Apariție editorială: Simona Preda, Patrie română, ţară de eroi!

„Demersul meu de a scrie despre pionieri şi istorie a pornit dintr-un amestec de provocări, pasiuni şi controverse, dar şi amintiri. Înţelegeam, ca majoritatea congenerilor mei de altfel, atât cât se putea din comunismul anilor ’70-’80: lecţii la lampă cu gaz, uniformă şi activităţi pioniereşti, bentiţe şi matricole, planuri de activitate, manuale uzate cu pagini lipsă, liste nesfârşite de lecturi suplimentare şi ore de cor, frig, cozi dar şi nostalgii concretizate în îngheţata Polar, metisul Azorel, polonezi care aruncau cu bomboane din rulote albe, taberele de la Năvodari, cetăţi imaginare demne de Cireşari… Şi bineînţeles, ca şi ceilalţi purtători ai cravatei roşii, nu problematizam punerea mea în dependenţă sine qua non faţă de vreun sistem.

Lista tristeții (foști deținuți politici care ne-au părăsit) - Octavian Anastasescu

S-a născut la 28 noiembrie 1929 în comuna Moreni, judeţul Prahova, într-o familie modestă, cu cinci copii. După finalizarea şcolii normale în la Ploieşti a dat examen de admitere la Liceul Militar „Mănăstirea Dealu”. Deși a avut o medie bună (al 15 dintre candidați), datorită situației materiale a familiei nu a fost inițial acceptat, ci doar după intervenția lui Armand Călinescu, pe atunci prim-ministru. După liceu a dat examen la Facultatea de Filozofie din Bucureşti, și a intrat primul.

Ulterior, împreună cu alţi câţiva colegi, a pus bazele unei organizaţii subversive numită Partidul Naţional Român. A fost arestat la 7 august 1949 şi condamnat 1 an şi 6 luni de închisoare. A executat pedeapsa în închisorile Ploieşti, Poarta Albă, Văcăreşti, Târgu Ocna. În ultima dintre închisori l-a cunoscut și pe Grigore Gafencu. A fost eliberat la 13 iunie 1951.

Un interviu cu Octavian Anastasescu realizat de Andrei Lascu la 17 aprilie 2007 a fost publicat în volumul V din seria Experiențe carcerale în România comunistă.

Apariție editorială: Caietele CNSAS, an. VI, nr. 1-2 (11-12) / 2013

A apărut nr. 1-2 (11-12) / 2013 din Caietele CNSAS, revistă semestrială editată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. 

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul revistei:

Film documentar despre România anului 1989 - „1989 Un timp sărit din calendar”

Despre evenimentele din decembrie 1989 s-au scris vrafuri de cărți și comentarii, s-au făcut zeci de emisiuni TV. Dar acele evenimente au fost doar episodul final al unor evoluții premergătoare de-a lungul anilor ’80. Ele s-au accelerat și acutizat odată cu începutul anului 1989, atât în România, cât și împrejurul ei.

„1989 Un timp sărit din calendar” reunește pentru prima oară aceste evenimente într-un film documentar – din ianuarie până în decembrie. Filmul este realizat integral din imagini de arhivă. Unele imagini sunt prezentate în premieră, cum ar fi cele cu Petre Mihai Băcanu filmat de Securitate în detenție, cu camera ascunsă. Sau imagini din epocă, filmate clandestin, cu disidenții Gabriel Andreescu și Dan Petrescu.

Cu un titlu inspirat dintr-o baladă a lui Dan Deșliu, „1989 Un timp sărit din calendar” este o recuperare necesară de calendar istoric.

Documentarul este realizat de Liviu Tofan și va fi prezentat duminică, 28 decembrie, ora 16, la TVR 2.

Mai multe detalii despre film pe pagina de facebook a acestuia.

Apariție editorială: Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. XIV, no. 2, 2014

A apărut număr XIV, vol. 2/2014 din Studia Politica. Romanian Political Science Review, revista Facultății de Studii Politice a Universității din București.

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul:

Apariție editorială: Eugen Negrici Emanciparea privirii. Despre binefacerile infidelității

„Studiul profesorului Eugen Negrici Emanciparea privirii. Despre binefacerile infidelității propune o poietică a receptării înnoitoare, oferind exemple pentru un îndrumar de educare a privirii, de orientare în hățișurile textului, dar și în lumea artelor plastice, avansând câteva metode de stimulare a percepției, de cultivare și reformare a imaginației.

Cartea este dedicată tuturor celor care, odată intrați în contact cu un produs artistic, îi schimbă destinul, reușind, prin capacitatea lor de interpretare, să-i dea noi sensuri, să-l readucă la viață și, deschizând căi nebănuite de receptare, să devina coautori.”

Pentru mai multe detalii a se vedea site-ul editurii Polirom, de unde am și preluat informațiile.

Apariție editorială: Alexandru Mironescu, Admirabila tăcere. Jurnal (2 iulie 1967 - 29 septembrie 1968), ediţie îngrijită și prefaţă de Marius Vasileanu

„Personalitate emblematică a mișcării Rugul Aprins de la Mănăstirea Antim (București), Alexandru Mironescu (1903-1973) nu a consimțit să colaboreze în niciun fel cu regimul comunist din România. A ales tăcerea, chiar dacă lucra intens – atât cât i s-a permis, căci între anii 1958 și 1963 a fost în închisoare –, ducea viața unui intelectual de înaltă ținută. Studiile sale universitare într-ale științelor exacte, doctoratul în filozofie luat la București (1926), alt doctorat „ès Sciences physiques” dobândit la Universitatea Sorbona (1929) aveau să-i asigure la revenirea în țară perspectiva unei cariere științifice și academice. Fiind un intelectual cu deschidere enciclopedică, cum mai erau câteva personalități în plină forță ale interbelicului românesc – Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu –, cu care a fost prieten, Alexandru Mironescu a mai scris până la finalul vieții pământești: proză, teatru, poezie, eseuri filosofice, a fost angajat activ în publicistică (până la instalarea comunismului). În anul 1935 publică un prim roman, Oamenii nimănui, recomandat în calde cuvinte de Panait Istrati.” (Marius Vasileanu)

Informații preluate de pe site-ul editurii Eikon.

Apariție editorială: Paul Goma, Astra

„Deși apărută încă din 1992, dar aflată azi la adevărata sa ediție, Astra lui Paul Goma trasează memorabil încă un reper al literaturii românești care nu s-a predat conformismului ideologic și estetizant.”

Volumul a apărut la editura Ratio et Revelatio.