Expoziție de fotografie: „AȘA VĂZUT-A ZAHARIA. Improvizații într-o lume captivă”

Expoziția, realizată de Ambasada Republicii Moldova în România și Muzeul Național al Țăranului Român, va fi vernisată miercuri, 21 martie 2018, ora 18.30, la Sala Foaier și va putea fi vizitată până pe 22 aprilie 2018, de marți până duminică, între orele 10 și 18. Intrarea este liberă.

Apariţie editorială: Adrian Nicolae Petcu, Clerici şi teologi din Arhiepiscopia Aradului în închisorile comuniste (1945-1964)

Volumul de 210 pagini conține un număr de 66 de fișe biografice ale clericilor și teologilor din Arhiepiscopia Aradului, ordonate alfabetic, o prefață a Înaltpreasfințitului dr. TIMOTEI Seviciu, Arhiepiscopul Aradului, o introducere de Adrian Nicolae Petcu și anexe.

„Problematica clericilor și teologilor arădeni deținuți în închisorile comuniste reprezintă un important capitol al istoriei recente Ortodoxiei Românești, un exemplu de mărturisire și demnitate bisericească într-o epocă prea puțin cunoscută și adeseori manipulate în termini negativi de către detractorii bisericii” 

                                                                    Adrian Nicolae Petcu

Apariţie editorială: Ierom. Grigorie Benea (coord), Preoți din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului în temnițele comuniste

Volumul are un cuvânt înainte de IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, un argument și o introducere, și conține 3 studii abordând diverse aspecte privitoare la istoria bisericii ortodoxe în anii comunismului și 97 de fișele biografice ale preoților din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului.

Volumul de 400 de pagini, coordonat de Ierom. Grigorie Benea, îi are ca autori pe Andreea Ineoan, Emanuil Ineoan, Andreea Opriș, Adrian Nicolae Petcu, pr. Dorin Sas, Dragoș Ursu, și a apărut la Editura Renașterea.

Apariţie editorială: Liliana Corobca, Capătul drumului

„Familia Anei Blajinschi, o femeie de aproape 90 de ani, decide să o mute pe aceasta la un cămin de bătrâni. O strănepoată primește misiunea delicată de a merge la ea ca s-o convingă să accepte această soluție. Însă vizita ia o turnură neașteptată când octogenara începe să-i povestească fetei despre perioada de coșmar din tinerețe, când a fost deportată în stepele Kazahstanului. După o călătorie cumplită, alături de mii de oameni înghesuiți în vagoanele pentru vite, în timpul căreia a crezut la un moment dat că și-a găsit dragostea, pentru Ana au urmat 10 ani de viață grea, pe timp de război și foamete, însă credința în Dumnezeu și speranța că va supraviețui i-au dat putere.

Apariţie editorială: Cristina Vățulescu, Cultură şi poliție secretă în comunism

„Deschiderea arhivelor polițiilor secrete a iscat scandaluri compromițătoare în tot fostul bloc sovietic. Cultură și poliție secretă în comunism este o analiză revelatoare și responsabilă a acestor arhive, autoarea oprindu-se asupra celor mai temute documente – dosarele personale – și asupra mai puțin cunoscutelor colecții de filme. Cristina Vățulescu arată că dosarul personal a fost genul biografic cel mai puternic și mai răspândit în comunism, cu structură predefinită, și îi studiază efectele asupra dezvoltării autobiografiei, romanului și altor genuri literare majore în epocă.

Dezbatere: Locul muzeului în societatea contemporană

În cadrul evenimentelor dedicate Centenarului Marii Uniri de la 1918, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” și Primăria Municipiului București îi invită pe cei interesați la conferința-dezbatere „Locul muzeului în societatea contemporană și vernisarea  unei expoziții de fotografie cu săli din muzeele românești organizate după 1918.

Apariție editorială: Memoria - Revista gândirii arestate, nr. 101 (4/2017)

    A apărut numărul 101 din „Memoria - Revista gândirii arestate”. Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul.

Apariție editorială: Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (coord.), Edificarea orânduirii socialiste: Violența politică și lupta de clasă în colectivizarea agriculturii din România, 1949-1962

„Lucrarea se axează pe studiul rolului violenţei politice și al luptei de clasă în construcţia regimului comunist. În mod expres, autorii celor 12 studii cuprinse în volum s-au axat pe procesul de edificare și perfecţionare a instrumentelor de coerciţie și a aparatului de represiune în lumea rurală în procesul colectivizării agriculturii din anii 1949-1962. Autorii susțin că investigarea relaţiei dintre colectivizarea agriculturii și violenţa politică, coerciţia și represiunea provocate de acest proces de inginerie socială este esenţială pentru înţelegerea transformărilor suferite de lumea rurală din România în anii 1949-1962. Lucrarea atinge o problemă centrală din istoria României comuniste, care a afectat milioane de oameni, preponderent din mediul rural, și a schimbat realităţile sociale, economice și politice în ansamblul ţării.”

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul lucrării:

Lansare de carte: „România – Supraviețuire și Afirmare prin Diplomație în anii Războiului Rece: Trei decenii de relații româno - vest-germane 1955-1985: Documente I: 1955-1973; Documente II: 1974-1985.”

Marți, 20 februarie 2018, începând cu ora 16.00, la Fundația Europeană Titulescu (Șos. Kiseleff, nr. 47, sect. 1, București) vor fi lansate volumele: „România - Supraviețuire și Afirmare prin Diplomație în anii Războiului Rece

Volumul 10: Trei decenii de relații româno - vest-germane 1955-1985: Documente I: 1955-1973.

Volumul 11: Trei decenii de relații româno - vest-germane 1955-1985: Documente II: 1974-1985.”

Cele două volume sunt coordonate de Nicolae Ecobescu și le au ca editori pe Nicolae Ecobescu și Constantin Moraru.

Apariție editorială: Radu Stancu, Pedeapsa cu moartea în România comunistă

„Mii de oameni au fost ucişi de către reprezentanţi ai statului după ce comuniştii au preluat puterea în România la mijlocul anilor 1940 până către finele anilor 1950, în vreme ce mai puţin de 400 au fost executaţi legal până la căderea regimului. De ce a ales regimul această cale pentru o parte dintre ei şi cum au coexistat cele două forme de crime comise de stat? Deşi marginală comparativ cu alte fenomene represive din aceeaşi perioadă, precum execuţiile extrajudiciare sau morţii în închisori, în special din punct de vedere cantitativ, suntem de părere că prevederile legale şi modalitatea în care acestea au fost utilizate ilustrează cu succes procesul de politizare a însăşi pedepsei cu moartea.