre autor:

Call for Contributors: Conferinţa internaţională „A Cross Disciplinary Exploration on Central and East-European Totalitarianism(s)”, 4-5 Decembrie 2012, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – Iaşi

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în colaborare cu Konrad Adenauer Stiftung, Centrul de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului şi Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” – Iaşi, organizează, în perioada 4-5 decembrie 2012, Conferinţa internaţională a doctoranzilor „A Cross Disciplinary Exploration on Central and East-European Totalitarianism(s)”, prima ediţie a ciclului de conferinţe anuale Interdisciplinary Conference on Totalitarianism for PhD Students.

Proiectul Interdisciplinary Conference on Totalitarianism for PhD Students va fi un forum de dezbateri inter şi trans-disciplinare între doctoranzii cu teme de cercetare în următoarele domenii: totalitarismul(ele) din Europa Centrală şi de Est, istoria comunismului şi post-comunismului, istoria Holocaustului. Scopul conferinţelor este de a crea reţele şi de a sprijini colaborarea între doctoranzii care abordează subiecte specifice legate de temele de cercetare menţionate anterior.

Call for Presentations: 4th Global Conference „STORYTELLING”, 21st - 24th May 2013, Prague, Czech Republic

Human life is conducted through story, which comes naturally to us. Sharing stories is arguably the most important way we have of communicating with others about who we are and what we believe; about what we are doing and have done; about our hopes and fears; about what we value and what we don’t. We learn about and make sense of our lives by telling the stories that we live; and we learn about other lives by listening to the stories told by others. Sometimes, under the influence of the culture in which we are immersed, we live our lives in ways that try to create the stories we want to be able to tell about them.

Members of many professions, including medicine, nursing, teaching, the law, psychotherapy and counseling, spend a great deal of their time listening to and communicating through stories. Story is a powerful tool for teachers, because it is a good way of enabling students and other learners to integrate what they are learning with what they already know, and of placing what is learned in a context that makes it easy to recall.  Story plays an important role in academic disciplines like philosophy, theology, anthropology, archaeology, history as well as literature Narrative methods for the collection of data are increasingly used in research in the social sciences and humanities, where the value of getting to know people in a more intimate and less distant way – almost as if we are getting to know them from the inside, begins to be viewed as having some value. Some academics have begun to realise the value of storytelling as a model for academic writing.

„Memoria - revista gândirii arestate" - numărul 80

A apărut numărul 80 din „Memoria - revista gândirii arestate”. 

Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul revistei.

Call for papers: Romanian Journal of Society and Politics

Call for Papers: Romanian Journal of Society and Politics New Series, Volume 7, Number 2, Issue 14, due 15th of December 2012 The editors of the Romanian Journal of Society and Politics (RJSP) are inviting you to submit papers for its New Series issue. This journal is already known and appreciated in the region and beyond, due to the high quality of the articles, all published in English. RJSP has been published under the auspices of the Civic Education Project and of the Romanian Society of Political Science RSPS), between 2001-2007. We restarted its publication under new auspices in the first part of 2011. Currently, RJSP is indexed in the following International Data Bases: EBSCO-CEEAS and CEEOL.

The Romanian Journal of Society and Politics provides an international and inter-disciplinary forum for the publication of high-quality, original, peer-reviewed research in the following areas: political science, political theory, international relations, European studies, and security studies. Besides articles, the Romanian Journal of Society and Politics also publishes reviews of relevant books as well as review articles, articles on the state of research in particular relevant fields. RJSP is accepting high quality, publishable research papers and reviews relevant in the areas mentioned above.

Despre memorie şi suferinţă. Câteva impresii de la Memorialul Dachau

Placa de la intrarea în Memorialul Dachau

Înainte de 1989 se publicau şi erau relativ accesibile o serie de cărţi despre al II-lea război mondial şi despre lagărele de concentrare naziste. În copilărie am citit destul de multe lucrări pe această temă, însă până de curând nu am avut ocazia să şi văd unul. Ieri, 11 septembrie 2012, l-am văzut pe cel de la Dachau.

Am ajuns de dimineaţă, cu câteva minute înainte de a se deschide muzeul, aşa că nu am intrat să văd spaţiul expoziţional, ci zonele din fostul lagăr care se pot vizita.

Timp de o oră m-am plimbat prin zona fostelor barăci, şi am văzut câteva locuri de rugăciune şi biserici ridicate în memoria celor care au trecut pe acolo.

Era linişte, o zi frumoasă, însorită. Dar senzaţia de apăsare era permanentă şi sufocantă. O stare de angoasă, de piele de găină, de „păr măciucă” (ştiu că nu sună elegant, dar aşa a fost).

Una dintre cele 30 de barăci în care au fost ţinuţi foştii deţinuţi

Fundaţiile fostelor barăci

Memorial ridicat în memoria evreilor ucişi în lagăr

Garduri de sârmă ghimpată (mai demult electrificate) mărginite de două şanţuri (dintre care unul cu apă) făceau imposibilă evadarea din lagăr.

Şanţul (cel fără apă) şi reţeaua de garduri şi de sârmă ghimpată care împrejmuia zona lagărului în care se aflau deţinuţii

După un pod micuţ, începe o zonă cu mulţi copaci, cu alei pietruite şi îngrijite, cu flori. Dacă nu erau tăbliţe indicatoare ai putea avea impresia că te afli într-un parc. Dar printre copaci erau locurile folosite pentru execuţie şi câteva gropi comune.

Cruce ridicată pentru a marca una dintre gropile comune

În apropiere, o clădire de cărămidă roşie, cu un coş destul de mare şi de înalt. Chiar şi fără indicaţii îţi dai seama că e fostul crematoriu. Fără un indicator care să îmi arate direcţia de vizitare, intru prima dată în camera unde se aflau cuptoarele, apoi, pe rând, în ordine inversă, în cele în care se depozitau cadavrele celor gazaţi, în camera de gazare, în camera în care trebuiau să îşi lase hainele.

Dezbaterea „Serviciu de informaţii sau Securitate externă? Spionajul românesc în timpul regimului comunist”

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc împreună cu Institutul Român de Istorie Recentă organizează marţi, 18 septembrie 2012, la Librăria Cărtureşti Verona - Ceainărie (Str. Arthur Verona nr. 13-15), începând cu ora 17.00, dezbaterea: „Serviciu de informaţii sau Securitate externă? Spionajul românesc în timpul regimului comunist”.

La eveniment vor participa: Radu IOANID (istoric, USHMM), Stelian TĂNASE (politolog), Liviu MIHAIU (jurnalist), Andrei MURARU (preşedinte executiv, IICCMER), Liviu TOFAN (director, IRIR), Marius OPREA (director, IICCMER).

Sub diverse denumiri, spionajul românesc din perioada regimului comunist nu a fost niciodată o entitate de sine stătătoare. Ca parte a Securităţii Statului, DGIE sau DIE sau CIE, cum s-a numit serviciul de informaţii externe de-a lungul timpului, el a fost, în linii mari, proiecţia în exterior a Securităţii interne. Culegerea de informaţii (politice, economice, militare) în sensul tradiţional al spionajului a fost fie marginală, fie complet deturnată în favoarea supravegherii şi compromiterii exilului românesc, de intimidare a celor de la Radio Europa Liberă, de intoxicare propagandistică a presei occidentale, de intermedierea unor afaceri dubioase, de promovare a imaginii lui Nicolae Ceauşescu.

Cu această ocazie, Liviu Tofan va prezenta în premieră, ultimul său volum A patra ipoteză, editura Polirom, a cărui apariţie în librării este preconizată pentru luna octombrie.

    Informaţii preuate de pe site-ul IICCMER.

Expoziţia itinerantă Totalitarianism in Europe, Bratislava, 17 septembrie 2012

Expoziţia itinerantă Totalitarianism in Europe, organizată de Platforma Memoriei şi Conştiinţei Europene, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) pentru secţiunea dedicată României, va fi vernisată la Bratislava, în data de 17 septembrie 2012. Expoziţia pune în perspectivă comparată regimurile fasciste, naziste şi comuniste din Europa Centrală şi de Est şi are drept scop sensibilizarea publicului larg cu privire la victimele totalitarismelor secolului XX.

Expoziţia va circula prin mai multe ţări foste comuniste şi va ajunge în România în toamna anului 2013.

    Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER, unde cei interesaţi pot găsi mai multe detalii.