The Oxford Handbook of Postwar European History, ed. Dan Stone (Oxford University Press, 2012).

The Handbook conţine 35 de articole care acoperă istoria întregii Europe, volumul punând accent pe Europa de Est. Printre autorii care au contribuit la această carte sunt importanţi istorici şi politologi precum: Ivan T. Berend (University of California Los Angeles), Geoff Eley (University of Michigan), Philipp Gassert (University of Augsburg), Martin Klimke (University of Heidelberg), Richard Overy (University of Exeter), Luisa Passerini (University of Turin), Michael Shafir (Babeş-Bolyai University), Philipp Ther (University of Vienna), Vladimir Tismăneanu (University of Maryland) sau Robert J.C. Young (New York University).

Printre subiectele abordate de autorii din The Handbook sunt: identitatea europeană, Europa de sud în perioada post-dictatorială, semnificaţiile culturale ale bombei atomice, mişcările de protest din 1968, asumarea trecutului nazist, etc. Volumul oferă interpretări asupra temelor abordate care reflectă ultimele evoluţii teoretice şi metodologice din domeniul istoriei. El reflectă noile abordări asupra istoriei europene care depăşesc cadrul obişnuit de analiză dominat de polarizările Războiului Rece.

    Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

Conferinţa Internaţională Gender and Politics under Communism - New Perspectives on Central and Eastern Europe

În zilele de 24 şi 25 mai 2012, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în parteneriat cu Fundaţia Konrad Adenauer, organizează Conferinţa Internaţională Gender and Politics under Communism - New Perspectives on Central and Eastern Europe.

Iniţiativa oferă posibilitatea prezentării şi cunoaşterii noilor direcţii şi proiecte de cercetare care se opresc asupra funcţionării regimurilor comuniste din perspectiva studiilor de gen. Se poate vorbi despre un feminism de tip marxist specific ţărilor socialiste: care era natura politicilor de «promovare a femeilor» şi care au fost rezultatele concrete în timpul regimurilor comuniste. Cum poate fi apreciată din punct de vedere cantitativ şi calitativ reprezentarea politică feminină în comunism? Care sunt consecinţele în ţările post-socialiste?

Abordarea va fi una pluri şi transdisciplinară, consolidând colaborarea academică la nivel regional.

     Evenimentul se va desfăşura, începând cu ora 9, în sala de conferinţe a IICCMER, str. Alecu Russo, nr. 13-19, et. 5, ap. 11, sect. 2, Bucureşti.

Octavian Curpaş, Exilul românesc la mijloc de secol XX - "Paşoptişti" români în Franţa, Canada şi Statele Unite

„Viaţa unui om poate fi cuprinsă într-o filă sau într-o enciclopedie. De ceea ce am realizat şi ceea ce a rămas în urma fiecăruia dintre noi, depinde, până la urmă, verdictul posterităţii. Însă, uneori, există posibilitatea ca un singur om să strângă în mintea sa, cu o precizie uimitoare, parcursul sinuos al vieţii altor semeni.

Octavian Curpaş este acel colecţionar norocos al biografiilor unor personaje care ar fi rămas pentru totdeauna anonime, dacă n-ar fi existat Dumitru Sinu, un român plecat din ţara natală cu mult timp în urmă. Autorul volumului Exilul românesc la mijloc de secol XX - "Paşoptişti" români în Franţa, Canada şi Statele Unite, apărut la Editura „Anthem”, Arizona, SUA, este, cel mai probabil involuntar, un antropolog al exilului românesc.

Cartea sa este un amestec de biografii povestite şi impresii personale, atent selecţionate şi inteligent dozate, astfel încât să te captiveze până la final. Din rândurile numeroase ale cărţii răzbate stilul cursiv, în care excelează dialogurile cu nea Mitică, povestitorul din umbră, un fel de ghid nevăzut al cititorului printre vieţile personajelor. Această construcţie inteligentă între povestitor şi autor naşte o simbioză fermecătoare care-l cucereşte pe cititor chiar de la începutul volumului.

Celor care îşi doresc să înţeleagă sacrificiile, împlinirile şi dezamăgirile unui transfug, le recomand călduros această carte, pe care o consider un fel de „enciclopedie" a destinelor unor oameni obişnuiţi deveniţi eroi de poveste. Istorisirile inspiră optimism şi încredere, iar în multe privinţe capitolele cărţii capătă valenţe particulare, care ne fac să credem, că fiecare dintre noi se poate recunoaşte în rolul unui personaj real din amintirile lui Nea Mitică.”

     Prezentare realizată de Claudiu Lucaci şi preluată de pe site-ul The Epoch Times Romania.

Expoziţia „Numitorul comun: moartea” la Iaşi

În perioada 22 mai - 15 iunie 2012, cei interesaţi pot vizita Expoziţia „Numitorul Comun: moartea”. Aceasta prezintă o serie de acţiuni de căutare şi deshumare a unor opozanţi ai regimului comunist, executaţi de Securitate, fără judecată, în perioada anilor 1948-1952. Aceste acţiuni au avut loc în urma  cercetărilor de teren şi pe baza unor solicitări venite din partea rudelor şi urmaşilor celor ucişi, fiind desfăşurate în perioada anilor 2007-2010.

    Vernisajul va avea loc la în 22 mai la ora 13:00 în foaierul din faţa Aulei Magna a Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, Str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 (et. 6).

Conferinţă şi film: „Să nu ne răzbunaţi!”

Sâmbătă, 19 mai de la ora 19, Fundaţia „Sfinţii închisorilor”, Fundaţia „Arsenie Boca” şi Asociaţia Studenţilor şî Elevilor Basarabeni organizează Conferinţa „Să nu ne răzbunaţi!”. Mărturii despre suferinţele românilor din Basarabia.

Invitaţi sunt actorul Dan Puric, prof. Răzvan Codrescu, monahul Moise Iorgovan.

La eveniment va fi prezentat şi un film despre suferinţele din Basarabia.

Evenimentul va avea loc în Sala Rapsodia, Str. Lipscani nr. 53 iar intrarea este liberă.

Informaţii preluate de pe blogul lui Claudiu Târziu.

Programul Conferinţei „Elite şi marginalizaţi în România (1945-1989)”

     Pentru cei interesaţi redau mai jos programul Conferinţei „Elite şi marginalizaţi în România (1945-1989)”, Bucureşti, 24-25 mai 2012. Evenimentul este organizat de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului. Lucrările conferinţei se vor desfăşura la Sediu INST din Str. Arh. Gr. Cerchez nr. 16, sector 1, Bucureşti. Pentru alte detalii: tel. 021/230.69.92, fax.021/ 230.76.82; e-mail: inst.academia@gmail.com; site: www.totalitarism.ro.

Program of Student Conference „Redefining the Nation. Ethnicity and Nationhood in Communist and Post-Communist Societies”, May 18-19, 2012 / Programme de la Conférence des étudiants „Redéfinir la nation Ethnicité et nation dans les sociétés communistes et post-communistes”, les 18-19 mai 2012

FRIDAY, MAY 18TH, 2012/ VENDREDI, LE 18 MAI 2012

Opening session

Welcome by organizers/ Allocutions de bienvenue (09:30 –10:00)

Mihai CHIOVEANU, Vice-Dean, University of Bucharest, Political Science Department / Vice-Doyen, Université de Bucarest, Faculté de Sciences Politiques,

Ioan STANOMIR, Executive President, Institute for the Investigation of Communist Crimes and the Memory of the Romanian Exile (IICCMRE) / Président exécutif, Institut pour l’Investigation des Crimes du Communisme et pour la Mémoire de l’Exil Roumain (IICCMER),

… , Central and Eastern Europe Office of the Agence Universitaire de la Francophonie / Bureau Europe centrale et orientale de l’Agence Universitaire de la Francophonie,

Ilinca IORDACHE, Programme Coordinator, Konrad – Adenauer – Stiftung / Konrad – Adenauer – Stiftung,

Raluca NEGULESCU, Project Manager, Policy Center for Roma and Minorities, Bucharest / Policy Center for Roma and Minorities, Bucarest.

Aurora Liiceanu, Rănile memoriei. Nucşoara şi rezistenţa din munţi, Polirom, 2012

A apărut la Editura Polirom o noua ediţie a volumului semnat de semnat de Aurora Liiceanu, Rănile memoriei. Nucşoara şi rezistenţa din munţi.

Între 1949 şi 1958, satul Nucşoara a fost centrul mişcării de rezistenţă din munţi conduse de Toma Arnăuţoiu. Grupul Arnăuţoiu nu mai există; membrii lui au fost executaţi. Există însă supravieţuitorii acelor vremuri şi amintirile lor. Pe baza interviurilor cu aceşti supravieţuitori, Aurora Liiceanu încearcă să reconstituie evenimentele, să determine motivaţiile participanţilor la rezistenţă, să clarifice structurile de putere în grupurile de partizani sau conflictele din cadrul acestora, să stabilească o tipologie a trădării sau a răzbunării. Portretele diferitelor personaje nu păstrează nimic din aura de legendă pe care le-au conferit-o poveştile despre mişcarea de rezistenţă, dezvăluind oameni obişnuiţi, cu nelinişti, speranţe şi temeri, oameni care au scris însă o pagină de istorie.

Din cuprins: Astăzi: Nucşoara • Trecutul recent: rezistenţă şi sat • Psihologii diferite şi moarte controversată • Lumea satului • Sfirşitul: de la şantaj la trădare • Contextul: ţărănimea • Chiaburimea: „elementul duşman” • Colhozul şi groaza de abandon • Legătura de sânge şi legătura de pământ

Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Polirom.

Programul work-shop-ului „Arhivele poliţiei secrete. Abordări interdisciplinare” - 11 mai 2012

9.00 - 9.15 Cuvant introductiv: Dragoş Petrescu (CNSAS), Ioana Macrea-Toma (Wissenschaftskolleg zu Berlin)

I.    Arhiva Securităţii şi statutul său în justiţia de tranziţie

Moderator : Dragoş Petrescu (CNSAS)

9.15 - 9.35 Laura Stancu (CNSAS) - Fragmentarium. Ce ştim şce nu ştim despre arhiva Miliţiei

9.35 - 9.55 Raluca Vasilescu (CNSAS) - Deconspirarea Securităţii din perspectiva procedurilor desfăşurate în faţa instanţelor de judecată

9.55 - 10.15 Germina Nagâţ (CNSAS) - Deconspirarea Securităţii: „soluţii” birocratice şi dileme etice

10.15 - 10. 35 Ladislau Csendes (CNSAS) - …In Remissionem Peccatorum. Biserică şi Securitate

10.35    - 11.00 Discuţii

11.00 - 11.15 Pauză de cafea

II.    Metodologii alternative pentru citirea şi analiza dosarelor Securităţii

Moderator: Simina Badică (Central European University, MŢR)

11.15 - 11.35 Dragoş Petrescu (CNSAS) - Memorie culturală şi reconstrucţie istorică. Trecutul recent reflectat în dosarele Securităţii

11.35 - 11.55 Corneliu Pintilescu (Universitatea „Babeş-Bolyai”) - Istoria conceptuală (Begriffsgechichte) şi arhivele serviciilor secrete comuniste. Cazul Securităţii româneşti

11.55 - 12.15 Calin Dan (artist, Amsterdam şi Bucureşti) - Natură moartă, sec. 20. Percepţia despre sine sub dictatură şi trauma corecţiei istorice

12.15 - 12.35 Ioana Macrea-Toma (Wissenschaftskolleg zu Berlin) - Sisteme informaţionale în timpul Războiului Rece: (a)simetrii şi relaţii informale

12.35 - 13.00 Discuţii

13.00 - 14.30 Pauză de masă

III.    Resemantizarea arhivelor comunismului în registru vizual

Moderator: Ioana Macrea-Toma

14.30 - 14.50 Caterina Preda (Facultatea de Ştiinte Politice, Universitatea din Bucureşti) - Sub supraveghere [artistică] / Under [Artistic] Surveillance

14.50 - 15.10 Roxana Bedrule (University of Copenhagen) - Urme iconice ale comunismului între uitare şi recuperare / Iconic Traces of Communism between Obsolescence and Retrieval

15.10 - 15.40 Simona Dumitriu (Platforma), Iosif Kiraly (UNAB) şi Bogdan Bordeianu (Platforma) - Arhiva sensibilă. Experienţa Second Life in communism

15.40 - 16.00 Simina Badică (Central European University, MŢR) - Obiecte comuniste în muzee postcomuniste / Communist Objects in Post-Communist Museums

16.00- 16.30 Discuţii

16.30 - 16.50 Pauză de cafea

16.50 - 17.30 Concluzii, propuneri

Evenimentul are loc la PLATFORMA (în cadrul MNAC Anexa, Calea Moşilor 62-68, etajul 1, Bucureşti).

Programul evenimentului a fost preluat de pe blogul Platforma.

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Remus Radina

S-a născut la 9 aprilie 1924, la Craiova. A studiat la Colegiul Naţional „Carol I” din Craiova şi a absolvit Liceul Militar „D.A.Sturdza” şi Şcoala Militară de Cavalerie de la Târgovişte. Cicerone Ioniţoiu, unul dintre cei mai buni prieteni, îl descrie astfel: „Fire voluntară, ghidată de raţiune şi demnitate, principii morale, devotament necondiţionat faţă de patria sa. Când realitatea i-a contrazis aceste principii, a reacţionat cu fermitate.”

A părăsit Şcoala Militară din Germania, atunci când în joc a fost demnitatea românească şi a fost primul ofiţer care a cerut să părăsească armata, la 22 octombrie 1946, atacând deschis guvernul comunist al lui Petru Groza.

Din acel moment a început calvarul pentru Remus Radina. La 19 noiembrie 1946 a fost arestat dintr-o secţie de votare, a fost judecat de Consiliul Superior al Armatei şi, prin Înalt Decret Regal, a fost trecut în rezervă, la 16 aprilie 1947.

A reuşit, cu mari eforturi, să-şi câştige existenţa şi să susţină examene la Facultatea de Drept. A găsit un post la Şcoala Normală din Craiova şi a intrat în legătură cu mişcarea de rezistenţă condusă de generalul Carlaonţ. A acceptat misiunea de a trece în Iugoslavia pentru a evalua posibilităţile de a organiza acolo rezistenţa românească. În noaptea de 2 noiembrie 1948 a trecut graniţa în Iugoslavia, dar a fost reţinut, anchetat cu duritate şi trimis înapoi în ţară. Aici a fost arestat, judecat şi condamnat la 5 ani închisoare pentru trecerea ilegală a frontierei. A cunoscut cele mai crunte închisori comuniste: Jilava, Peninsula, Poarta Albă, Galeş.

În timpul detenţiei şi-a făcut auzite opiniile care pledau împotriva muncii forţate, a condiţiilor de viaţă în regim de exterminare din închisori, şi pentru respectarea demnităţii umane. A făcut nenumărate greve ale foamei, combinate cu ale setei, ajungând până la 26 de zile, a reuşit să aducă de cinci ori procurorul în temniţă, pentru a-i arăta la ce regim erau supuşi deţinuţii, a cerut să se pună cruci pe mormintele celor morţi şi să fie eliberaţi cei arestaţi şi necondamnaţi, „uitaţi” în temniţe cu anii şi transformaţi în adevărate epave umane. N-a cerut niciodată nimic pentru el, ci în numele unor principii şi pentru aceasta a îndurat luni de carceră în lanţuri, frig, foame, torturi.

Tot acest curaj, de a se împotrivi sistemului comunist, l-a costat scump.