Festivalul Internaţional "Mene Tekel", Praga, 22 februarie - 5 martie 2010

În perioada 22 februarie - 5 martie 2010 în spaţiul aparţinând Universităţii „Carolina” din Praga, se desfăşoară a IV-a ediţie a Festivalului Internaţional „Mene Tekel” (www.menetekel.cz). Festivalul, dedicat cinstirii memoriei victimelor comunismului şi luptei împotriva totalitarismului, este organizat de Confederaţia Foştilor Deţinuţi Politici din Cehia, Consiliul Local Praga, Asociaţia „Arta fără Frontiere” şi Institutul pentru Studierea Regimurilor Totalitare din Cehia.

În festival sunt prezentate mai multe expoziţii referitoare la perioada comunistă. România este reprezentată de expoziţia „Numitorul comun: moartea”. 

  

 

 

 

Petitie pentru demontarea tancurilor sovietice si crearea unui muzeu dedicat memoriei victimelor comunismului

Prim-ministrului Republicii Moldova, Vlad Filat; Presedintelui Parlamentului, Presedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu; Ministrului Culturii, Boris Focsa; Ministrului Educatiei, Leonid Bujor; Presedintelui Comisiei Parlamentare pentru Cultura, Educatie, Cercetare, Tineret, Sport si Mass-media, Corina Fusu.

Initiatorii actiunii ANTI-TANC isi propun sa determine sensibilizarea publicului, precum si a guvernarii pro-europene reprezentata de Alianta pentru Integrare Europeana, in legatura cu prezenta tancurilor sovietice amplasate pe post de monumente istorice pe teritoriul Republicii Moldova.
Consideram ca aceste vestigii de trista faima ale epocii sovietice, de rand cu sarma ghimpata care margineste raul Prut constituie elemente ale ocupatiei straine si dauneaza demersurilor europene asumate de AIE si sustinute de majoritatea cetatenilor RM.
Prin urmare, facem apel catre autoritatile competente sa intreprinda actiunile necesare pentru demontarea tancurilor sovietice si amplasarea acestora in cadrul unui muzeu dedicat memoriei victimelor regimului sovietic inuman care a provocat moartea a milioane de fiinţe umane.
*Petiţia se adresează cetăţenilor Republicii Moldova.

Dan NICU
Petru SIRGHI
Initiatori ai actiunii ANTI-TANC

P.S. Gasiti petitie aici, si puteti semna pentru aceasta petitie accesand urmatorul link:http://www.petitieonline.ro/petitie/semneaza/petitie_pentru_demontarea_tancurilor_sovietice_si_crearea_unui_muzeu_dedicat_memoriei_victimelor_comunismului-p56845054.html
P.P.S. Nu uitati sa verificati adresa de e-mail pentru a finaliza semnarea petitiei

Dumitru Lăcătuşu, Alin Mureşan (editori), Casa Terorii. Documente privind penitenciarul Piteşti (1947-1977)

Volumul conţine informaţii inedite despre „reeducarea” deţinuţilor din penitenciarul Piteşti şi despre istoricul şi regimul acestui loc de detenţie în perioada comunistă (1947-1977). Documentele incluse constituie o sursă indispensabilă pentru înţelegerea acestui proces, fiind completate de două studii şi un aparat critic bogat ce prezintă în detaliu mecanismele „reeducării”, etapele acesteia şi scurte biografii ale principalelor personaje implicate în „reeducare”. Ni se oferă astfel, pentru prima dată, dovezi despre rolul central al lui Gheorghe Pintilie în acest proces, dar şi o imagine de ansamblu asupra unui fenomen cu profunde implicaţii asupra istoriei României.

Detalii şi comenzi

http://www.polirom.ro/catalog/carte/casa-terorii-documente-privind-penitenciarul-pitesti-1947-1977-3679/

Mircea Stănescu, Reeducarea în România comunistă (1945-1952). Aiud, Suceava, Piteşti, Braşov

Lucrarea este prima dintr-o suită de trei volume ce reprezintă o istorie a reeducării comuniste de la sfârşitul anilor ’40 şi începutul anilor ’50. Volum tratează, în primul rând, începuturile reeducării. Este vorba despre Makarenko şi naşterea pedagogiei sovietice, şi legătura acesteia cu practicile reeducative de detenţie din România comunistă, subiect neexplorat încă ştiinţific; precedentele reeducative de la închisoarea Aiud (1945-1948); reeducarea de la Suceava (1948-1949); reeducarea desfăşurată la închisoarea Piteşti (1949-1951) şi extinderea ei la închisoarea Braşov (1950-1951).

Scopul lucrării este să redea istoria tentativelor şi reuşitelor regimului comunist din România perioadei indicate de a restructura (reeduca) deţinuţii politici, adică, pe scurt: de a-i transforma din duşmani (reali sau presupuşi) în aderenţi (reali) ai doctrinei şi practicii comuniste.

Lucrarea are în vedere studierea unui subiect care priveşte criminalitatea comunismului într-o formă completă: atât ca exterminare fizică, cât şi ca distrugere psihică (culturală şi, în genere, umană).

Următoarele două volume vor acoperi: reeducarea la închisorile Târgşor (1949-1950) şi Gherla (1950-1951), respectiv reeducarea de la Târgu Ocna, Canal şi Ocnele Mari (1950-1951). 

Detalii şi comenzi la
http://www.polirom.ro/catalog/carte/reeducarea-in-romania-comunista-1945-1952---3656/

Expozitia „Numitorul comun: moartea” la Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu” - Giurgiu

La 2 februarie 2010, ora 11.00, la Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu” - Giurgiu, a avut loc deschiderea oficială a expoziţiei. Publicul interesat o poate vizita în perioada 2 - 16 februarie 2010.

  

Traian Popescu, "Macă", nu mai este printre noi

Traian Popescu s-a născut în Bucureşti la 27 august 1923. A urmat Liceul „Aurel Vlaicu” din capitală şi Facultatea de Construcţii din cadrul Politehnicii Bucureşti. A fost arestat la 15 mai 1948 şi condamnat la 20 de ani muncă silnică. A fost închis la arestul SSI, Ministerul de Interne, Rahova, Jilava, Piteşti, Gherla, Aiud, Văcăreşti. A trecut prin ceea ce el a numit „experimentul Piteşti”, fiind torturat în camera 99 din Gherla. În ciuda schingiuirilor la care a fost supus, a refuzat să-şi lovească colegii de suferinţă. A fost eliberat la 18 aprilie 1964. Supus şicanelor Securităţii, şi-a luat diploma de inginer în 1969, la 46 de ani.

După 1989 a dus o intensă activitate de popularizare a suferinţelor din închisorile comuniste, scriind cărţi (cea mai cunoscută fiind „Experimentul Piteşti. Mucenicie şi satanizare”), articole şi studii, participând la numeroase simpozioane şi conferinţe. În închisoare a compus muzică cu caracter simfonic deşi nu avea hârtie sau creion, pe care a avut bucuria să o asculte interpretată în anii ’90.

În urmă cu aproape 2 ani, la o lansare de carte organizată de IICCR la Facultatea de Istorie mi-a făcut propunerea ca IICCR să pună câte o plachetă comemorativă în principalele locuri de anchetă şi detenţie din Bucureşti. I-am rămas dator cu punerea în practică a acestei idei. Sper că nu pentru prea mult timp...

Traian Popescu, "Macă", nu mai este printre noi, dar rămâne viu în memoria celor care am avut bucuria să-l fi cunoscut.

„Vânătorul de Securişti”

Proiecţie de film şi dezbatere cu publicul

Institutul Cultural Francez din Bucureşti şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc vă invită la proiecţia filmului documentar Vânătorul de Securişti, realizat de Mirel Bran şi Jonas Mercier. Evenimentul va avea loc marţi 26 ianuarie, la ora 17.30, la Sala Elvira Popescu a Institutului Cultural Francez, Bulevardul Dacia, nr. 77.

Documentarul prezintă campaniile de căutare şi exhumare a partizanilor anticomunişti executaţi fără proces de Securitate. Acest film este o istorie despre speranţa noii generaţii de a-şi cunoaşte şi înţelege trecutul. Proiecţia va fi urmată de un dialog cu realizatorii şi protagoniştii filmului.

Participă: Mirel Bran, jurnalist şi regizor, Denis Soriot, Director al Institutului Cultural Francez din Bucureşti, Marius Oprea, Preşedintele IICCMER, familii ale victimelor executate de Securitate.

Imagini din clădirea fostului Penitenciar comunist de la Piteşti

Camera 4-Spital azi

Camera 4-Spital azi

 Camera 4-Spital azi

 

Imagine din subsolul clădirii

Imagine din subsolul clădirii

Intelectualii şi regimul comunist. Istoria unei relaţii - Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, vol. IV-2009

Cuprins

Clara Mareş, Argument

Intelectualii şi regimul comunist. Istoriile unei relaţii. Perspectivele generale

- Gabriel Catalan, Istoriografia Română sub impactul modelului sovietic (1947-1955)

- Liviu Pleşa, Metode represive folosite de Securitate pentru controlul istoricilor clujeni (1945-1965)

- Peter Weiss, Război rece cultural. Concurenţa literară germano-germană în România anilor ’60

- Ioana Macrea-Toma, Instituţionalizarea scriitorilor în comunism. Premise ideologice şi consecinţe profesionale

- George Ardeleanu, Hermeneuţii Securităţii (o fabulă tragi-comică)

- Alexandra Tomiţă, Cântând afonia puterii. Cultul personalităţii în România ceauşistă

- Sergiu Gherghina, Ionuţ Trăistaru, Între cosmetizare şi realitate. Reflectarea ultimelor zile ale comunismului din statele Pactului de la Varşovia în revista Lumea

Intelectualii şi regimul comunist. Istoriile unei relaţii. Studii de caz

- Ştefan Bosomitu, Miron Constantinescu – profilul intelectualului angajat

- Andrei Muraru, „Micul burghez”. O călătorie în biografia lui Vasile Mârza

- Iulia Vladimirov, Monica Lovinescu în documentele Securităţii: decada 1949-1959

- Simona-Maria Pop, Creaţia literară şi iluzia libertăţii. Studiu de caz Adrian Marino

- Clara Mareş, Pânza de păianjen. Ion D. Sîrbu în plasa Securităţii Recenzii

- Vladimir Tismăneanu, Cristian Vasile, Perfectul acrobat. Leonte Răutu. Măştile răului

- Dinu C. Giurescu, De la Sovromconstrucţii nr. 6 la Academia Română. Amintiri. Mărturii

- Cătălin Zamfir. O istorie subiectivă în sociologia românească din 1944 până în prezent

- Nicolae Merişanu, Dan Taloş, Antologia ruşinii după Virgil Ierunca

- Zoltán Rostás, Antonio Momoc, Activiştii mărunţi. Istorii de viaţă

Prezentarea autorilor

Pentru detalii şi comenzi 
http://www.polirom.ro/catalog/carte/intelectualii-si-regimul-comunist-istoriile-unei-relatii-anuarul-institutului-de-investigare-a-crimelor-comunismului-in-romania-volumul-iv-200-3621/

Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova

Preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu a emis joi, 14 ianuarie, un decret prezidenţial privind constituirea Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova.

În document se menţionează: „Declaraţia de Suveranitate din 23 iunie 1990 şi Declaraţia de Independenţă din 27 august 1991 au însemnat pentru Republica Moldova nu doar înlăturarea regimului comunist totalitar, dar şi şansa edificării unei societăţi democratice. Deşi în aceste aproape două decenii Republica Moldova a înregistrat progrese pe calea edificării statului de drept şi integrării în Uniunea Europeană, ea rămîne şi astăzi un stat ce nu cunoaşte adevărul despre regimul comunist totalitar din istoria sa.

Informarea obiectivă şi multilaterală a societăţii despre aceasta este imperios necesară pentru ca generaţiile născute în perioada postcomunistă să cunoască esenţa totalitară a regimului comunist şi să nu admită instaurarea unor regimuri similare pe viitor.

Pornind de la prevederile Rezoluţiei nr.1096 (1996) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind măsurile de eliminare a moştenirii fostelor sisteme totalitare comuniste şi ale Rezoluţiei nr.1481 (2006) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind necesitatea unei condamnări internaţionale a crimelor regimurilor comuniste totalitare şi în temeiul art. 94 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova,

Preşedintele Republicii Moldova d e c r e t e a z ă:

Art.1. - Se constituie Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova în următoarea componenţă:

Preşedinte:

Cojocaru Gheorghe - doctor în istorie

Vicepreşedinţi: Caşu Igor - doctor în istorie, Musteaţă Sergiu - doctor în istorie

Secretar: Taşcă Mihail - doctor în drept

Membri: Bahnaru Vasile - doctor habilitat în filologie; Beşleagă Vladimir – scriitor; Casian Ion – avocat; Chircă Sergiu - doctor habilitat în economie; Crudu Lilia – politolog; Cuşco Andrei - doctor în istorie; Dragnev Demir - doctor habilitat în istorie; Enciu Nicolae - doctor habilitat în istorie; Eşanu Andrei - doctor habilitat în istorie; Juc Victor - doctor în filozofie; Moşanu Alexandru - doctor habilitat în istorie; Negru Gheorghe - doctor în istorie; Negură Petru - doctor în sociologie
Olaru-Cemîrtan Viorica - doctor în istorie; Palade Gheorghe - doctor în istorie; Parasca Pavel - doctor habilitat în istorie; Petrencu Anatol - doctor habilitat în istorie; Postică Elena - doctor în istorie; Sîrbu Ion - doctor habilitat în filozofie; Smochină Andrei - doctor habilitat în drept; Stăvilă Veaceslav - doctor în istorie; Şarov Igor - doctor în istorie; Şişcanu Ion - doctor habilitat în istorie
Tihonov Ludmila - doctor în istorie; Ţicu Octavian - doctor în istorie; Varta Ion - doctor în istorie

Art.2. - Comisia:
a) va constitui grupuri de lucru în vederea realizării scopului propus;
b) va studia documentele şi materialele privind activitatea principalelor instituţii implicate în instaurarea şi menţinerea regimului comunist totalitar, prin prisma respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
c) va informa periodic societatea despre activitatea sa;
d) va elabora un studiu, o culegere de documente şi un raport analitic privind aprecierea istorică şi politico-juridică a regimului comunist totalitar;
e) va prezenta, pînă la 1 iunie 2010, Preşedintelui Republicii Moldova propuneri în problema de studiu.

Art.3. - Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale şi locale vor acorda comisiei asistenţa necesară.

Art.4. - Prezentul decret intră în vigoare la data semnării.".