Ion Diaconescu - un simbol al rezistenţei anticomuniste

Ion Diaconescu, fost preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat şi unul dintre cei mai cunoscuţi deţinuţi politici din anii comunismului, a încetat din viaţă marţi seară (11 octombrie), la vârsta de 94 de ani în urma unui stop cardiac.

Personal consider că este o mare pierdere pentru societatea românească, atât de lipsită de repere morale.

În 26 aprilie 2007 am realizat un interviu cu domnia sa despre experienţa sa de detenţie din care redau mai jos un scurt fragment.

„Între regimul puşcăriilor pe care l-am trăit noi şi regimul puşcăriilor de astăzi este o diferenţă ca de la cer la pământ. Probabil că generaţiile noi, oamenii care n-au trăit acele vremuri, când aud de puşcărie şi văd cum îi viaţa în puşcăriile actuale, îşi vor face o imagine absolut falsă, greşită, faţă de ceea ce a fost în regimul comunist. Acest regim comunist a adus atâtea lipsuri şi atâtea suferinţe poporului român, marii majorităţi a poporului român – dar nu pentru toată lumea, pentru că au fost şi beneficiari – şi asta înseamnă milioane de români. Iar sutele de mii de români care în timpul ăsta au trecut prin puşcăriile comuniste, au avut, într-adevăr, o viaţă de groază. Au avut atâtea lipsuri, atâtea suferinţe...

Pentru mine regimul puşcăriilor comuniste s-ar putea rezuma în următoarele puncte: întâi foamete cumplită, ani de zile de foamete cumplită; al doilea frigul, cu ierni făcute fără niciun fel de foc; Apoi bătăi şi terorizări fizice, care – la fel ca şi frigul şi foamea – au fost generale. Apoi, izolarea. Izolarea era fantastică… să trăieşti ca-ntr-un mormânt... Şi a mai fost şi promiscuitatea... reprezentată prin acele tinete care stăteau în mijlocul celulelor.

Dacă acum m-aş gândi retrospectiv care perioade de vârf sunt reprezentative pentru aceste mari suferinţe ce le-am enumerat, ar fi cam în felul următor: în ceea ce priveşte foametea, ea s-a inaugurat chiar de la ancheta de la Ministerul de Interne, din ’47, dar aia a durat numai 3 luni de zile; venisem cu forţe proaspete de-afară, am depăşit-o, dar a fost grea, cumplită şi-aia. Dar îmi vin în minte permanent anii ’49-’50, când mă găseam la Aiud, în Zarca Aiudului, unde a fost o foamete cumplită. Oamenii erau înnebuniţi de foame, toată noaptea visau mâncare... Îi vedeai că în somn mestecă... Una e să-ţi fie foame o zi, două, trei, dar ani de zile… e ceva de groază. Ni s-au umflat picioarele, nu mai puteam merge... abia ne târam.

Frig, a fost în toată perioada... Mi-aduc cu groază aminte tot de Aiud, când ne-a adus în lanţuri de la mină că am refuzat să mai lucrăm în condiţiile acelea nenorocite. Şi ne-au ţinut în lanţuri, tot în Zarca Aiudului, câte patru în celulă, îmbrăcaţi în zdrenţe. Acolo nu erau paturi, stăteam pe rogojini, pe jos. Şi am stat cu lanţuri la picioare 6 luni de zile, din septembrie ’53 până în martie ’54, iarna, fără foc. A fost ceva de groază, iarăşi. Aproape nu-ţi vine să crezi... Aveam şansa că încă eram tineri pe vremea aceea, eram oameni de treizeci şi ceva de ani toţi ăştia, 81 de „mineri” aduşi acolo ca recalcitranţi.

În ceea ce priveşte bătăile, sunt reprezentative cele din faza reeducării de la Piteşti, dar pe care, sigur, n-au îndurat-o toţi deţinuţii. Bătăi eu am primit în alte împrejurări... Dar ceea ce s-a întâmplat la Piteşti trebuie să rămână în analele suferinţelor.

Şi, în sfârşit, izolarea. Izolarea fantastică, care să-ţi distrugă orice legături cu semenii, cu familia, cu viaţa… Adică să fii ca într-un mormânt... Şi ilustrativ pentru treaba aceasta, pentru această izolare, este Râmnicu Sărat.

Alexandru Petria: „Scrisoare deschisă către Parlamentul României. Paul Goma nu merită cetăţenia română?”

Poetul şi publicistul Alexandru Petria a redactat o scrisoare deschisă către Parlamentul României în care solicită redarea cetăţeniei române pentru Paul Goma. Redau mai jos textul acestei scrisori.

„Scriitorul Paul Goma a împlinit, în 2 octombrie 2011, 76 de ani. Este o parte a istoriei noastre. Un veritabil erou în viaţă.

Societatea românească are o datorie uriaşă faţă de această personalitate. Nici până în prezent nu i s-a redat cetăţenia română, retrasă de regimul comunist în 1977, după ce a fost expulzat din ţară.

Nu este destul că despre dizidenţa sa se vorbeşte în manualele de istorie şi in Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.  E nevoie şi de un gest concret. De redarea efectivă a cetăţeniei.

Parlamentul României are căderea morală să iniţieze o lege pentru reglementarea situaţiei lui Paul Goma. Este ştiut că celebrul disident doreşte cetăţenia română, însă nu vrea s-o solicite formal, pe considerentul că n-a cerut să-i fie retrasă. Actualmente are statut de azilant politic în Franţa.

E timpul să se repare o nedreptate incalificabilă. Paul Goma onorează România.

Text redactat de Alexandru Petria.”

Textul şi lista semnatarilor scrisorii pot fi vizualizate pe blogul personal al lui Alexandru Petria.

Un roman despre spaţiul concentraţionar comunist de Lucian Dan Teodorovici: „Matei Brunul”

     La editura Polirom a apărut de puţin timp un roman despre spaţiul concentraţionar comunist semnat de Lucian Dan Teodorovici, „Matei Brunul”. Redau mai jos prezentarea cărţii de pe site-ul editurii: „Lucian Dan Teodorovici incită cititorii, propunându-le o amplă naraţiune despre spaţiul concentraţionar comunist, despre victime şi torţionari, despre destin şi însingurare ca mijloc de autoapărare în faţa adversităţilor unei societăţi poliţieneşti care domină individul şi îi supraveghează fiecare clipă a vieţii. După ce va fi cunoscut ororile închisorilor şi lagărelor de muncă, Brunul pare să fi uitat de sine însuşi pentru a se dedica marionetelor, ducând un trai anonim şi anodin, într-o lume cenuşie şi primejdioasă. Împreună cu tovarăşul Bojin şi cu Eliza, două personaje care-l însoţesc permanent, misterul din viaţa lui trecută se împleteşte însă cu un altul, nou, a cărui rezolvare îi va schimba perspectiva asupra istoriei sale personale.”

O iniţiativă lăudabilă: „The Soviet Story” la TVR1

    Ieri seară (29 septembrie) TVR1 a avut iniţiativa lăudabilă de a difuza filmul Povestea Sovietelor (The Soviet Story). Un film din 2008 foarte util celor care nu ştiu sau nu vor să îşi amintească ce a însemnat comunismul. Filmul nu este doar o privire spre trecut, ci cred că, mai degrabă, un semnal de alarmă pentru viitor.
    Pentru cine nu a avut ocazia de a-l viziona aseară, el este disponibil de ceva vreme şi pe internet. Una dintre adresele unde poate fi găsit cu subtitrare în limba română este: http://piatza.net/povestea-sovietelor/

Programul conferinţei internaţionale „Myth-making and Myth-breaking in History and Humanities”, Bucureşti 7-8 octombrie 2011

  În perioada 7-8 octombrie 2011 va avea loc la Bucureşti conferinţa internaţională „Myth-making and Myth-breaking in History and Humanities”. Lucrările urmează să se desfăşoare la Universitatea din Bucureşti, (Facultatea de Drept), Sala Stoicescu, et. 1. Pentru cei interesaţi redau mai jos programul manifestăirlor.

Dezbatere pe marginea cărţii „Peasants under Siege. The Collectivization of Romanian Agriculture, 1949-1962" de Gail KLIGMAN şi Katherine VERDERY

Vineri, 7 octombrie 2011, orele 17.00, la sediul Colegiului „Noua Europă”, Str. Plantelor 21 (Tel: 021 307 99 10) are loc o dezbatere pe marginea cărţii Peasants under Siege. The Collectivization of Romanian Agriculture, 1949-1962 de  Gail KLIGMAN şi Katherine VERDERY (Princeton University Press, 2011).

La dezbatere participă: Gail KLIGMAN, Katherine VERDERY, Bogdan MURGESCU, Virgiliu ŢÂRĂU.

Mai multe detalii despre carte puteţi găsi aici.

 

Programul ediţiei a XI-a a Simpozionului Internaţional „PERT - Experimentul Piteşti - reeducarea prin tortură”

     În perioada 30.09-2.10 va avea loc la Piteşti ediţia a XI-a a Simpozionului Internaţional „PERT - Experimentul Piteşti - reeducarea prin tortură”. Pentru cei interesaţi redau mai jos programul manifestărilor.

Rezoluţia adoptată la al XVII-lea Congres al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România

În zilele de 13-14 septembrie 2010, în staţiunea Mamaia, s-au desfăşurat lucrările celui de-al XVII-lea Congres al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România. Cei 244 de delegaţi prezenţi, de pe tot întinsul ţării, în urma dezbaterilor ce au durat două zile, au adoptat o Rezoluţie:

- Condamnarea comunismului de către Preşedintele Traian Băsescu, ca fiind un regim ilegitim şi criminal s-a dovedit a fi un act formal – cu iz electoral – aceasta neavând nici cea mai mică continuitate prin materializarea în ceva concret pentru noi.

- Invitaţi la ultimele trei congrese ale noastre, Preşedintele Traian Băsescu şi Primul Ministru, Emil Boc, nu şi-au găsit timpul necesar şi nici nu au trimis măcar câte un mesaj de salut printr-un secretar de stat sau consilier; fapt fără precedent!

- Solicitările noastre repetate de mai bine de un an şi jumătate de a fi primiţi în câte o audienţă de către cei doi, în scopul de a ne cunoaşte şi de a-i informa despre problemele cu care ne confruntăm nu şi-au găsit nicio rezolvare! 

- O atitudine asemănătoare o au şi majoritatea guvernanţilor şi parlamentarilor români. 

Lansare de carte: Vadim Guzun - Marea foamete sovietică 1926-1936

Miercuri, 28 septembrie, ora 18.00, la Cărtureşti MŢR (Muzeul Naţional al Ţăranului Român), are loc lansarea cărţii: Marea foamete sovietică 1926-1936, de Vadim Guzun.

Prezintă prof. dr. Elena Siupiur şi dr. Mihai Gheorghiu.

Marea foamete sovietică, 1926-1936 reflectă situaţia politică, economică şi socială din URSS, prin prisma documentelor inedite din arhivele diplomatice româneşti şi a celor edite din fostele arhive sovietice din perioada de metamorfozare a imperiului ţarist agrar într-unul totalitar industrial.

Volumul tratează cauzele, caracterul şi consecinţele uneia dintre cele mai mari tragedii ale secolului XX - foametea organizată de regimul bolşevic, în contextul planului cincinal, al colectivizării în masă şi al industrializării accelerate. Reconstituirea evenimentelor aduce o serie de elemente de noutate asupra modului în care foametea a fost utilizată ca instrument politic în procesul de consolidare a sistemului administrativ de comandă sovietic. Lucrarea este dedicată satului românesc de la Est de Nistru.

Despre autor:

Vadim Guzun este doctorand al Academiei Române, jurist şi diplomat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Interesat de formarea regimului stalinist, politici de sovietizare şi relaţiile româno-sovietice, a publicat în coautorat studiul „Foametea din Ucraina în anii 1932-1933 - «holodomor» - demersuri de recunoaştere la nivel naţional şi internaţional” şi are în curs de apariţie volumul „Foametea, piatiletka şi ferma colectivă: documente diplomatice româneşti”.

Informaţii preluate de pe site-ul MŢR.

Lansarea numărului 75/76 al Revistei "Memoria"

 Miercuri, 28 septembrie 2011, ora 12, în Sala Oglinzilor a Uniunii Scriitorilor (Calea Victoriei, nr. 115) are loc lansarea Revistei Memoria, nr. 75/76. La eveniment vor lua cuvântul, printre alţii, Ana Blandiana, Mircea Carp, Nicolae Constantinescu, Micaela Ghiţescu, Romulus Rusan.

      Acest număr ar revistei este ilustrat cu fotografii din expoziţiile Memoria retinei Gulagului românesc şi DEPORTAŢII - Via Dolorosa ale pictorului (fost deţinut politic) Radu Bercea. 

      Cuprinsul numărului 75-76