Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Aurora Dumitrescu (Ille)

S-a născut la 13 februarie 1932, în Beiuș, județul Bihor. A fost arestată în 13 decembrie 1951, pe când avea 20 de ani, „pentru apartenență la «Lotul Beiușenilor», organizație considerată «subversivă, paramilitară, cu caracter legionar».

„După arestare a fost dusă la sediul Securității din Oradea și anchetată timp de un an și o lună. A fost lovită în repetate rânduri și supusă unui regim foarte dur, anchetatorii ajungând chiar să-i fractureze o mână.

Apariție editorială: Cornel Jurju, „Tovarășii împotriva Coroanei”. Ideologie și propagandă în România comunistă

„Cartea realizează o inventariere a clişeelor de esenţă ideologică prin care regimul comunist din România a încercat să compromită/să ducă în uitare monarhia constituţională ca instituţie şi entitate istorică fundamentală pentru naţiunea română. Totodată cartea Tovarăşii împotriva Coroanei evidențiază vulnerabilitatea memoriei, în general, atunci când aceasta se află sub asaltul intensiv/repetitiv al ideologiei şi propagandei.”

Apariție editorială: Nicolae Stroescu-Stînișoară, În zodia exilului. Întrezăriri. Fragmente de jurnal

Volumul de faţă cuprinde fragmente din jurnalul ţinut de Nicolae Stroescu-Stînişoară în perioada 1978-1997.

Nicolae Stroescu-Stînişoară s-a născut la 1.11.1925. După al Doilea Război Mondial s-a implicat în activitatea unei organizații studențești anticomuniste. Între 1952-1954 a trăit în clandestinitate, fiind permanent căutat de Securitate. În 1964 s-a predat la Procuratura Generală Militară din București. A fost anchetat la Malmaison și eliberat. În 1969 a emigrat RFG. Începând cu 1972 a ocupat diverse funcții la Radio Europa Liberă, inclusiv director (1988-1994). S-a stins din viață la 27.06.2014.

Informații preluate de pe wikipedia și de pe site-ul editurii Vremea, unde cei interesați pot găsi mai multe detalii.

Apariție editorială: Nicolae Stroescu-Stînișoară, Povestea Europei Libere

Nicolae Stroescu-Stînişoară răspunde la întrebările jurnalistului Andrei Crăciun.

Nicolae Stroescu-Stînişoară s-a născut la 1.11.1925. După al Doilea Război Mondial s-a implicat în activitatea unei organizații studențești anticomuniste. Între 1952-1954 a trăit în clandestinitate, fiind permanent căutat de Securitate. În 1964 s-a predat la Procuratura Generală Militară din București. A fost anchetat la Malmaison și eliberat. În 1969 a emigrat RFG. Începând cu 1972 a ocupat diverse funcții la Radio Europa Liberă, inclusiv director (1988-1994). S-a stins din viață la 27.06.2014.

Informații preluate de pe site-ul editurii Vremea și de pe wikipedia.

Apariție editorială: Dan Dănilă, Frontieriștii

„Am părăsit România şi am emigrat în Lumea Nouă pentru a-mi găsi libertatea. Tot ce am vrut de la viaţă a fost obţinerea unei oaze de libertate şi puţină recunoaştere.Dar ignoranţa şi prejudecăţile vechiului continent traversaseră şi ele Oceanul Atlantic, cu mult înaintea mea, probabil cu primii pionieri ajunşi în America de Nord. Deci lupta mea nu luase sfârşit odată cu emigrarea, ba chiar din contră, tocmai urma să înceapă.

Apariție editorială: Jean Schafhütl, Anii pierduti. Amintirile unui arhitect deportat in URSS

„Schafhütl e un intelectual sadea, înalt în viziune şi melodios în expresie. Împotriva opiniei curente că literatura carcerală este nereuşită sub unghi estetic, limba memoriilor de faţă e mătăsoasă. Citeşti volumul cu plăcere, ca pe o mărturie înzestrată cu farmec literar. Autorul nu se lamentează şi nici nu osîndeşte, dar se revoltă împotriva dramei de care a avut parte. De ce a trebuit să treacă prin ce a trecut? Schafhütl se va întoarce în România în 1950, absolvind în final Arhitectura. Anii pierduţi sunt o mărturie cântărind cât ruperea unei tăceri”. Sorin Lavric

Apariție editorială: Levon Harutiunian, Siberia dus-întors

„Carte-document: memoriile unuia dintre armenii supraviețuitori deportați în Siberia, fiind catalogat drept element social periculos. A petrecut 11 ani în sistemul lagărelor sovietice între aprilie 1945 și aprilie 1956, iar paginile sale stau mărturie pentru nenumărate destine frânte de regimul comunist.

Apariție editorială: Mihai Gheorghiu, România dincolo de trecut. Eseu despre experiența servituții

„Într-o bună zi descoperi uimit că exiști, descoperi teribila evidență a lui a fi. Este chiar ziua în care, vânat fiind, ai putea să mori, în care ceilalți, vânați și ei, mor lângă tine atingându-te cu ultima privire, cu ultima respirație, cu ultima nădejde.”

Informații preluate de pe site-ul editurii Eikon, unde cei interesați pot găsi mai multe detalii.