Munca forţată a germanilor în URSS

„Memoria muncii forţate a etnicilor germani din România deportaţi în URSS” este un proiect al Asociaţiei Române de Ecologie Politică (AREP), finanţat prin Decizia nr. 520956 de către Uniunea Europeană în cadrul Programului „Europa pentru Cetăţeni”, Acţiunea „Memoria europeană activă”.
Obiectivul principal al proiectului este conservarea memoriei acestui eveniment tragic din istoria secolului XX: deportarea a circa 75.000 de etnici germani din România, în 1945. Aceştia au fost obligaţi la ani de muncă forţată pentru reconstrucţia URSS, ţară învingătoare în războiul cu Germania nazistă. Fenomenul este contextualizat în cadru naţional (România anului 1945), regional (ţări est şi central-europene) şi european (analiza orizontală – nazism versus comunism; analiză comparativă – totalitarism versus democraţie). Se evidenţiază, de asemenea, comparaţiile cu practici ale regimurilor naziste şi fasciste din Europa secolului XX, impuse asupra unor categorii sociale/comunităţi etnice.

Obiectivele propuse sunt realizate printr-un complex de metode de cercetare (interviuri cu supravieţuitori din România şi Germania, studii de caz, studiul arhivelor istorice şi media) şi tehnici de diseminare a rezultatelor (film documentar, conferinţă internaţională, publicarea unui volum şi a unor articole de specialitate, site tematic etc.).

    Mai multe detalii despre proiect şi despre conferinţa cu acelaşi titlu din cadrul acestuia se găsesc pe site-ul proiectului.

International Summer School Sarajevo 2012 - “Tailoring Transitional Justice”, 18-28 July 2012

What:

Association "PRAVNIK" together with the partner organization Konrad Adenauer Stiftung-Rule of Law Program South East Europe will be offering International Summer School Sarajevo 2012 course on Tailoring Transitional Justice from 18 – 28 July 2012

Where:

Sarajevo, Bosnia and Herzegovina. Accommodation is offered at the Franciscan Students' Hostel in double bedded rooms. The Hostel is at 15 minute walking distance from the city centre in safe and peaceful surroundings.

Why:

To empower future decision makers to work to establish the Rule of Law and Human Rights system in transitional countries.

To widen theoretical and practical skills of participants.

To influence changes in transitional countries towards sustainable Rule of Law and the respect of Human Rights.

Eligibility:

The program encourages applications from graduate and PhD students of law and related disciplines (under the age of 35); including a limited number of undergraduate students and young professionals from South East Europe, Europe and the US.

Participation fee:

200€ for accommodation, meals and working materials. Students from Albania, Bosnia and Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Montenegro, Romania, the Republic of Moldova, and Serbia are eligible to apply for a participation fee reduction of 50%.

Travel costs are not covered by this fee and each participant should take care of personal travel arrangements.

Deadline for applications is 30 april 2011.

If you are interested, all other relevant information are available on the ISSS 2012 official website, www.pravnik-online.info or contact us at info@pravnik-online.info.

Studiu: Comunismul - viziune publică

Două studente de la SNSPA, Alexandra Zbuchea şi Monica Bira realizează un studiu despre prezentarea perioadei comuniste în muzeele de istorie din România.

Ele pot fi ajutate prin completarea unui chestionar (durează cca. 5 min) care se găseşte aici.

Spectacol în onoarea foştilor deţinuţi politic

Compania Passe Partout „Dan Puric” vă invită la Teatrul de pe Lipscani (Sala Rapsodia), miercuri 4 aprilie, ora 19.00, la un eveniment dedicat martirilor din temniţele comuniste.

Dan Puric va prezenta cărţile Teofan. Remember (vol I), de Doina Iovănel Spineanu şi Cumplite încercări, Doamne! Anii de mucenicie ai temniţelor comuniste, de Marcel Petrişor. 

De asemenea, Fundaţia AIUD va acorda „Premiul pentru Demnitate Românească”.

Începînd cu ora 20.00, va avea loc premiera spectacolului „Testament”, după scenariul şi în regia Finetei Grigorescu.

După spectacol, autorii vor acorda autografe.

„Idealuri... independenţă, unire, rezistenţă. Mostre de demnitate şi credinţă românească. Şi, pentru toate şi mai presus de toate, jertfă. De când am ascultat un concert de colinde pe versuri scrise de martirii rezistenţei anticomuniste, am intrat în starea de destin. Aşa s-a născut şi a crescut în mine acest TESTAMENT, care mărturiseşte povestea de dragoste întru Hristos a neamului românesc. Este o pagină de istorie nescrisă cu cerneală, ci zugrăvită în fiinţa noastră naţională cu lacrimi şi sânge.

Recitalul se constituie pe trepte de înălţare spirituală: Cartea, Plecarea De Acasă, Ruga, Iubita, Crăciunul, Familia, Lupta, Crezul, Învierea.

Dedic acest spectacol foştilor deţinuţi politic, luptători anticomunişti români, precum şi nouă, tuturor moştenitorilor acestui Testament spiritual, pe care avem datoria să-l cercetăm şi să-l împlinim. Cu Dumnezeu, înainte!” (Fineta Grigorescu)

    Informaţii preluate de pe blogul lui Claudiu Târziu.

Lansare de carte: Marie-Hélène Fabra Brătianu, „Memoria frunzelor moarte”

Marţi, 3 aprilie 2012, ora 18, la librăria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei nr. 45, Bucureşti), va avea loc lansarea volumului „Memoria frunzelor moarte” de Marie-Hélène Fabra Brătianu, apărut în colecţia „Memorii/Jurnale”, în traducerea lui Emanoil Marcu, la Editura Humanitas.

La eveniment vor lua cuvântul: Marie-Hélène Fabra Brătianu, Neagu Djuvara, Andrei Pippidi, Lidia Bodea, Vlad Russo.

Pentru Marie-Hélène Fabra Brătianu, România a fost o vreme doar ecoul unor poveşti auzite, în Franţa, de la mama şi de la bunica ei, poveşti despre o lume dispărută, despre locuri niciodată văzute şi despre oameni care nu mai existau. Şi ar fi putut rămâne aşa, dacă moartea mamei sale, revenită după Revoluţie pentru lungi perioade în ţara de origine, n-ar fi silit-o să vină aici pe urmele ei şi să descopere cu uimire patria strămoşilor ei şi povestea vieţii lor. Din aceste călătorii în timp şi spaţiu, din această adevărată coborâre la origini, s-a născut o urgentă nevoie de a spune, care a luat chipul cărţii de faţă. O carte despre realităţile deconcertante din România de azi; despre amintirea unei alte Românii, păstrată în revelatoarele memorii ale bunicii sale, Elena Brătianu, născută Sturdza, transcrise de nepoată cu înfiorare; despre statura impunătoare a bunicului ei, istoricul şi omul politic Gheorghe Brătianu. O carte în care umorul şi nostalgia îşi dau permanent replica, ajutându-ne poate să ne cunoaştem mai bine pe noi înşine.

Despre autoare:

CNSAS: despre trecutul recent sau despre scandalurile din prezent?

    Dacă de la momentul înfiinţării sale (în 1999) şi până astăzi Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) nu s-a remarcat printr-un număr foarte mare de deconspirări, în schimb, din păcate, la numărul de scandaluri situaţia stă mult mai bine. Acestea au fost însă mult prea multe pentru a încerca să fac aici chiar şi o simplă enumerare a lor. Deoarece mă ocup de un blog care are ca tematică de analiză istoria recentă, nu pot să nu fac, totuşi, măcar o scurtă trecere în revistă a principalelor momente ale ultimului scandal care vizează această instituţie.

Aşadar, puţin după jumătatea lunii martie a apărut în presă un raport privind situaţia CNSAS, în contextul finalizării mandatului Colegiului respectivei instituţii şi a numirii noilor membri. Raportul numit „CNSAS la răscruce. Eliberăm trecutul din prezent!” a fost iniţiat de membrii Asociaţiei Mişcarea Civică „Miliţia Spirituală” şi a beneficiat de sprijinul unor istorici şi personalităţi publice, precum şi de susţinerea câtorva ONG-uri.

Au existat şi ecouri în mass-media, Raportul fiind preluat integral sau esenţializat în mai multe publicaţii, iar unii dintre susţinătorii acestuia, cum ar fi profesorul ieşean Liviu Antonesei, şi-au exprimat punctul de vedere faţă de acest subiect.

În Raport este analizată activitatea CNSAS de la înfiinţare şi până în prezent, cu referiri la legile care au stat la baza funcţionării instituţiei şi rezultatele obţinute de aceasta, dar se fac şi comparaţii cu instituţii similare din Europa Centrală şi de Est, comparaţii deloc favorabile CNSAS.

Nu reiau aici numeroasele critici din Raport, ci menţionez doar faptul că o parte din soluţiile propuse de autori vizează desfiinţarea Colegiului CNSAS, eficientizarea activităţii acestuia şi transparenţa deciziilor.

La câteva zile de la apariţia Raportului, respectiv în 27 martie, a apărut şi o primă reacţie din partea CNSAS: un interviu realizat pentru Revista „22” de doamna Andreea Pora cu doamna Germina Nagâţ, şefa Direcţiei de Investigaţii a CNSAS.

Lansare de carte: Mihail Dobre, România la sfârşitul Războiului Rece

Ministerul Afacerilor externe şi Fundaţia Europeană Titulescu organizează o nouă lansare de carte: România la sfărşitul Războiului Rece, de Mihail Dobre. Evenimentul va avea loc marţi, 3 aprilie 2012, orele 14.00 la sediul Ministerului Afacerilor Externe, Sala „Gafencu”.

La eveniment vor lua cuvântul: Prof. Constantin Buşe, prof. Constantin Hlihor, prof. univ. Valentin Stan.

Cartea a apărut la Editura Enciclopedică în 2011.
     Despre autor:

CALL FOR PAPERS - Workshop: The Secret Police Archives - Interdisciplinary Approaches

     Date of workshop: May 11, 2012

Exhibition: „Secondlife (In Communism). People, Atitudes and Places”

Date of Exhibition: May 4 - 20, 2012

Location: PLATFORMA space (part of National Museum of Contemporary Art Annex, Calea Moşilor 62-68, 1^st floor, Bucharest)

Institutional Partners: The National Museum of Contemporary Art; The National Council for the Study of Securitate Archives (CNSAS); The National University of Arts Bucharest (UNAB)

Organizers:

Ioana Macrea-Toma, Research Associate at Central European University (Budapest), Fellow at Wissenschaftskolleg zu Berlin

Cristina Anisescu, project coordinator, the National Council for the Study of Securitate Archives (CNSAS)

Iosif Király, guest curator, Associate Professor, Photo Video Department, National University of Arts, Bucharest (UNAB)

PLATFORMA project hosted by the National Museum of Contemporary Art – MNAC Annex:

Simona Dumitriu, Lecturer, Photo Video Department, National University of Arts, Bucharest (UNAB), Bogdan Bordeianu - PhD. Student, teaching assistant, National University of Arts, Bucharest (UNAB)

Modificare de cadru legislativ ce vizează şi judecarea crimelor comunismului

    A fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 180/20 martie 2012 Legea nr. 27/16 martie 2012, pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Această nouă lege „clarifică dispoziţiile din Codul penal, care prevăd imprescriptibilitatea infracţiunilor de genocid, crime contra umanităţii şi de război, stipulând că ele pot fi judecate, indiferent de data la care au fost comise. De asemenea, legea prevede imprescriptibilitatea infracţiunilor de omor, omor calificat şi omor deosebit de grav, pentru crimele pentru care nu s-a împlinit încă termenul de prescripţie.”

Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER, unde se pot găsi mai multe informaţii despre subiect.

   Personal cred că şi în acest caz, ca şi în multe altele, din nefericire, aveam o nouă lege care nu va avea efecte concrete. Sper, totuşi, ca ce se va întâmpla în viitor să mă contrazică.

Expoziţia „Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan” - la Sibiu

Expoziţia a fost realizată de Cetrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei şi este alcătuită din 28 de panouri în care sunt expuse cronologic şi tematic: situaţia internaţională din anii 50 (ruperea lui Tito de Kominformul stalinist), elaborarea planului de „dislocare”, alcătuirea „listelor negre”, pregătirea şi executarea deportării, viaţa în Bărăgan, clădirea caselor, procurarea apei şi mâncării, şcoala, munca, înmormântările, în sfârşit „Domiciliul obligatoriu”. Textele explicative sunt completate de sute de fotografii, hărţi şi obiecte, toate provenind din banca de date a Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului. Mărturiile personale sunt transcrieri ale înregistrărilor făcute de colaboratorii CISAC, în cadrul vernisajului fiind lansat şi un audiobook cu fragmente de amintiri.

Expoziţia face parte din proiectul „Memoria deportărilor din România”, susţinut de programul „Europa pentru cetăţeni. Memoria activă a Europei” al Comisiei Europene şi a mai fost prezentată după cum urmează: la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” (vernisaj la 25 martie 2011); Biblioteca Centrală Universitară din Timişoara (vernisaj la 3 mai 2011); Muzeul de Artă din Drobeta Turnu Severin (vernisaj la 19 mai 2011); Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighetu Marmaţiei (2 iunie - 2 septembrie 2011); Teatrul „Maria Filotti” din Brăila (septembrie 2011); Spaţiul Public European al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti (noiembrie 2011 - martie 2012).

    Organizatorii locali ai evenimentului sunt Forumului Democrat al Germanilor din România şi Asociaţia foştilor Deţinuţi Politici din România – Filiala Sibiu.