Potrivit procurorului
militar clujean Viorel Siserman, Teodor Şuşman senior nu s-ar fi sinucis. Magistratul
a declarat că, în urma cercetărilor criminaliştilor, s-a dovedit că niciunul
din cele 6 gloanţe identificate nu ar fi provenit din arma lui Teodor Şuşman.
De altfel, el este de părere că un proiectil tras de la o distanţă mică trebuia
să iasă pe partea cealaltă, nu să rămână în cap, aşa cum s-a întâmplat în acest
caz.
Joi, 22 iulie 2010, de la ora 20.30, la Centrul Cultural „Reduta” din Braşov (Str. Apollonia Hirschner nr. 8) va avea loc proiecţia filmului documentar Kapitalism, reţeta noastră secretă, urmată de o întâlnire a regizorului Alexandru Solomon cu publicul.
Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român în cadrul celei de a XVI-a ediţii a Cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească, desfăşurate la Braşov în perioada 7-31 iulie.
Kapitalism, reţeta noastră secretă (producţie Hi Film Productions & Seppia, 2010), documentar
regizat de Alexandru Solomon, cu o distribuţie din care fac parte magnaţii George Becali, George Copos, Dan Diaconescu, Ioan Niculae, Dinu Patriciu, George Pădure şi Dan Voiculescu, descrie drumul României „de la un comunism cu faţă urâtă la o democraţie originală de piaţă”. Filmul a fost selecţionat recent la Festivalul de la Sarajevo 2010.
Accesul publicului la proiecţie este liber, în limita locurilor disponibile.
Andrea
Dobeş, Reprimarea elitelor interbelice.
Colonia ,,Dunărea” Sighet (1950-1955), Editura
Valea Verde, Sighetu Marmaţiei, 2010
Vineri, 16 iulie 2010, ora 12.30, în cadrul ediţiei a XIII-a a Şcolii de Vară de la
Sighet, la Memorialul Victimelor
Comunismului şi al Rezistenţei se va lansa volumul semnat de Andrea
Dobeş, Reprimarea elitelor
interbelice. Colonia ,,Dunărea” Sighet (1950-1955), Editura Valea Verde, Sighetu Marmaţiei, 2010, 222 p.
Închisoarea de la Sighet (cunoscută
în epocă drept Colonia „Dunărea”), a beneficiat până în prezent de un interes
relativ modest din partea istoricilor, chiar dacă este, de departe, cea mai
cunoscută închisoare comunistă din România. În aceste condiţii, Andrea Dobeş, cercetător în cadrul
Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei
(http://www.memorialsighet.ro/), şi, în opinia noastră, cea mai bună
cunoscătoare a subiectului, oferă această lucrare atât specialiştilor interesaţi
de sistemul represiv comunist, cât şi publicului larg.
Bazată
pe o cercetare laborioasă în arhivele fostei Securităţi, dar şi pe lucrări
generale şi mărturii de istorie orală, cartea anticipează o teză de doctorat ce
îşi propune o tratare monografică mult mai aprofundată a ceea ce a însemnat
„închisoarea elitelor” de la Sighet.
Cartea
beneficiază de o prefaţă de semnată de istoricul englez Dennis Deletant, unul
dintre cei mai buni cunoscători ai istoriei recente a României.
Cuprinsul cred că poate să
ilustreze cel mai bine multitudinea de aspecte analizate de autoare şi să
convingă asupra profesionalismului abordării.
Printre
publicaţiile lansate de Institutul de Istorie Orală se numără două lucrări despre
Holocaustul din Nord-Vestul Transilvaniei, ambele având ca editor pe Ioana
Cosman.
Ioana
Cosman (editor), Depoziţii despre viaţă şi moarte. Holocaustul din Nord-Vestul
Transilvaniei. Cercetare de istorie orală,Argonaut, Cluj-Napoca, 2009
este al
VI-lea volum din seria Supplementum AIO
şi prezintă o parte din rezultatele unor cercetări privind Holocaustul, demarate
la Cluj-Napoca în urmă cu mai mulţi ani.
Volumul
debutează cu un studiu semnat de Doru Radosav, directorul Institutului, Holocaustul: istorie, memorie, reprezentare.
Câteva consideraţii şi continuăcu
un studiu introductiv (în limba română şi în engleză), semnat de Ioana Cosman, Shoah în Transilvania de Nord, despre situaţia
evreilor din România în perioada interbelică, dar mai ales din Transilvania
după august 1940.
Apreciez
ca fiind foarte importantă în economia acestui studiu partea dedicată stadiului
cercetărilor privind Holocaustul în România, utilă celor interesaţi de a demara
cercetări în acest domeniu.
Urmează apoi 26 interviuri de istorie orală, cu
evrei, români şi maghiari, realizate în judeţele: Bihor (5), Satu Mare (5),
Sălaj (8), Mureş (8), de Ioana Cosman, Daniel Stejerean, Adrian Oneţ, Dinu
Gherman, Cosmina Paul, Aura Pintea, Adrian Boda.
Ioana
Cosman (editor), Shoah în Transilvania de Nord. Depoziţii despre
viaţă şi moarte. Cercetare de istorie orală, Argonaut, Cluj-Napoca, 2010
Al VIII-lea volum din seria Supplementum
AIO, vine ca o continuare firească a volumului Depoziţii despre viaţă şi moarte: Holocaustul din Nord-Vestul
Transilvaniei. Cercetare de istorie orală.
Volumul
debutează cu o notă a editorului în care se prezintă foarte pe scurt situaţia
evreilor după 1918 şi continuă cu 24 de interviuri cu evrei deportaţi,
supravieţuitori ai Holocaustului, dar şi cu români sau maghiari, martori ai perioadei
respective. Interviurile au fost realizate de Ioana Cosman, Daniel Stejerean, Dinu
Gherman, Gela
Benchea
în judeţele Bistriţa-Năsăud (5), Cluj (9), Maramureş (10).
Între lucrările lansate de Institutul
de Istorie Orală pe 24 iunie se numără şi ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, din volumul Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din
România. Grupul „Cruce şi Spadă” - Mărturii (editori: Denisa Bodeanu,
Cosmin Budeancă, Valentin Orga; studiu introductiv: Valentin Orga), Argonaut,
Cluj-Napoca, 2009.
De la prima variantă a volumului, publicată în 2005 într-un tiraj foarte
redus, au mai fost identificaţi martori, ale căror relatări vin să lărgească
perspectiva asupra activităţii grupului de rezistenţă. Foarte importantă în
acest context consider mărturia Alexandrinei Lupu, soţia unuia dintre membrii
grupului, ea însăşi decisă să ia drumul munţilor, şi al cărui interviu oferă
informaţii detaliate asupra reţelei din zona Moldovei a organizaţiei conduse de
Gheorghe Gheorghiu Mărăşeşti. Totodată, sentinţa judecătorească în cazul
membrilor ce proveneau din această zonă aduce informaţii noi despre aria de
acţiune şi planurile organizaţiei.
De asemenea, accesul
la arhiva CNSAS şi la Arhiva Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au permis
obţinerea de informaţii care au ajutat la reconstituirea activităţii grupului, la
completarea biografiilor membrilor acestuia, dar şi a celor care i-au ajutat
sau pe care i-au întâlnit în închisorile comuniste, şi care sunt menţionaţi în
interviuri.
Din punct de vedere al structurii, volumul are un cuvânt înainte, un studiu
introductiv despre grup, 16 interviuri
de istorie orală, o mărturie scrisă, anexe (textele a două sentinţe şi a unui
manifest realizat de membrii grupului), indici şi fotografii.
„Despre comunism, crime şi nevinovăţie”se numeşte un articol
semnat de Camelia Sisko în săptămânalul transilvănean Corso. Am auzit de acest
săptămânal în urmă cu puţină vreme şi i-am remarcat atât diversitatea tematică,
dar mai ales calitatea articolelor. Astăzi mi-a fost semnalat un articol
interesant despre Biszku Bela, unul dintre cei mai sângeroşi
opresori ai regimului Kadar. Fost ministru de Interne în perioada 1957-1961,
Biszku Bela apare în istorie drept cel care a condus o mare parte din
represaliile îndreptate împotriva celor consideraţi duşmani ai sistemului după
Revoluţia din 1956. Bilanţul victimelor din perioadă care a urmat revoluţiei din
’56 a fost de 300 de spânzuraţi, 20.000 de încarceraţi şi mai apoi condamnaţi
la moarte sau la închisoare pe viaţă şi 200.000 de persoane care au fugit din
Ungaria.
Pentru cunoscătorii problematicii de gen articolul
poate reprezenta o paralelă interesantă cu situaţia de la noi şi o dovadă în
plus că ţările foste comuniste evoluează pe coordonate similare. Dacă noi îi aveam
pe Vasile Ciolpan, Gheorghe Crăciun, Nicolae Pleşită şi îi avem în continuare pe
Gheorghe Enoiu şi alţii din aceaşi categorie, iată că nu departe de noi, Biszku Bela
trăieşte liniştit şi emite păreri „avizate” tinerilor jurnalişti interesaţi de
trecutul recent.
În 24 iunie la Cluj s-au lansat ultimele publicaţii ale
Institutului de Istorie Orală. Aşa cum am promis, revin cu prezentări
mai detaliate ale cărţilor.
Sînziana Preda, Istorie şi memorie în
comunităţile cehilor din Clisura Dunării, Argonaut, Cluj-Napoca, 2010, 326
p.
Lucrarea vine să completeze imaginea Banatului multietnic şi
multiconfesional, pe baza unei bogate bibliografii şi a surselor de arhivă. Dar
ceea ce o individualizează în peisajul istoriografic actual sunt cele 39 de
interviuri cu etnici cehi, realizate în 5 aşezări din sud-estul Banatului
(Sfânta Elena, Bigăr, Gârnic, Eibenthal, Şumiţa). Abordarea temei din
perspectiva istorie orale îi conferă originalitate şi reprezintă un nou
argument în favoarea utilizării mărturiilor în reconstituirea istorie minorităţilor
etnice şi religioase din România.
Pentru o mai bună ilustrare redau mai jos cuprinsul lucrării:
Istoria
ca povestire – Doru Radosav
Introducere
Capitolul
I
Memoria, discurs alternativ al istoriei
1.1. Memoria, sursă a
istoriei
1.2. Poveştile întemeierii
Capitolul
II
Istoria zbuciumată a unei noi existenţe
2.1. Banatul: o a doua şansă
2.2. Coloniile
2.3. Secolul XX: ascensiunea
unei comunităţi
2.4. Zorii unei lumi noi: de
la Homo Bohemicus la Homo Sovieticus
Prin amabilitatea arheologului Gheorghe Petrov, postez aceste imagini de la exhumarea lui Teodor Şuşman (senior), acţiune desfăşurată de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România la Răchiţele între 22-24 iunie 2010.
Prin răbdarea şi amabilitatea arheologului Gheorghe Petrov pot oferi o listă cu principalele ecouri în presă ale exhumării lui Teodor Şuşman. Unele sunt articole ample, altele sunt doar ştiri scurte, însă numărul lor mare demonstrează interesul pentru acest caz, deopotrivă spectaculos şi controversat. Din numărul foarte mare de link-uri am selectat doar publicaţiile importante şi siteurile de ştiri cu trafic apreciabil, în defavoarea colegilor blogeri, care au fost şi ei deosebiţi de activi în a reflecta evenimentul.
Sunt de profesie istoric. Îmi plac munca mea, excursiile la munte, muzica rock şi lucrurile amuzante. Restul... e tacere. PS: Punctele de vedere exprimate pe acest blog nu reprezintă în nici un fel punctul de vedere al instituţiilor la care sunt angajat sau afiliat.
