Workshop-ul „Învăţământul de partid şi şcolile de cadre în România comunistă. Context naţional şi regional”

În perioada 25-27 octombrie 2012 s-a desfăşurat la Sibiu workshop-ul „Învăţământul de partid şi şcolile de cadre în România comunistă. Context naţional şi regional”

Evenimentul s-a desfăşurat sub egida: Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Departamentul de Istorie, Patrimoniu şi Teologie Protestantă.

Pentru cei interesaţi redau mai jos programul evenimentului.

Conferinţa ştiinţifică internaţională „Munca forţată a etnicilor germani în URSS”, Arad, 1-2 noiembrie 2012

Joi, 1 noiembrie 2012, ora 10:00, Asociaţia Română de Ecologie Politică, Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad şi Forumul Democrat German Reşiţa invită pe cei interesaţi în Sala Senatului a Universităţii „Aurel Vlaicu“, Bd. Revoluţiei nr. 77, la festivitatea de deschidere a lucrărilor conferinţei ştiinţifice internaţionale „Munca forţată a etnicilor germani în URSS”.

Evenimentul are loc în cadrul acţiunilor şi manifestărilor incluse în proiectul „Memoria muncii forţate a etnicilor germani din România deportaţi în URSS”, finanţat în cadrul EACEA-P7- Europe for Citziens Programme - Action 4 - Decision 2011-3342 / 001-001. În consens cu obiectivele proiectului „Memoria muncii forţate a etnicilor germani din România deportaţi în URSS”, conferinţa îşi propune să abordeze memoria unui eveniment tragic din istoria secolului XX - deportarea etnicilor germani din ţări învinse în război, în 1945, şi obligarea acestora la ani de muncă forţată pentru reconstrucţia URSS. Vizând întreţinerea „memoriei vii” a unor realităţi dureroase din trecutul totalitar al ţărilor Europei Centrale şi de Est, proiectul are ca obiectiv formarea de convingeri, opinii şi deprinderi democratice consonante obiectivelor UE.

Vor participa cercetători din 9 ţări (Franţa, Germania, Luxemburg, Republica Moldova, România, Serbia, Statele Unite ale Americii, Ucraina, Ungaria). Din România, vor fi prezenţi cercetători şi cadre didactice din centrele universitare Arad, Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara.

În deschiderea lucrărilor conferinţei vor lua cuvântul prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, preşedintele Consiliului Academic al Universităţii „Aurel Vlaicu“ Arad, prof. univ. dr. Ramona Lile, rectorul Universităţii „Aurel Vlaicu“ Arad, Erwin Josef Ţigla, preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din judeţul Caraş-Severin. Comunicările în plen vor fi susţinute de prof. univ. dr. Mihai Spăriosu, University of Georgia, Athens, Statele Unite ale Americii şi de acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române.

De la orele 11:30, vor fi lansate volumele Vršačko gradsko pozorište kao posrednik nemačke kulture (Teatrul municipal din Vârşeţ ca un vehicul al culturii germane) şi Lungul drum spre nicăieri. Germanii din România deportaţi în URSS.

Cărţile vor fi prezentate de prof. univ. dr. Mihai Spăriosu (University of Georgia, Athens, SUA), lect. univ. dr. Aleksandra Gojko-Rajić (Vârşeţ, Serbia), prof. univ. dr. Miodrag Milin (Arad, România), prof. univ. dr. Victor Neumann (Timişoara, România) şi prof. univ. dr. Lavinia Betea (Arad, România).

În cadrul conferinţei va fi prezentat filmul documentar „Reşiţa - memoria deportării”, rezultat al proiectului „Memoria muncii forţate a etnicilor germani din România deportaţi în URSS”, precum şi proiectul online de fotografie „Amintirile lagărului“, realizat de Marc Scroeder (Luxemburg).

Volumul Lungul drum spre nicăieri. Germanii din România deportaţi în URSS şi filmul documentar „Reşiţa - memoria deportării“, ambele realizate în cadrul proiectului „Memoria muncii forţate a etnicilor germani din România deportaţi în URSS” vor fi distribuite gratuit invitaţilor, participanţilor la conferinţă şi reprezentanţilor mass-media.

Joi, 1 noiembrie 2012 între orele 15:00-19:30 şi vineri, 2 noiembrie 2012, între orele 10:00-19:30, lucrările se vor desfăşura în sala de conferinţe a Restaurantului Retro, Bd. Revoluţiei, nr. 89.

Pentru cei interesaţi redau mai jos programul conferinţei

Eveniment editorial de excepţie la Timişoara

Vineri, 2 noiembrie, de la orele 14.00, la „Café Text”, (Bastionul Theresia, corp A) din Timişoara va avea loc lansarea Colecţiei de Biografii a celor şapte Episcopi Greco-Catolici recunoscuţi de Biserica Catolică cu faimă de Martir: Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie, Tit Liviu Chinezu.

Lucrările au apărut la Editura Galaxia Gutenberg din Târgu Lăpuş.

Despre personalităţile celor şapte episcopi vor prezenta câteva gânduri: d-l Tudor Creţu, Directorul Bibliotecii Judeţene Timiş, monseniorul Angelo-Narcis Pop, Vicar general al Eparhiei de Lugoj şi d-na Pia Brînzeu, prorector al Universităţii de Vest Timişoara.

Informaţii preluate de pe site-ul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.

Workshop-ul Lecţia de istorie, lecţia istoriei. De ce trecutul recent este important astăzi? Râmnicu Sărat, 26-28 octombrie 2012

În perioada 26-28 octombrie 2012, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează la Râmnicu Sărat workshop-ul Lecţia de istorie, lecţia istoriei. De ce trecutul recent este important astăzi?

Începând cu toamna anului 2012, IICCMER a decis dezvoltarea unui proiect educaţional cu scopul informării şi conştientizării naturii şi consecinţelor regimului totalitar comunist, destinat organizaţiilor de tineret ale partidelor politice parlamentare (PSD, PD-L, PNL, UDMR, PC, UNPR). De asemenea, proiectul îşi propune promovarea memoriei perioadei comuniste şi dezvoltarea unei culturi a libertăţii, democraţiei şi a statului de drept, prin omagierea victimelor dictaturii comuniste din România şi analiza mecanismelor statului totalitar.

În cadrul acestui program, Institutul va oferi expertiză şi consultanţă specializată prin lectori consacraţi, va difuza filme documentare şi va organiza workshop-uri specifice acestui tip de activitate. Institutul va suporta financiar costurile acestui demers.

Dezbaterea „Între uz şi abuz: confiscarea proprietăţii private în România comunistă”

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc organizează dezbaterea Între uz şi abuz: confiscarea proprietăţii private în România comunistă. Vor participa: Prof. Dr. Dinu C. Giurescu, istoric; Gheorghe Piperea, avocat; Dinu Zamfirescu, preşedinte al Consiliului Ştiinţific al IICCMER; Dr. Andrei Muraru, preşedinte executiv al IICCMER.

Evenimentul îşi propune să readucă în atenţia publicului tema colectivizării şi naţionalizării, oferind o vedere nuanţată şi complexă asupra acestor politici represive şi a consecinţelor pe care le-au avut asupra societăţii româneşti. Conferinţa invită la informare şi reflexie asupra dimensiunii fenomenului totalitar, pentru înţelegerea importanţei pe care confiscarea proprietăţii private a avut-o în proiectul dictatorial. Pentru cei contemporani evenimentelor evocate, care au fost afectaţi direct sau indirect de măsurile represive de confiscare a proprietăţii, proiectul va facilita rememorarea acelor momente ale pierderii bunurilor agonisite o viaţă, contribuind la clarificarea, din perspectiva interpretării istorice, a anumitor aspecte importante ale procesului de colectivizare şi naţionalizare din perioada comunistă. Celor care nu au trăit experienţa tragică a acelor vremuri, a deposedării de proprietatea funciară, imobiliară ori industrială, evenimentul are menirea de a le suscita interesul pentru acestă temă.

     Evenimentul se va desfăşura luni, 29 octombrie 2012, ora 17, la Jockey Club, str. Episcopiei, nr. 9 (lângă Ateneul Român).

    Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

Liviu Tofan, A patra ipoteză, Polirom, 2012

Rezultat al unei ample documentări, A patra ipoteză (Polirom, 2012) este o carte-anchetă despre aşa-numita „afacere Tănase”, celebră în anii ’80. Liviu Tofan, autorul volumului, ne dezvăluie detaliile tenebroase ale unui dublu asasinat pe care l-ar fi plănuit Securitatea la îndemnul personal al lui Ceauşescu şi pe care ar fi urmat să-l înfăptuiască, în Franţa, Matei Pavel Haiducu, ofiţer de informaţii şi agent conspirat. Ţintele erau doi scriitori români disidenţi stabiliţi la Paris, Virgil Tănase şi Paul Goma, iar afacerea a declanşat un adevărat război între serviciile secrete româneşti şi cele franceze, implicând nume importante în epoca şi chiar şefii celor două state, François Mitterrand şi Nicolae Ceauşescu.

„A patra ipoteză îmbină suspansul de tip John le Carré cu logica jucătorului de şah pentru a analiza istoria asasinatelor politice ordonate de regimul comunist de la Bucureşti cărora trebuiau să le cadă victime Virgil Tănase şi Paul Goma. Aripa externă a Securităţii, CIE, şi DST-ul, contraspionajul francez, se înfruntă într-un duel cu întorsături spectaculoase pe fundalul căruia se încrucişează Nicolae Ceauşescu, François Mitterrand şi Charles Hernu, ministrul francez al Apărării. Portretul lui Matei Haiducu, ofiţerul CIE care va refuza să ucidă, şi cel al şefului CIE, Nicolae Pleşiţă, o brută sanguinară, sînt antologice. O carte excepţională, prin care Liviu Tofan demonstrează că aparţine categoriei marilor reporteri.” (Radu Ioanid)

Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER, instituţie care a susţinut apariţia cărţii.

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Vasile Tivadar

S-a născut la 28 septembrie 1930 în comuna Rona de Jos, judeţul Maramureş. A absolvit o şcoală postliceală de contabilitate. După 5 ani în care s-a ascuns în munţi, a fost arestat la 9 martie 1953 şi condamnat la 20 de ani muncă silnică. A executat pedeapsa în închisorile: Sighet, Satu Mare, Jilava, Oradea, Aiud, Gherla, Lugoj, Galaţi, Salcia. A fost eliberat la 23 iunie 1964.

Vasile Tivadar ne-a părăsit joi, 24 octombrie.

Un interviu cu el realizat de Alin Mureşan, la 22 martie 2007, a fost publicat în volumul I al seriei „Experienţe carcerale în România comunistă”, Polirom, 2007. Din acest interviu redau un fragment:

Silviu Miloiu, Generalul Titus Gârbea. Memorial şi însemnări zilnice, vol. III

„Partea cea mai consistentă a acestor mărturii lăsate istoriei de general este constituită de Memorialul pe care a început să-l elaboreze în anul 1969 în contextul relaxării regimului politic românesc din a doua jumătate a deceniului al VII-lea şi de la începutul deceniului al VIII-lea. Primul caiet redactat de acesta şi numerotat III A a fost finalizat în 1970, iar activitatea de redactare a acestora va continua şi în următorii doi ani. Primul caiet conţine <cuvântul înainte>, pe care l-am redat aşa cum a fost conceput de autor, schema gândită de acesta memoriilor pe care le redacta cât şi o notă explicativă cu privire la modalitatea în care a fost concepută scrierea acestor memorii. Din schema memorialului aflăm că autorul a gândit redactarea amintirilor sale în trei părţi: partea I – primul război mondial, partea a II-a – perioada interbelică şi partea a III-a – al doilea război mondial. Titus Gârbea explică şi opţiunea sa în ceea ce priveşte elaborarea, mai întâi, a memoriilor sale din perioada celui de-al doilea război mondial: <s-a redactat începând cu această ultimă parte ca fiind cea mai importantă, iar evenimentele fiind mai proaspete în amintiri. Ulterior se va redacta partea a II-a – perioadă dintre cele două războaie şi apoi partea I – ce cuprinde amintiri din primul război mondial.>

Din păcate, cercetările noastre nu au dus la identificarea primelor două părţi ale memorialului şi nu excludem posibilitatea ca acestea să nu mai fi fost scrise niciodată. O posibilă explicaţie ar fi solicitarea venită din partea Marelui Stat Major de a redacta o lucrare cu caracter mixt pedagogic-metodologic-memorialistic cu privire la funcţia de ataşat militar, lucrare ce trebuia să răspundă la o serie de întrebări prestabilite, operă care a început să fie redactată în ajunul Crăciunului anului 1973 şi care probabil nu i-a mai lăsat timpul necesar să-şi finalizeze proiectul memorialistic. Din fericire, această lucrare acoperă memoriile generalului cu privire la perioada primului război mondial şi la perioada interbelică, reuşind astfel să suplinească absenţa din colecţiile Arhivelor Naţionale Istorice Centrale (fond Manuscrise, dosarele 2087-2096) a mărturiilor sale din aceste perioade.” Silviu Miloiu 

     Scurt portret al generalului 

Anne Quinney (ed.), Paris-Bucharest, Bucharest-Paris. Francophone writers from Romania

This collection of essays presents new research on the work of Romanian writers who chose French as a literary language. Romanian is itself, of course, a Romance language, and there is a long history of close Franco-Romanian ties. But given the complex and often multilingual cultural heritage of these writers–whose influences included German, Russian, and Ottoman–their contribution to French literature represents a unique hybrid form of francophonie. And yet unlike the literary production of former French colonies, this work has received little scholarly attention as a contribution to French literature. This book aims to rectify this situation. Focusing on the historical, cultural, and artistic links between France and Romania in the twentieth century from the standpoint of such figures as Tristan Tzara, Anna de Noailles, Panaït Istrati, Eugène Ionesco, Isidore Isou, and E.M. Cioran, the essays develop innovative and insightful perspectives with regard to the work of individual authors. The volume as a whole will thus serve to reshape prevailing conceptions of Francophone literary production and to expand fundamentally the conceptual boundaries of Francophone Studies.

Table of Contents

Lucian Maier, Comunismul românesc, o realitate discutată cinematografic

Cei intersaţi de comunismul românesc şi cinematografie pot descărca gratuit de pe site-ul Editurii LiterNet eseul lui Lucian Maier, Comunismul românesc, o realitate discutată cinematografic.

Despre acesta, Sebastian M. Ceolca scrie pe site-ul menţionat: „Eseul de faţă este un exemplu amănunţit al criticii practicate de autor, bazat pe metode teoretice de analiză a esteticii cinematografice - aici printr-o strînsă legătură între ideologie şi reprezentarea ei pe ecran. Pornind de la convingerea că realitatea este adesea deteriorată atunci cînd este trecută prin filtrul expunerii cinematografice (narativitate, reducţie, montaj - demersuri reprezentaţionale), criticul ne poartă într-o călătorie spre o mai bună înţelegere a funcţionării aparatului de filmat în relaţie cu propriile-i ambiţii de a fi receptat de către spectator, dar şi printr-o eventuală "manipulare" a lui.

 Astfel, Comunismul românesc, o realitate discutată cinematografic, nu-i doar un eseu apreciabil de consistent (aproape 50 de pagini, în care se întîlnesc pasaje relativ largi despre relaţiile socio-politice din acele vremuri, în tandem cu demersurile cineaştilor contemporani dezbătuţi), ori o exemplificare a poziţiei sale critice faţă de ideea de cinema pe care o aplică firesc, ci şi o lucrare care, odată (re)citită - atît de criticul de film, cît şi de orice alt consumator al textelor de gen -, funcţionează ca un plan apropiat al experienţei în direct a spectatorului cu logica practicării de cinema - atît în mod special (în măsura unei teme alese), cît şi în general.”