Un articol despre o serie de partizani anticomunişti (Ion Gavrilă Ogoranu, Teodor Şuşman, Teofil Mija, Gheorghe Popa, Ion Chiuchiur, Gheorghe Motrescu) a apărut în Revista "Historia" şi poate fi accesat la adresa:
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/povestile-partizanilor-anticomunisti-martiri
luni, 27 septembrie 2010
miercuri, 22 septembrie 2010
Expoziţie „Hannah Arendt. Încrederea în om”
Goethe-Institut Bucureşti, Literaturhaus Berlin
Expoziţia cu caracter documentar urmăreşte viaţa scriitoarei Hannah Arendt prin numeroase fotografii şi câteva ediţii princeps. Expoziţia evidenţiază cele mai importante cărţi ale scriitoarei (Originile Totalitarismului, Condiţia umană, Eichmann la Ierusalim, Eseu asupra revoluţiei) şi evocă, în acelaşi timp, relaţia acesteia cu Martin Heidegger şi prieteniile literare şi filosofice cu Karl Jaspers, Hermann Broch, Randall Jarrell şi Uwe Johnson.
Expoziţia este însoţită de comentarii în limbile germană şi română. De asemenea, celebra discuţie televizată dintre Hannah Arendt şi Günter Gaus, Ce rămâne? Rămâne limba maternă (ZDF; 1964), poate fi vizionată în germană şi română.
Luni, 18 octombrie, expoziţia va găzdui şi un colocviu dedicat Hannei Arendt, care va fi moderat de politologul Ekkehart Krippendorff (Freie Universität Berlin).
Vernisajul va avea loc marţi, 28.10.2010, ora 12:00, la sediul New Europe College, Str. Plantelor 21, iar expoziţia poate fi vizitată în perioada 28.09.-28.10.2010, pe bază de programare prealabilă, la telefoanele 021-327 00 35; 021-307 99 10 sau prin email, la dna Ana Buculei (abuculei@nec.ro).
marți, 21 septembrie 2010
Dezbatere: „Cât valorează suferinţa. Politici retributive în Romania postcomunistă. Trebuie despăgubiţi foştii deţinuţi politici?”
Institutul Român de Istorie Recentă (IRIR) organizează dezbaterea „Politici retributive în Romania
Dezbaterea va avea loc miercuri, 22 septembrie, ora 10.00, la Jockey Club (str. Episcopiei nr. 9, lângă Ateneu). Moderatorul dezbaterii va fi profesorul Adrian Cioroianu.
În pregătirea dezbaterii, IRIR a solicitat luări de poziție din partea a 20 de instituţii publice, asociaţii profesionale, institute de cercetare şi ONG-uri. Totodată, acestea au fost invitate să participe la dezbatere.
Dezbaterea îşi propune să ofere răspunsuri la următoarele întrebări: trebuie despăgubiţi foştii deţinuti politici? se poate cuantifica suferinţa? care trebuie să fie valoarea despăgubirilor? trebuie să beneficieze şi urmaşii de asemenea despăgubiri? până unde merge responsabilitatea juridică a unui stat? cine plăteşte pentru aceste despăgubiri? etc.
Rolul dezbaterii este de a pune împreună reprezentanţii instituţiilor statului şi pe cei ai unor organizaţii ale societăţii civile.
Dezbaterea este organizată în parteneriat cu Institutul pentru Liberă Iniţiativă, Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România şi Fundaţia Horia Rusu.
Background
Parlamentul României a adoptat Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 care acordă dreptul la despăgubiri materiale pentru prejudiciile morale suferite prin condamnare sau prin măsuri administrative foştilor deţinuţi politici, precum şi urmaşilor acestora. De curând, Guvernul a limitat printr-o Ordonanţă de Urgenţă (OUG nr. 62/2010) cuantumul despăgubirilor şi a adus modificări textului de lege.
luni, 20 septembrie 2010
Expoziţia „Cedarea Basarabiei, Bucovinei de nord şi a Ţinutului Herţa (1940) - între neputinţă şi iresponsabilitate. O perspectivă românească”,
Expoziţia a fost realizată de Arhivele Naţionale ale României în colaborare cu Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Serviciul Istoric al Armatei şi Arhiva Naţională de Filme.
Vernisajul va avea loc în 21 septembrie 2010, începând cu ora 17:00, la sediul central al Arhivelor Naţionale, B-dul Regina Elisabeta nr. 49.
Expoziţia poate fi vizitată în perioada 22 septembrie - 21 decembrie 2010, de luni până vineri, în intervalul orar 8:30-15:30. Intrarea liberă.
miercuri, 15 septembrie 2010
Caravana Cinematografică - filme despre comunism în liceele din România
Caravana Cinematografică constituie un proiect educaţional de analiză a fenomenului totalitar şi a culturii şi civilizaţiei în timpul regimurilor comuniste prin intermediul cinematografiei. În acest sens, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc îşi propune colaborarea cu licee prestigioase din diferite oraşe ale ţării în vederea unor proiecţii de filme, prezentate de către o persoană calificată din cadrul Institutului. Aceste vizionări vor include un film românesc şi un film străin care să reflecte o temă care ulterior va constitui obiect de dezbatere în cadrul unei mese rotunde între unul dintre profesorii de istorie ai liceului, reprezentantul IICCMER, invitaţii desemnaţi de Institut şi publicul constituit din elevii de liceu. Acest demers vine să asigure o mai bună înţelegere a ceea ce a reprezentat comunismul pentru secolul XX în cadrul fenomenului totalitar, a acelei părţi de istorie a României care a fost grav distorsionată ideologic prin intermediul propagandei cu schimbarea semnificaţiei evenimentelor.
Caravana Cinematografică se constituie ca un complement al manualului de „Istorie a comunismului din România” şi urmăreşte edificarea spiritului civic, a reflexului etic şi evaluarea şi chestionarea cu instrumente moderne şi pe baza dialogului, a unei părţi din istoria Europei şi a României ca parte integrantă a spaţiului de cultură şi civilizaţie european. IICCMER va pune la dispoziţia liceului o serie de materiale şi instrumente de lucru, precum şi un set de filme care să poată fi vizionate ulterior.
O primă sesiune a acestui proiect se va desfăşura in 2010 (octombrie, noiembrie şi decembrie), pe parcursul a două zile, în următoarele oraşe din ţară: Bucureşti, Iaşi, Cluj, Constanţa, Sibiu.
Detalii despre programul evenimentelor la: http://www.crimelecomunismului.ro/pdf/ro/proiecte_educationale/elevi/program_caravana_cinematografica.pdf
luni, 13 septembrie 2010
Filme româneşti la Budapesta - „România prin ochii românilor”
Institutul Cultural Român - Budapesta deschide stagiunea de toamnă a Film Klub printr-un eveniment realizat în parteneriat cu Muzeul „Casa Terorii”, ce se va desfăşura lunar la sediul acestuia din Budapesta 1062, Andrássy út 60.
Sub genericul „România prin ochii românilor” perspectiva inedită a trecutului recent şi a societăţii româneşti în tranziţie pe care cinematografia românească o oferă va fi discutată la o serie de proiecţii şi dezbateri cu participarea cineaştilor din România şi Ungaria.
Vineri, 17 septembrie 2010, de la ora 16.30 va fi prezentat primul film: „A fost sau n-a fost?”, în regia lui Corneliu Porumboiu.
La deschidere urmează să participe Dr. Schmidt Maria, directorul Muzeului Casa Terorii şi Dr. Brînduşa Armanca, directorul ICR Budapesta.
De la ora 18.30, regizorul Corneliu Porumboiu va participa la o masă rotundă alături de regizorul maghiar Török Ferenc şi de criticul de film Gelencsér Gábor.
Evenimentul este transmis şi on-line pe site-ul Muzeului Casa Terorii: www.terrorhaza.hu
Detalii despre celelalte filme care urmează a fi prezentate pe site-ul ICR Budapesta (http://www.icr.ro/budapesta/) şi al Muzeului Casa Terorii (http://www.terrorhaza.hu/)
luni, 30 august 2010
Lansare de carte: Răscumpărarea memoriei. Cultul penticostal în perioada comunistă
Marţi, 7 septembrie 2010 ora 17, la sediul IICCMER din Str. Alecu Russo 13-19, etaj V, ap. 11, se va lansa volumul Răscumpărarea memoriei. Cultul penticostal în perioada comunistă, Editura Succeed Publishing, Medgidia, 2010. Autorul, Vasilică Croitor, este pastor penticostal.
O posibilă temniţă a Securităţi din Caransebeş descoperită din întâmplare
O posibilă temniţă care se presupune că ar fi aparţinut fostei Securităţi din Caransebeş a fost descoperită din întâmplare.
Vezi articolul integral in România Liberă la: http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/buncarul-secret-al-fostei-securitati-din-caransebes-197847.html
Comunism, anticomunism şi postcomunism la Râmnicu Sărat - reprezentări artistice
Am făcut câteva poze în Râmnicu Sărat cu monumente care au legătură directă cu regimul comunist, în sensul în care au fost ridicate în acea pereioadă (cum e cazul celui în cinstea lt. col. Buzăianu), sau în ultimii ani, pentru victimele comunismului şi în special pentru cei care au fost închişi sau au murit în penitenciarul din localitate.
Grupul statuar Descifrarea „tainei
Loc: Parcul Municipal (în faţa Primăriei)
Loc: Parcul Municipal (în faţa Primăriei)
Un ansamblu compus din 7 elemente care reprezintă bărbatul, femeia şi copilul în momentul rugăciunii. Autorul lucrării, Alexandru Ştefan Balazs, a încercat să redea şi suferinţa celor întemniţaţi în fosta închisoare comunistă de la Râmnicu Sărat.
Ansamblul cuprinde o poartă, simbolizând atât „poarta Raiului” cât şi „poarta Râmnicului”, o cruce şi 7 statui, toate din lemn şi a fost vernisat în 16 August 2010.
Troiţă ridicată în cinstea lui Ion Mihalache
Loc: în zona pietonală din centrul nou al oraşului
Textul de pe acesta este următorul: „Ion Mihalache 1882-1963 ridicată în memoria celpr care au căzut victime comunismului în penitenciarul din Râmnicu Sărat martiri ai neamului românesc Teodor Poxin, Ion Lugojanu, Constantin Hagea, Aurel Dobrescu, Ovidiu Borcea, Cristea Valentin, Jan Arnăutu, preotul Mihai Palica, Alex[andru] Pogoneanu, G[ener]al Dobre Gheorghe, Pantazi C[onstan]tin şi mulţi alţii.
Monumentul ridicat în cinstea locotenentului-colonel Buzoianu Ioan
Loc: Parcul Municipal (în faţa Primăriei)
Textul de pe acesta este următorul: „Lt. colonel BUZOIANU IOAN c[oman]d[an]t Reg[imentul] 2 Inf[anterie] din Divizia TUDOR VLADIMIRESCU „DEBREŢIN” decorată cu ordinul „DRAPELUL ROŞU” căzut eroic la datorie în ziua de 28 Sept[embrie] 1944 în lupta contra fascismului pentru o Românie liberă, independentă şi democrată. Ofiţerii şi ostaşii Reg[imentului] 2 Inf[anterie] T[udor] V[ladimirescu] drept recunoştinţă şi veşnică amintire eroicului lor comandant. Ridicat prin sprijinul binevoitor al al Comunităţii de Avere Grănicereşti Caransebeş” 
Monumentul ridicat în cinstea martirilor râmniceni ai Revoluţiei din decembrie 1989
Loc: Parcul Municipal (în faţa Primăriei)
Textul de pe acesta este următorul: „VIE RECUNOŞTINŢĂ MARTIRILOR RÂMNICENI AI REVOLUŢIEI 22 DECEMBRIE 1989. Apostoiu. C. Corneliu, Ciocârlan Şt. Romeo-Marian, Dan V. Costel-Gigel, Dascălu T. Costel, Florian Gr. Iulian, Fifere. P. Ionel, Munteanu M. Mircea-Ştefan”
Troiţă în cinstea foştilor deţinuţi politici decedaţi în penitenciarul comunist de la Râmnicu Sărat
Loc: cimitirul oraşului.
Un ansamblu compus din o cruce mare şi una mică. Pe crucea mare este inscripţionat textul: „Iartă-i Doamne că nu ştiu ce fac”. Pe crucea mică este textul: „Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate”.
Cimitirul ostaşilor sovietici
Loc: cimitirul oraşului.
Pe obelisc este inscripţionat următorul text: „GLORIE ETERNĂ OSTAŞILOR SOVIETICI CĂZUŢI ÎN LUPTA PENTRU LIBERTATEA (sic!) ŞI INDEPENDENŢA (sic!).” „ВEЧНЯ ПАMЯTЬ COBETSKИM BOИHAM ПABШИМ B БOPЬБE ЗA CBOБOДY И HEЗABИCИMOCTЬ” 
duminică, 29 august 2010
A murit Puiu Spiru, cel care a compus celebrul cântec „La Chilia-n port”
„A compus peste 200 de melodii despre Luncaviţa şi despre Dobrogea. Cele mai cunoscute piese ale sale, „Geamparaua Teilor“ şi „La Dobrogea“ au fost cântate în fiecare an la Sărbătoarea Teilor din Luncaviţa. La 84 de ani, nea Puiu, aşa cum îl cunoşteau localnicii, a trecut în nefiinţă. Un final trist, după o viaţă extrem de chinuită.”
Citeşte articolul integral şi vezi link-ul către piesa „La Chilia-n port”, interpretată de Nelu Ploieşteanu, la: http://www.adevarul.ro/locale/tulcea/Tulcea-_Compozitorul_celebrului_-La_Chilia-n_port-_a_fost_ingropat_in_cimitirul_saracilor_0_325167783.html
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
