Call for papers: Romanian Journal of Society and Politics

Call for Papers: Romanian Journal of Society and Politics New Series, Volume 7, Number 2, Issue 14, due 15th of December 2012 The editors of the Romanian Journal of Society and Politics (RJSP) are inviting you to submit papers for its New Series issue. This journal is already known and appreciated in the region and beyond, due to the high quality of the articles, all published in English. RJSP has been published under the auspices of the Civic Education Project and of the Romanian Society of Political Science RSPS), between 2001-2007. We restarted its publication under new auspices in the first part of 2011. Currently, RJSP is indexed in the following International Data Bases: EBSCO-CEEAS and CEEOL.

The Romanian Journal of Society and Politics provides an international and inter-disciplinary forum for the publication of high-quality, original, peer-reviewed research in the following areas: political science, political theory, international relations, European studies, and security studies. Besides articles, the Romanian Journal of Society and Politics also publishes reviews of relevant books as well as review articles, articles on the state of research in particular relevant fields. RJSP is accepting high quality, publishable research papers and reviews relevant in the areas mentioned above.

Despre memorie şi suferinţă. Câteva impresii de la Memorialul Dachau

Placa de la intrarea în Memorialul Dachau

Înainte de 1989 se publicau şi erau relativ accesibile o serie de cărţi despre al II-lea război mondial şi despre lagărele de concentrare naziste. În copilărie am citit destul de multe lucrări pe această temă, însă până de curând nu am avut ocazia să şi văd unul. Ieri, 11 septembrie 2012, l-am văzut pe cel de la Dachau.

Am ajuns de dimineaţă, cu câteva minute înainte de a se deschide muzeul, aşa că nu am intrat să văd spaţiul expoziţional, ci zonele din fostul lagăr care se pot vizita.

Timp de o oră m-am plimbat prin zona fostelor barăci, şi am văzut câteva locuri de rugăciune şi biserici ridicate în memoria celor care au trecut pe acolo.

Era linişte, o zi frumoasă, însorită. Dar senzaţia de apăsare era permanentă şi sufocantă. O stare de angoasă, de piele de găină, de „păr măciucă” (ştiu că nu sună elegant, dar aşa a fost).

Una dintre cele 30 de barăci în care au fost ţinuţi foştii deţinuţi

Fundaţiile fostelor barăci

Memorial ridicat în memoria evreilor ucişi în lagăr

Garduri de sârmă ghimpată (mai demult electrificate) mărginite de două şanţuri (dintre care unul cu apă) făceau imposibilă evadarea din lagăr.

Şanţul (cel fără apă) şi reţeaua de garduri şi de sârmă ghimpată care împrejmuia zona lagărului în care se aflau deţinuţii

După un pod micuţ, începe o zonă cu mulţi copaci, cu alei pietruite şi îngrijite, cu flori. Dacă nu erau tăbliţe indicatoare ai putea avea impresia că te afli într-un parc. Dar printre copaci erau locurile folosite pentru execuţie şi câteva gropi comune.

Cruce ridicată pentru a marca una dintre gropile comune

În apropiere, o clădire de cărămidă roşie, cu un coş destul de mare şi de înalt. Chiar şi fără indicaţii îţi dai seama că e fostul crematoriu. Fără un indicator care să îmi arate direcţia de vizitare, intru prima dată în camera unde se aflau cuptoarele, apoi, pe rând, în ordine inversă, în cele în care se depozitau cadavrele celor gazaţi, în camera de gazare, în camera în care trebuiau să îşi lase hainele.

Dezbaterea „Serviciu de informaţii sau Securitate externă? Spionajul românesc în timpul regimului comunist”

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc împreună cu Institutul Român de Istorie Recentă organizează marţi, 18 septembrie 2012, la Librăria Cărtureşti Verona - Ceainărie (Str. Arthur Verona nr. 13-15), începând cu ora 17.00, dezbaterea: „Serviciu de informaţii sau Securitate externă? Spionajul românesc în timpul regimului comunist”.

La eveniment vor participa: Radu IOANID (istoric, USHMM), Stelian TĂNASE (politolog), Liviu MIHAIU (jurnalist), Andrei MURARU (preşedinte executiv, IICCMER), Liviu TOFAN (director, IRIR), Marius OPREA (director, IICCMER).

Sub diverse denumiri, spionajul românesc din perioada regimului comunist nu a fost niciodată o entitate de sine stătătoare. Ca parte a Securităţii Statului, DGIE sau DIE sau CIE, cum s-a numit serviciul de informaţii externe de-a lungul timpului, el a fost, în linii mari, proiecţia în exterior a Securităţii interne. Culegerea de informaţii (politice, economice, militare) în sensul tradiţional al spionajului a fost fie marginală, fie complet deturnată în favoarea supravegherii şi compromiterii exilului românesc, de intimidare a celor de la Radio Europa Liberă, de intoxicare propagandistică a presei occidentale, de intermedierea unor afaceri dubioase, de promovare a imaginii lui Nicolae Ceauşescu.

Cu această ocazie, Liviu Tofan va prezenta în premieră, ultimul său volum A patra ipoteză, editura Polirom, a cărui apariţie în librării este preconizată pentru luna octombrie.

    Informaţii preuate de pe site-ul IICCMER.

Expoziţia itinerantă Totalitarianism in Europe, Bratislava, 17 septembrie 2012

Expoziţia itinerantă Totalitarianism in Europe, organizată de Platforma Memoriei şi Conştiinţei Europene, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) pentru secţiunea dedicată României, va fi vernisată la Bratislava, în data de 17 septembrie 2012. Expoziţia pune în perspectivă comparată regimurile fasciste, naziste şi comuniste din Europa Centrală şi de Est şi are drept scop sensibilizarea publicului larg cu privire la victimele totalitarismelor secolului XX.

Expoziţia va circula prin mai multe ţări foste comuniste şi va ajunge în România în toamna anului 2013.

    Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER, unde cei interesaţi pot găsi mai multe detalii.

Cum predăm istoria comunismului în Europa de Est?

Asociaţia „Respiro Human Rights Research Centre” şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, cu spirjinul Fundaţiei „Soros” şi al Fundaţiei „Konrad Adenauer”, alături de Miliţia Spirituală, organizează conferinţa internaţională Education for Human Right through the History of the Communist Regimes in Eastern Europe and Former Soviet Union.

Evenimentul, care va avea loc în datele de 27 şi 28 septembrie 2012 la Hotel Ramada Majestic Bucureşti (Calea Victoriei nr. 38-40, Sala I.L. Caragiale), îşi propune să discute provocările şi oportunităţile privind educaţia pentru drepturile omului prin intermediul studierii istoriei trecutului recent. 

Obiectivele workshopului sunt, pe de-o parte, prezentarea, testarea şi îmbunătăţirea instrumentelor educaţionale folosite deja în regiune şi, pe de altă parte, împărtăşirea expertizei şi a bunelor practici în domeniu, care pot fi preluate şi utilizate de la o ţară la alta. Workshopul va ajuta la evaluarea principalelor provocări, constrângeri şi soluţii de ameliorare a studierii trecutului recent din perspectiva educaţiei pentru drepturile omului.

Participanţii, provenind din 18 state europene vor aborda teme precum: a) Situaţia actuală a educaţiei privind istoria comunismului în regiune (curriculă, manuale, metode/ abordări); b) Provocări metodologice privind predarea istoriei comunismului; c) Bune practici ale predării istoriei comunismului (instrumente de predare şi învăţare la clasă; dezvoltare profesională pentru educatori şi alte categorii de adulţi; activităţi extracurriculare).

Limbile de lucru ale conferinţei sunt engleza şi româna.  

     Informaţii preluate de pe site-ul Miliţia Spirituală.

Lansări de carte la „Clubul Filantropia”

Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă invită, vineri, 14 septembrie, 2012, ora 15.30, la Librăria Cărtureşti, la o nouă întâlnire a Clubului Filantropia, unde se vor lansa revista Secolul 21, nr. 1-6/ 2012, Şcoala sociologică de la Bucureşti - Monografişti, echipieri, număr realizat de Sanda Golopenţia, profesor emerit, Brown University - SUA şi volumul Rapsodia epistolară. Scrisori primite şi trimise, de Anton Golopenţia (1917–1950), ediţie îngrijită de Sanda Golopenţia, Ruxandra Guţu Pelazza şi Lidia Bradley, introducere şi note de Sanda Golopenţia, Editura Enciclopedică, Bucureşti 2012.

În cadrul lansărilor vor lua cuvântul:

Alina Ledeanu, director, Secolul 21; Theodora-Eliza Văcărescu, sociolog; Florentina Ţone, sociolog; Ionuţ Butoi, sociolog; Marcel Popa, director, Editura Universul; Zoltán Rostás, sociolog; Dumitru Sandu, sociolog

Moderator: Şerban Anghelescu, etnolog

  Clubul Filantropia se compune din etnologi, antropologi, sociologi, psihologi, iubitori de oameni vii, de teme la fel de vii şi de aprige dezbateri. În librăria Cărtureşti MŢR (LA NUIELE), începând din 2009, se produc lansări – dezbateri de carte etno-socio-psiho-demo...

CALL FOR PARTICIPATION: International workshop «Sociological and Anthropological Perspectives on Property in Post-Soviet societies

The Сenter for Cultural Studies of Post-Socialism and  the Institute for Comparative Studies of Modernity, Kazan (Volga Region) Federal University (Кazan, Russia), with support from Mikhail Prokhorov Foundation, are pleased to announce the call for participation in an international workshop on property in Post-Soviet societies.

The purpose of this workshop is to bring together scholars to discuss sociological and anthropological perspectives on property in Post-Soviet societies.

We are looking for the participants whose original empirical research or theoretical paper deal with, among others, the following topics:

·        Cultural Ideals and Ideology of Property

·        Local Representations and Practices of Property

·        Soviet Practices of Property in Post-Soviet societies

·        Gender and Property

·        Religion and Property

·        Ethnicity and Property

The working languages of the workshop are Russian and English.

The workshop will take place in Kazan on October 20 – 21, 2012. The deadline for submitting paper proposals is September, 20, 2012. The notification on acceptation will be sent no later then September 25, 2012. Abstract of 200 - 250 words should be sent to Nikolai Karbainov, coordinator of the workshop at nkarbainov@gmail.com

      Thanks to support from the Mikhail Prokhorov Foundation, the workshop organizers are able to cover all transportation and accommodation costs.

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Pr. Mihai Lungeanu

Duminică, 2 septembrie 2012, a decedat Părintele Mihail Lungeanu, fost slujitor la Biserica „Buna Vestire” din Iaşi

Părintele Mihail Lungeanu s-a născut la 12 aprilie 1924, în Frumuşiţa, judeţul Galaţi. Tatăl fiind numit preot la Biserica Frumoasa din Iaşi, a devenit elev al Liceului Naţional din Iaşi şi apoi student al Facultăţii de Medicină din Iaşi, secţia Medicină Generală.

A fost arestat la 19 august 1947 cu „grupul Medicină”, şi condamnat la 4 ani închisoare corecţională pentru „activitate legionară de la 1945-1947 în oraşul Iaşi”. A executat pedeapsa în închisorile Suceava, Târgu Ocna, Jilava, Aiud. A fost eliberat la 27 august 1953. Timp de nouă luni a lucrat în Iaşi ca oficiant sanitar pe maşina de salvare. Apoi a fost din nou arestat, la 14 ianuarie 1955 şi condamnat la 15 ani muncă silnică, pedeapsă prelungită ulterior cu 36 de luni administrative. A executat pedeapsa în închisorile Galaţi, Jilava, Codlea, Iaşi, Aiud. A fost eliberat la 8 mai 1964. În anul ce a urmat a început să lucreze ca laborant în cadrul Clinicii a III-a Medicală a Spitalului "Sfântul Spiridon" din Iaşi. În acelaşi an s-a şi căsătorit.

Deoarece nu i s-a permis să-şi continue studiile în cadrul Facultăţii de Medicină, a fost reînmatriculat la Facultatea de Psihologie, direct în anul 3 de studiu. După absolvire a fost angajat ca asistent de laborator la Policlinica Municipală din Iaşi şi apoi, în urma unui concurs, a lucrat până la pensionare, în anul 1986, ca biolog principal la Dispensarul Comasat Tătăraşi. Respectându-şi promisiunea făcută cu mulţi ani în închisoare, în octombrie 1993 a fost hirotonit diacon în Catedrala din Cluj, de către mitropolitul Bartolomeu Anania, iar în ianuarie 1998 a fost hirotonit preot de către acelaşi înalt prelat. A slujit la Biserica „Buna Vestire” din Iaşi, până în decembrie 2008.

    Informaţii preluate de pe site-ul Ziarului Lumina, unde cei interesaţi pot găsi mai multe detalii, şi din fişele matricole penale din AANP. Imaginea a fost preluata de pe blogul Bucovina profunda.

Acte normative referitoare la funcţionarea Ministerului de Interne (1948-1989)

Proiectul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii vizează publicarea sistematică a actelor produse de organele centrale de stat şi/sau emise de Ministerul de Interne referitoare la structurile acestuia (securitate, miliţie, trupe de securitate, penitenciare, pompieri).

Se are în vedere următoarele categorii de documente: decrete, ordine, directive, dispoziţii, hotărâri, instrucţiuni, protocoale, regulamente etc. 

Dintre problemele la care se referă actele normative:

- organizarea şi funcţionarea unităţilor centrale şi teritoriale de securitate, precum şi a serviciilor independente;

- organizarea şi desfăşurarea muncii informativ-operative de securitate şi miliţie (în mediul rural, în sistemul vamal, în rândul străinilor etc.);

- organizarea şi funcţionarea evidenţelor de miliţie şi de securitate;

- probleme de cadre (nomenclatoare de funcţii, salarizare, statute, notări de serviciu);
- desfăşurarea procesului instructiv-educativ în şcolile de securitate;

- folosirea unităţilor şi subunităţilor de securitate-miliţie;

- cooperarea între unităţile Ministerului de Interne, securitate, miliţie şi alte ministere şi instituţii civile;
- folosirea, evidenţa şi controlul fondului C.I.S. (cheltuieli informative speciale);

- activitatea de prevenire a acţiunilor teroriste, infracţiunilor şi altor fapte antisociale;

- planuri de intervenţie pentru menţinerea şi restabilirea ordinii şi liniştii publice;
- acordarea drapelului de luptă sau distincţiei „unitate de frunte” unor batalioane de securitate;
- sărbătorirea zilelor armelor – securitate, miliţie, pompieri.

    Informaţii de pe site-ul CNSAS, unde cei interesaţi pot găsi mai multe informaţii. Lista cu documentele poate fi accesată aici.

IICCMER lansează un program de burse pentru tinerii doctoranzi

Începând cu anul universitar 2012-2013, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) lansează programul de burse doctorale, scopul fiind stimularea cercetării ştiinţifice riguroase asupra perioadei regimului comunist din România. IICCMER va pune la dispoziţia tinerilor doctoranzi un număr de cinci burse în valoare netă de 1.500 lei pe lună, acordate pe durata unui an universitar (9 luni).

Condiţii de eligibilitate

Sunt eligibili pentru bursele doctorale ale IICCMER candidaţii în vîrstă de cel mult 35 de ani la momentul aplicării, înscrişi la doctorat în anul universitar 2012-2013, în cadrul unei universităţi acreditate din România. Nu sunt eligibili angajaţii IICCMER. Selecţia proiectelor va fi realizată de un juriu alcătuit din personalităţi ale lumii academice româneşti şi internaţionale, format prin decizia preşedintelui executiv al IICCMER.

Tema tezelor de doctorat propuse de către candidaţi trebuie să se încadreze următoarelor direcţii de cercetare pe care IICCMER le dezvoltă sau le va dezvolta în perioada următoare:

1.       Bursa „Elisabeta Rizea”: Mecanismul sistemului represiv comunist şi mişcarea de rezistenţă;

2.       Bursa „Regele Mihai I”: Modul de organizare şi funcţionare a instituţiilor responsabile pentru instalarea şi perpetuarea regimului comunist,

3.       Bursa „Monica Lovinescu”: Fenomenul exilului românesc, politica externă a României în timpul regimului comunist;

4.       Bursa „Corneliu Coposu”: Viaţa cotidiană în timpul regimului comunist din România;

5.       Bursa „Doina Cornea”: Retorica şi propaganda ideologiei comuniste în domenii de impact public precum literatura, cinematografia, televiziunea, artele plastice, muzica.

    Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER, de unde cei interesaţi pot obţine mai multe detalii.