Fortul 13 Jilava - vizitare şi comemorare a legionarilor paraşutaţi de aviaţia militară a SUA

Federaţia Română a Foştilor deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti şi Fundaţia „Ion Gavrilă Ogoranu” organizează sâmbătă, 27 octombrie 2012, o vizită la Fortul 13 Jilava. La eveniment participă şi scriitorului Marcel Petrişor, fost deţinut politic şi preşedinte al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti.

Manifestarea va fi urmată în Valea Piersicilor de o ceremonie în memoria legionarilor paraşutaţi de aviaţia militară SUA între 1951-1953, executaţi de Securitatea comunistă la 31 octombrie 1953 în acest loc, împreună cu susţinătorii lor locali.

Pentru deplasare, organizatorii pun la dispoziţia celor interesaţi un autocar ce va pleca la orele 10,45 de pe str. Schitul Măgureanu.

Având în vedere regimul special al zonei de protecţie a penitenciarului Jilava, cei interesaţi să participe la eveniment sunt rugaţi să îi contacteze pe organizatori. Persoane de contact: responsabili proiect - Florin Dobrescu 0722749249, Alexandru Onofrei 0732153917, e-mail: ogoranu@gmail.com.

Expoziţia <„Memoria ca formă de justiţie”. Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet> la Sibiu

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România - Filiala Sibiu, Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu organizează expoziţia <„Memoria ca formă de justiţie”. Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet>. Expoziţia a fost realizată de Fundaţia Academia Civică Bucureşti – Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului.

    Expoziţia va fi vernisată miercuri, 24 octombrie 2012, ora 17.30 în curtea interioară a Primăriei Municipiului Sibiu şi va fi deschisă publicului până în 5 noiembrie.

Luminiţa Dumănescu, Familia românească în comunism

Lucrarea este rezultatul unui proiect postdoctoral desfăşurat de autoare la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca în perioada septembrie 2010 - august 2012, sub coordonarea profesorilor Traian Rotariu şi Ioan Bolovan

Având la bază mărturiile epocii, surse de natură sociologică, istorică, dar şi produsele istoriografice dedicate subiectului, lucrarea îşi propune să încerce o conturare a istoriei familiei româneşti în comunism.

Subiectul este unul extrem de delicat şi în această perioadă pot fi identificate multe din tarele societăţii actuale. Practic, în anii socialismului au fost minate bazele familiei tradiţionale în România, fenomenele de industrializare şi urbanizare care au definit, printre altele, procesul de comunizare, creând contextul necesar pentru ruperea cadrelor familiei tradiţionale şi naşterea unor noi tipuri familiale. Urbanizarea masivă, industrializarea abruptă şi educaţia de masă sunt cele trei principale cauze pe care autoarea le identifică drept generatoare ale noilor raporturi în cadrul familiei româneşti în perioada 1945-1989. Desigur, acestora li se adaugă multe altele care, în funcţie de context, au dat substanţă şi au particularizat diversele etape care au umplut cele aproape cinci secole de comunism românesc.

Cartea se adresează deopotrivă comunităţii ştiinţifice şi publicului larg. Oricine este interesat de o istorie a familiei în comunism „aşa cum a fost”, fără tuşuri dominante de alb sau negru, poate găsi o serie de răspunsuri în această carte.  Evident, o mie de alte posibile ipoteze, explicaţii şi răspunsuri vor fi rămas pe dinafară!

Cartea a apărut la Editura Presa Universitară Clujeană, cu sprijinul AFCN.

Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul acesteia.

Ediţia a VIII-a Salonului de carte POLEMOS - istorie, ştiinţe politice, securitate şi apărare

În perioada 24-27 octombrie 2012, la Galeria Artelor a Cercului Militar Naţional, va avea loc cea de-a VIII-a ediţie a Salonului de Carte „Polemos” - Istorie, Ştiinţe Politice, Securitate şi Apărare, eveniment care se înscrie între manifestările prin care Editura Militară marchează Ziua Armatei României.

Salonul va fi deschis de miercuri până vineri, între orele 11:00 şi 19:00, iar sâmbătă între orele 11:00 şi 16:00.

Deschiderea oficială va avea loc miercuri, 24 octombrie, la ora 13:00.

Salonul de carte „Polemos” este organizat de Editura Militară, în colaborare cu Societatea Scriitorilor Militari, cu sprijinul Cercului Militar Naţional, al Bibliotecii Militare Naţionale şi al Societăţii Editorilor din România.

În cadrul salonului vor fi lansate lucrări nou apărute, pe teme de istorie, politici şi strategii de securitate, studiul conflictelor etc., prezentate de personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice româneşti.

Intrarea este liberă.

Pentru cei interesaţi redau mai jos programul evenimentelor.

IICCMER începe căutarea săbiilor ascunse în Penitenciarul din Aiud

Marţi, 23 octombrie 2012, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) împreună cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT, Cluj-Napoca) lansează o campanie de cercetări arheologice în interiorul penitenciarului din Aiud destinată căutării, descoperirii şi recuperării săbiilor de patrimoniu ascunse în perimetrul clădirii de câţiva dintre deţinuţii politici, în perioada 1956-1960.

Începe astfel o intervenţie fără precedent destinată recuperării unor obiecte de tezaur de o valoare istorică, simbolică şi artistică inestimabilă.

În perioada regimului comunist, la Penitenciarul din Aiud au fost încarceraţi, începând din anul 1947, cadre militare ale fostei Armate Regale Române, în special generali şi ofiţeri superiori, cărora le-au fost confiscate săbiile, ordinele, medaliile şi decoraţiile militare, unele conferite chiar de monarhii României.

Aceste obiecte ceremoniale erau destinate dezasamblării şi topirii, pentru recuperarea metalului dar mai ales ca gest de distrugere a unor simboluri istorice şi culturale.

Riscându-şi viaţa, unii dintre deţinuţii politici au reuşit să salveze şi să ascundă în incinta închisorii un număr de aproximativ 90 de săbii deosebite, cu inscripţii şi reprezentări heraldice gravate sau reliefate.

Secretul acestor acţiuni a fost păstrat cu stricteţe de către cei implicaţi până după căderea regimului comunist. Primele declaraţii publice referitoare la aceste fapte au fost fost înregistrate în 1993.

Căutarea acestor obiecte de patrimoniu se va face pe baza mărturilor documentate şi planurilor provenite de la foştii deţinuţi politici care le-au ascuns (în prezent niciunul dintre aceştia nemaifiind în viaţă) şi a informaţiilor provenite de la foşti angajaţi ai penitenciarului.

Call for Papers: „Revista Arhivelor. Archives Review”, Issue # 2/2010

The editorial board of “Revista Arhivelor. Archives Review” is preparing issue # 2/2010.

Those interested in publishing in this new issue are kindly asked to send their articles/

studies/reviews/presentations no later than January 1, 2013 to one of the following e-mail addresses: publicatii.an@mai.gov.ro or revistaarhivelor@gmail.com, serbmarin@gmail.com or raducustancu@gmail.com.

This issue would be published entirely in foreign languages, therefore we ask the authors to submit their materials in one of the following languages: English or French or German.

“Revista Arhivelor. Archives Review” contains the following headings:

- “Archive Studies” (archival theory and practice);

- “Studies of History” (including paleography, diplomacy, museography, sigillography, heraldry, numismatics, miniature, and other special sciences related to history; the history studies focus on the records/documents use);

- “Restitutio” (the editing of unpublished documents);

- “Reviews, Bibliographical Notes”;

- “Addenda et corrigenda” (comprising scientific debates on articles and works in the field of history and archives);

- “Archival Studies in the World” (including presentations of various conferences, meetings, seminaries, manifestations, symposia, and so on).

The editorial conditions for publishing in the Revista Arhivelor. Archives Review are as follows:

Gidó Attila (coord.), Cronologia minorităţilor naţionale din România: albanezi, armeni, bulgari, croaţi, eleni, evrei, germani

Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN) a iniţiat în 2010 proiectul cu titlul „Schimbare de regim în domeniul politicilor faţă de minorităţi. Cronologia minorităţilor naţionale din România, 1989–2009”. Parte a unor cercetări mai largi ce au ca scop radiografierea minorităţilor din România şi continuând un proiect anterior, „Sistemul instituţional al minorităţilor naţionale” (vezi: http://www.adatbank.ro/regio/ispmn/institutii/), ISPMN a implicat direct organizaţiile minorităţilor naţionale în elaborarea proiectelor de cercetare. Astfel, cronologiile adunate în volumul de faţă, scrise din perspectiva fiecărei minorităţi, servesc ca instrument pentru cercetători şi pentru publicul larg în monografierea minorităţilor naţionale din România postcomunistă.

Cercetarea a inclus minorităţile naţionale cu reprezentare parlamentară. Astfel, între 2010-2012 s-au realizat 12 cronologii, după cum urmează: albanezi, armeni, bulgari, croaţi, eleni, evrei, germani, lipoveni, polonezi, romi, sârbi şi turci.

Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale speră că, prin facilitarea accesului la aceste cronologii, şi celelalte organizaţii minoritare, neimplicate până acum în această cercetare, vor recunoaşte importanţa acestui proiect şi vor colabora la realizarea unor noi cronologii. Prezentul volum cuprinde şapte dintre cronologii, varianta mai detaliată a acestor texte fiind accesibilă şi pe site-ul ISPMN (http://www.ispmn.gov.ro/node/cronologia-minoritilor-naionale-din-romnia-19892009).

Fiecare cronologie este însoţită de un material documentar (fotocopii, poze, broşuri, pliante etc.) întocmit de către autori. Aceste documente pot fi consultate la Centrul de Documentare al ISPMN.

Cronologiile nu semnalează procesul legislativ privind drepturile minorităţilor naţionale din România, nici activitatea generală a Departamentului pentru Relaţiile Interetnice (DRI) sau a Consiliului Minorităţilor Naţionale. Pentru aceste informaţii pot fi consultate bazele de date online a ISPMN (http://www.ispmn.gov.ro/page/minlex) sau a DRI (http://www.dri.gov.ro/index.html?page=consiliu_min).

Centenar Nicolae Steinhardt la Bistriţa

„Poveşti din Bucureşti” - o aventură cu arhivişti, istorici şi nu numai…

Ca să poţi contempla un oraş în toată misterioasa lui ambiguitate, n-ai decât vreo două şanse: fie să-l priveşti cu ochiul virgin al noului venit, fie să ţi-l povestească cineva. Cei mai mulţi bucureşteni de vârsta mea s-au născut într-un oraş în care încă mai existau grădinile cu dalii şi ferestrele cu perdele croşetate, glodul mahalalei interbelice şi muzicile ţigăneşti tradiționale, mirosul de oţet al murăturilor de toamnă, nunţile cu bairam în plină stradă. Au crescut însă într-un oraş de betoane, s-au jucat prin gropile fundaţiilor de blocuri etern neterminate, au şterpelit castane şi muşeţel din curţile abandonate ale unor case în curs de demolare, fără să se sinchisească prea mult de poveştile de viaţă din spatele zidurilor ştirbe. Cei mai mulţi eram convinşi – şi poate încă mai suntem – că acesta e mersul inexorabil al progresului urban. Cei mai mulţi nici nu ne mai putem imagina viaţa fără goana matinală spre staţia de metrou, fără blocajele în trafic, fără asfaltul etern găurit al şoselelor depăşite de situație, fără sclipiciul de prost gust al reclamelor pe pereţii blocurilor de prin centru sau de prin noile mahalale. Cei mai mulţi nu prea iubim – sau nu recunoaştem că iubim – acest oraş murdar şi eteroclit. Visăm la capitalele europene cu care el nu are încă nicio şansă să se compare, urcăm în fiecare zi câte un număr zdravăn de etaje, înjurăm liftul cînd se strică, înjurăm administratorul sau pe băbuţa de la parter, oameni care petrec prea mult timp la fereastră şi aparent singurele fiinţe contemplative pe care le cunoaştem. E purgatoriul nostru cotidian, în formă de cutie de chibrituri, un univers ce pare să nu mai aibă demult nimic misterios. Din când în când, mai ales în serile de vară, ne scufundăm în hărmălaia de bon ton a localurilor din Centrul Vechi, căutând ceva, nu prea ştim ce.

Erfahrungen aus der haft im kommunistischen Rumänien. Filmvorführung und Gespräch

Ort: Gedenkstätte Berliner Mauer (Besucherzentrum), Bernauer Str. 119, 13355 Berlin, 18 Oktober 2012, 19:00.

Moderation: Dr. Helmuth Frauendorfer (Gedenkstätte Hohenschönhausen)

Gast: Dr. Cosmin Budeancă (Institut zur Forschung der kommunistischen Verbrechen und das Gedenken an das Rumänische Exil).

Der Dokumentarfilm (25 min, 2012) ist eine Synthese der wichtigsten Momente und Aspekte der Hafterfahrungen in rumänischen Gefängnissen in Zeiten der Diktatur. Sieben Männer und eine Frau berichten von den Gründen und Hintergründen für ihre Inhaftierung. Sie erinnern sich an die Verhöre, die Prozesse, die Haftbedingungen sowie die Befreiung und die Reintegration in das soziale und berufl iche Leben nach der Haft.

In Kooperation mit der Stiftung Berliner Mauer und dem Institut zur Forschung der kommunistischen Verbrechen und das Gedenken an das rumänische Exil.