Lansare de carte: Ion Costaş, Transnistria 1989-1992. Cronica unui război „nedeclarat”

Joi, 8 noiembrie 2012, la ora 16.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, din Bucureşti va avea loc lansarea cărţii Transnistria 1989-1992. Cronica unui război „nedeclarat” autor generalul Ion Costaş, în prezenţa autorului şi a unor invitaţi speciali: acad. Dinu C. Giurescu, general-locotenent prof. univ. dr. Teodor Frunzeti, istoricul Larry Watts, şeful catedrei de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău dr. Anatol Petrenco şi prof. univ. dr. Ion Coja.

Detalii despre autor şi carte mai jos.

Conferinţă Michael Shafir - HoloGulag: istorie, memorie şi mit în martirologia competitivă

Miercuri, 7 noiembrie, profesorul universitar Michael Shafir va vorbi despre modul în care ne percepem istoria recentă, despre trecutul totalitar ca sursă a traumelor culturale moderne şi funcţia mobilizatoare a mitului, în conferinţa HoloGulag: istorie, memorie şi mit în martirologia competitivă. Conferinţa va fi moderată de Andrei Muraru, preşedintele executiv al IICCMER.

IICCMER invită pe cei interesaţi de istoria recentă la Jockey Club Bucureşti (strada Episcopiei nr. 9), începând cu orele 14:00 pentru a întâlni o personalitate recunoscută pentru perspectiva sa incitantă asupra istoriei. Evenimentul oferă prilejul interpretării anumitor comportamente şi elemente de mentalitate ale societăţii româneşti actuale prin prisma fenomenului de martirologie competitivă şi a diferenţei dintre istoria propriu-zisă şi ecourile ei în memoria colectivă.

Despre conferenţiar:

Dezbatere „Prin prisma centenarilor: identitate, libertate, democraţie”: Boris Pahor şi Neagu Djuvara

Joi, 15 noiembrie, la sediul Bibliotecii Naţionale a României, din Bd. Unirii nr.22, Sala Mare de Conferinţe, va avea loc, începând cu ora 17.30, o dezbatere cu tema „Prin prisma centenarilor: identitate, libertate, democraţie”. Interlocutorul celebrului scriitor sloven Boris Pahor va fi istoricul român Neagu Djuvara. Evenimentul se va deschide cu o expoziţie care va cuprinde volume semnate de Boris Pahor, prezentată de Carmen Muşat, redactor şef al revistei Observator Cultural, în holul Bibliotecii Naţionale, şi este organizat de Ambasada Republicii Slovenia la Bucureşti în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Biblioteca Naţională a României, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din Universitatea Bucureşti.

Mai multe informaţii despre cei doi protagonişti ai dezbaterii mai jos.

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Ion Ilioiu

Ultimul supravieţuitor al rezistenţei anticomuniste din Munţii Făgăraşului, s-a stins din viaţă, miercuri 31 octombrie.

S-a născut la 24 noiembrie 1929 la Sâmbăta de Sus, Braşov. În timpul studiilor, la Liceul „Radu Negru” din Făgăraş, a făcut parte din Frăţiile de Cruce.

În 28 iunie 1948 a scăpat de arestare şi s-a alăturat lui Ion Gavrilă Ogoranu şi altor colegi de liceu formând unul dintre cele mai puternice şi mai cunoscute grupuri de luptători anticomunişti care au acţionat în munţii României.

A fost judecat în lipsă şi, potrivit colegului său de liceu, Victor Roşca, ar fi primit au primit 7 ani închisoare corecţională

A fost rănit grav într-un schimb de focuri cu organele de Securitate pe Muntele Avrigului (un glonţ i-a perforat plămânul drept, ficatul şi coloana vertebrală) şi arestat la 20 august 1954. A fost dus la spitalul din Sibiu, operat, anchetat şi ulterior condamnat pentru „unltire contra ordinii sociale” la muncă silnică pe viaţă, pedeapsă comutată în 1963 la 25 de ani muncă silnică. A executat pedeapsa în închisorile Sibiu, Codlea, Aiud. A fost eliberat la 29 iulie 1964. Despre situaţia sa la eliberare Ion Ilioiu îşi spune „Nu mai aveam nici o speranţă. Mă consideram un om fără viitor. Am urmat un tratament la întoarcerea din închisoare, dar nu m-a ajutat să mă vindec. Urmările vieţii din închisoare le resimt şi acum. Mi-am întemeiat o familie mult mai târziu. Cu toate acestea nu consider un timp pierdut tot ceea ce am făcut. Cred că am făcut ce trebuia. Chiar dacă nu am biruit, sunt cu conştiinţa împacată şi nu mă simt vinovat pentru deznodamântul luptei noastre. Daca ar trebui s-o luăm de la capăt aş proceda la fel”.

Sursa informaţiilor: Victor Roşca, Moara lui Kalusek, Curtea Veche, 2007; Ion Gavrilă Ogoranu, LuciaBaki, Brazii se frâng dar nu se îndoiesc,vol. III; fişa matricolă penală din AANP. Foto: Bună ziua, Făgăraş.

Workshop-ul „Învăţământul de partid şi şcolile de cadre în România comunistă. Context naţional şi regional”

În perioada 25-27 octombrie 2012 s-a desfăşurat la Sibiu workshop-ul „Învăţământul de partid şi şcolile de cadre în România comunistă. Context naţional şi regional”

Evenimentul s-a desfăşurat sub egida: Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Departamentul de Istorie, Patrimoniu şi Teologie Protestantă.

Pentru cei interesaţi redau mai jos programul evenimentului.

Conferinţa ştiinţifică internaţională „Munca forţată a etnicilor germani în URSS”, Arad, 1-2 noiembrie 2012

Joi, 1 noiembrie 2012, ora 10:00, Asociaţia Română de Ecologie Politică, Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad şi Forumul Democrat German Reşiţa invită pe cei interesaţi în Sala Senatului a Universităţii „Aurel Vlaicu“, Bd. Revoluţiei nr. 77, la festivitatea de deschidere a lucrărilor conferinţei ştiinţifice internaţionale „Munca forţată a etnicilor germani în URSS”.

Evenimentul are loc în cadrul acţiunilor şi manifestărilor incluse în proiectul „Memoria muncii forţate a etnicilor germani din România deportaţi în URSS”, finanţat în cadrul EACEA-P7- Europe for Citziens Programme - Action 4 - Decision 2011-3342 / 001-001. În consens cu obiectivele proiectului „Memoria muncii forţate a etnicilor germani din România deportaţi în URSS”, conferinţa îşi propune să abordeze memoria unui eveniment tragic din istoria secolului XX - deportarea etnicilor germani din ţări învinse în război, în 1945, şi obligarea acestora la ani de muncă forţată pentru reconstrucţia URSS. Vizând întreţinerea „memoriei vii” a unor realităţi dureroase din trecutul totalitar al ţărilor Europei Centrale şi de Est, proiectul are ca obiectiv formarea de convingeri, opinii şi deprinderi democratice consonante obiectivelor UE.

Vor participa cercetători din 9 ţări (Franţa, Germania, Luxemburg, Republica Moldova, România, Serbia, Statele Unite ale Americii, Ucraina, Ungaria). Din România, vor fi prezenţi cercetători şi cadre didactice din centrele universitare Arad, Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara.

În deschiderea lucrărilor conferinţei vor lua cuvântul prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, preşedintele Consiliului Academic al Universităţii „Aurel Vlaicu“ Arad, prof. univ. dr. Ramona Lile, rectorul Universităţii „Aurel Vlaicu“ Arad, Erwin Josef Ţigla, preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din judeţul Caraş-Severin. Comunicările în plen vor fi susţinute de prof. univ. dr. Mihai Spăriosu, University of Georgia, Athens, Statele Unite ale Americii şi de acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române.

De la orele 11:30, vor fi lansate volumele Vršačko gradsko pozorište kao posrednik nemačke kulture (Teatrul municipal din Vârşeţ ca un vehicul al culturii germane) şi Lungul drum spre nicăieri. Germanii din România deportaţi în URSS.

Cărţile vor fi prezentate de prof. univ. dr. Mihai Spăriosu (University of Georgia, Athens, SUA), lect. univ. dr. Aleksandra Gojko-Rajić (Vârşeţ, Serbia), prof. univ. dr. Miodrag Milin (Arad, România), prof. univ. dr. Victor Neumann (Timişoara, România) şi prof. univ. dr. Lavinia Betea (Arad, România).

În cadrul conferinţei va fi prezentat filmul documentar „Reşiţa - memoria deportării”, rezultat al proiectului „Memoria muncii forţate a etnicilor germani din România deportaţi în URSS”, precum şi proiectul online de fotografie „Amintirile lagărului“, realizat de Marc Scroeder (Luxemburg).

Volumul Lungul drum spre nicăieri. Germanii din România deportaţi în URSS şi filmul documentar „Reşiţa - memoria deportării“, ambele realizate în cadrul proiectului „Memoria muncii forţate a etnicilor germani din România deportaţi în URSS” vor fi distribuite gratuit invitaţilor, participanţilor la conferinţă şi reprezentanţilor mass-media.

Joi, 1 noiembrie 2012 între orele 15:00-19:30 şi vineri, 2 noiembrie 2012, între orele 10:00-19:30, lucrările se vor desfăşura în sala de conferinţe a Restaurantului Retro, Bd. Revoluţiei, nr. 89.

Pentru cei interesaţi redau mai jos programul conferinţei

Eveniment editorial de excepţie la Timişoara

Vineri, 2 noiembrie, de la orele 14.00, la „Café Text”, (Bastionul Theresia, corp A) din Timişoara va avea loc lansarea Colecţiei de Biografii a celor şapte Episcopi Greco-Catolici recunoscuţi de Biserica Catolică cu faimă de Martir: Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie, Tit Liviu Chinezu.

Lucrările au apărut la Editura Galaxia Gutenberg din Târgu Lăpuş.

Despre personalităţile celor şapte episcopi vor prezenta câteva gânduri: d-l Tudor Creţu, Directorul Bibliotecii Judeţene Timiş, monseniorul Angelo-Narcis Pop, Vicar general al Eparhiei de Lugoj şi d-na Pia Brînzeu, prorector al Universităţii de Vest Timişoara.

Informaţii preluate de pe site-ul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.

Workshop-ul Lecţia de istorie, lecţia istoriei. De ce trecutul recent este important astăzi? Râmnicu Sărat, 26-28 octombrie 2012

În perioada 26-28 octombrie 2012, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează la Râmnicu Sărat workshop-ul Lecţia de istorie, lecţia istoriei. De ce trecutul recent este important astăzi?

Începând cu toamna anului 2012, IICCMER a decis dezvoltarea unui proiect educaţional cu scopul informării şi conştientizării naturii şi consecinţelor regimului totalitar comunist, destinat organizaţiilor de tineret ale partidelor politice parlamentare (PSD, PD-L, PNL, UDMR, PC, UNPR). De asemenea, proiectul îşi propune promovarea memoriei perioadei comuniste şi dezvoltarea unei culturi a libertăţii, democraţiei şi a statului de drept, prin omagierea victimelor dictaturii comuniste din România şi analiza mecanismelor statului totalitar.

În cadrul acestui program, Institutul va oferi expertiză şi consultanţă specializată prin lectori consacraţi, va difuza filme documentare şi va organiza workshop-uri specifice acestui tip de activitate. Institutul va suporta financiar costurile acestui demers.

Dezbaterea „Între uz şi abuz: confiscarea proprietăţii private în România comunistă”

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc organizează dezbaterea Între uz şi abuz: confiscarea proprietăţii private în România comunistă. Vor participa: Prof. Dr. Dinu C. Giurescu, istoric; Gheorghe Piperea, avocat; Dinu Zamfirescu, preşedinte al Consiliului Ştiinţific al IICCMER; Dr. Andrei Muraru, preşedinte executiv al IICCMER.

Evenimentul îşi propune să readucă în atenţia publicului tema colectivizării şi naţionalizării, oferind o vedere nuanţată şi complexă asupra acestor politici represive şi a consecinţelor pe care le-au avut asupra societăţii româneşti. Conferinţa invită la informare şi reflexie asupra dimensiunii fenomenului totalitar, pentru înţelegerea importanţei pe care confiscarea proprietăţii private a avut-o în proiectul dictatorial. Pentru cei contemporani evenimentelor evocate, care au fost afectaţi direct sau indirect de măsurile represive de confiscare a proprietăţii, proiectul va facilita rememorarea acelor momente ale pierderii bunurilor agonisite o viaţă, contribuind la clarificarea, din perspectiva interpretării istorice, a anumitor aspecte importante ale procesului de colectivizare şi naţionalizare din perioada comunistă. Celor care nu au trăit experienţa tragică a acelor vremuri, a deposedării de proprietatea funciară, imobiliară ori industrială, evenimentul are menirea de a le suscita interesul pentru acestă temă.

     Evenimentul se va desfăşura luni, 29 octombrie 2012, ora 17, la Jockey Club, str. Episcopiei, nr. 9 (lângă Ateneul Român).

    Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

Liviu Tofan, A patra ipoteză, Polirom, 2012

Rezultat al unei ample documentări, A patra ipoteză (Polirom, 2012) este o carte-anchetă despre aşa-numita „afacere Tănase”, celebră în anii ’80. Liviu Tofan, autorul volumului, ne dezvăluie detaliile tenebroase ale unui dublu asasinat pe care l-ar fi plănuit Securitatea la îndemnul personal al lui Ceauşescu şi pe care ar fi urmat să-l înfăptuiască, în Franţa, Matei Pavel Haiducu, ofiţer de informaţii şi agent conspirat. Ţintele erau doi scriitori români disidenţi stabiliţi la Paris, Virgil Tănase şi Paul Goma, iar afacerea a declanşat un adevărat război între serviciile secrete româneşti şi cele franceze, implicând nume importante în epoca şi chiar şefii celor două state, François Mitterrand şi Nicolae Ceauşescu.

„A patra ipoteză îmbină suspansul de tip John le Carré cu logica jucătorului de şah pentru a analiza istoria asasinatelor politice ordonate de regimul comunist de la Bucureşti cărora trebuiau să le cadă victime Virgil Tănase şi Paul Goma. Aripa externă a Securităţii, CIE, şi DST-ul, contraspionajul francez, se înfruntă într-un duel cu întorsături spectaculoase pe fundalul căruia se încrucişează Nicolae Ceauşescu, François Mitterrand şi Charles Hernu, ministrul francez al Apărării. Portretul lui Matei Haiducu, ofiţerul CIE care va refuza să ucidă, şi cel al şefului CIE, Nicolae Pleşiţă, o brută sanguinară, sînt antologice. O carte excepţională, prin care Liviu Tofan demonstrează că aparţine categoriei marilor reporteri.” (Radu Ioanid)

Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER, instituţie care a susţinut apariţia cărţii.