Apariție editorială: Luminița Corneanu, Leonid Dimov. Un oniric în Turnul Babel

„Puțin cunoscut marelui public, deși poeți celebri ca Mircea Cărtărescu și Emil Brumaru îl recunosc drept maestru, Leonid Dimov (1926-1987) este pentru prima dată, acum, studiat sistematic, într-o cercetare monografică. Cu documentele din Arhiva CNSAS pe masă, Luminița Corneanu reconstituie un destin uman și literar dramatic, marcat de tragediile colective ale României secolului XX, de la prigoană împotriva evreilor din anii ’40 la supravegherea Securității în timpul comunismului.

Apariție editorială: Mariana Barna, Industrializare şi demografie în centrele urbane ale Crişanei (1960-1980)

„Potrivit autoarei, s-a încercat prin această lucrare o reconstituire a istoriei unui aspect din evoluţia social-economică şi politică a ţării noastre, cuprins între sfârşitul epocii Gheorghiu-Dej şi parte din epoca Ceauşescu, bazat pe documente edite şi inedite. […] Autorea reuşeşte să identifice toate întreprinderile care au funcţionat în acest spaţiu al Crişanei, reconstituind dintre ruine istoricul fiecăreia. În spatele fiecărei fabrici se ascunde o poveste.”

Informații preluate dintr-un articol publicat de Cristina Pușcaș în ziarul Zide Zi Oradea & Bihor, unde cei interesați pot găsi mai multe detalii.

Apariție editorială „Plural. Journal of the History and Geography Department, «Ion Creangă» State Pedagogical University” , vol. 2, 1-2/2014

La Editura Arc din Chișinău a apărut „Plural. Journal of the History and Geography Department, «Ion Creangă» State Pedagogical University, vol. 2, no. 1-2/2014. Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul revistei.

Apariție editorială: Claudia Tişe, Administraţie şi politică în Regiunea Autonomă Maghiară (1852-1968)

„Lucrarea vine să lămurească o serie de probleme privind pretenţiile de autonomie teritorială a etnicilor maghiari din zona Mureş, autoarea având acces, de-a lungul documentării la o serie de acte de arhive, atât în limba română, cât şi limba maghiară. În opinia Claudiei Tişe, înfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare a fost un simplu experiment, prin care autorităţile române au căutat să rezolve problemele naţionale, implementând modelul sovietic. […] Lucrarea mai cuprinde, pe lângă capitolul privind naşterea şi sfârşitul Regiunii şi alte trei capitole în care autoarea abordează tema structurii etnice şi confesionale a zonei, tendinţele şi politicile revizioniste ale comunităţii maghiare, precum şi relaţiile româno-ungare.”

Informații preluate dintr-un articol publicat de Cristina Pușcaș în ziarul Zi de Zi Oradea & Bihor, unde cei interesați pot găsi mai multe detalii.

New book: Elena Dragomir, Cold War Perceptions. Romania’s Policy Change towards the Soviet Union, 1960-1964

This book investigates Romania’s early 1960s change in policy towards the Soviet Union, focusing on two questions in particular: namely, what actually changed and why this change occurred. Drawing from recently declassified archive materials, this book utilises a perceptual approach and a paradigm which argues that post-war Romania allied not against the threat, but with the (perceived) threat – the USSR. Focusing on the proximate causes triggering this policy change, it investigates the emergence of Romania’s opposition to the USSR predominantly through two case studies – the CMEA reform process and the Sino-Soviet dispute. The book focuses on the period between 1960 and 1964, between Romania’s first categorical (albeit non-public and indirect) opposition to the USSR and the issuing of the declaration marking Romania’s first public and official (although indirect) acknowledgement of disagreements with the USSR. 

Apariție editorială: Cristian Vasile, Viaţa intelectuală şi artistică în primul deceniu al regimului Ceauşescu. 1965-1974

„Pornind cu precădere de la documentele de arhivă emise de autori­tă­ţile ideologice care au supervizat instituţiile culturale şi de artă şi unităţile de învăţământ, autorul surprinde dinamica vieţii intelectuale şi artistice în primul deceniu al regimului Nicolae Ceauşescu, mai ales în relaţie cu strategiile puterii în domeniul cultural-ideologic. Rând pe rând, sunt analizate controversele în jurul înfiinţării Muzeului Naţional de Istorie, instrumentalizarea mişcării artistice de amatori care a prece­dat fenomenul „Cântarea României“, lumea teatrului şi a literaturii, precum şi sistemul educaţional.

Informații preluate de pe site-ul editurii Humanitas, unde cei interesați pot găsi mai multe detalii.