Ştefan Bosomitu, Mihai Burcea (coord.), Spectrele lui Dej. Incursiuni în biografia şi regimul unui dictator, Editura Polirom, Iaşi, 2012

În luna noiembrie a anului trecut (2011), Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a organizat Conferinţa „Spectrele lui Dej”. Evenimentul avea ca scop discutarea rolului lui Gheorghiu-Dej în istoria comunsmului românesc şi era prilejuit de împlinirea a 110 ani de la naşterea acestuia. O astfel de abordare era mai mult decât necesară, dat fiind că acestui personaj central al istoriei comunismului românesc nu i-a fost dedicată încă o biografie/monografie exhaustivă. Conferinţa a analizat personalitatea şi biografia liderului comunist, activitatea lui în perioada ilegalităţii partidului dar şi ascensiunea sa în poziţia de lider absolut al Partidului Comunist. Totodată, au fost supuse analizei şi cele mai importante aspecte ale funcţionării partidului-stat în perioada conducerii dejiste. În urma conferinţei, dar şi a unei pozitive receptări a comunicărilor prezentate în cadrul acesteia, IICCMER şi-a asumat transformarea proiectului într-unul editorial, urmând a publica in extenso contribuţiile celor prezenţi la conferinţă. De asemenea, a fost elaborat şi un plan prin care au fost adăugate şi alte contribuţii, cu scopul de a oferi coerenţă demersului. Astfel, a apărut ideea volumului de faţă, care reuneşte o bună parte din prezentările conferinţei desfăşurată în urmă cu un an de zile, la care s-au adăugat alte câteva contribuţii.

Expoziţie: Războiul împotriva ţărănimii. Anii colectivizării (1949-1962)

Vineri, 21 decembrie 2012, la ora 17.00, la Sala Oaspeţi a Muzeului Naţional al Ţăranului Român va avea loc vernisajul expoziţiei Războiul împotriva ţărănimii. Anii colectivizării (1949-1962).

Expoziţia, organizată de Muzeul Naţional al Ţăranului Român, îşi propune să prezinte publicului larg una dintre cele mai dramatice episoade prin care a trecut România în secolul XX: colectivizarea agriculturii.

„Expoziţia relevă sensul adânc şi atroce al experimentului social comunist, caracterul său nihilist, forţa sa tectonică, pentru întreaga categorie a ţăranilor. Totodată, reprezentăm în cadrul expunerii rezistenţa şi supravieţuirea ţărănimii în aceste condiţii istorice extreme, pentru a putea avea tabloul general al unei societăţi aflate într-un proces de transformare fără precedent.”

Colocviul Science et politique dans la Roumanie communiste

Vineri, 14 decembrie 2012, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în parteneriat cu CERHIO-UMR 6258 Université d’Angers şi Centrul François Viète d’épistémologie et d’histoire des sciences, cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer şi al Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti, organizează colocviul Science et politique dans la Roumanie communiste. Colocviul va analiza influenţa pe care politicul a exercitat-o asupra diferitelor ştiinţe (experimentale, exacte, socio-umane) în România comunistă. Au influenţat cu adevărat metodele ştiinţifice sovietice practica din centrele de cercetare şi fermele agricole, ori guvernele comuniste s-au limitat la a prelua o retorică ştinţifică care nu a fost nicicând aplicată. În cazul agriculturii a existat o diferenţă între receptarea influenţelor trasate pe linia oficială a biologiei Lysenkiste şi metodele folosite în practica curentă? În ce fel, ştiinţele sociale au reuşit să reflecteză realităţile prezente în societatea românească? Care a fost ponderea arbitrariului politic în adoptarea diferitelor programe de politică sanitară şi cu ce consecinţe asupra populaţiei?

Evenimentul va fi găzduit de Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 204, Amfiteatrul Mircea Florian.

Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER 

Cei interesaţi pot găsi programul complet al colocviului aici.

.

Lansare de carte şi proiecţie de film la Sibiu: „Experienţe carcerale în România comunistă”

În 2007, în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România a demarat proiectul „Experienţe carcerale în România comunistă”, care şi-a propus: realizarea de interviuri cu foşti deţinuţi politici; publicarea unor volume de mărturii în care să fie prezentate abuzurile, torturile şi tratamentele inumane aplicate duşmanilor politici şi de clasă, în timpul perioadei 1945-1989; constituirea unei arhive audio-video cu materiale ce pot fi utilizate în cadrul unor viitoare muzee sau în procesul didactic; realizarea de studii şi articole ştiinţifice.

După 5 ani, proiectul a ajuns la final. Rezultatul: peste 190 de interviuri realizate în toate judeţele ţării şi în Bucureşti; 143 de interviuri publicate în 6 volume la Editura Polirom.

Joi, 13 decembrie, ora 17.00, sibienii interesaţi de istoria recentă sunt invitaţi să participe evenimentul prilejuit de încheierea proiectului, ocazie cu care se va prezenta şi un film documentar de 25 de minute având ca subiect detenţia politică în România comunistă.

Vor lua cuvântul: Octav Bjoza, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Sorin Radu, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Sibiu, Cosmin Budeancă (IICCMER). Moderator: Helmut Lerner.

Dezbatere: „Revoluţie la firul ierbii”

Joi 13 decembrie, ora 15.00, va avea loc dezbaterea: „Revoluţie la firul ierbii”, prilejuită de lansarea volumelor de istorie orală Tânăr student caut revoluţionar (vol. I şi II) coordonate de Zoltán Rostás şi Florentina Ţone.

Se va vorbi despre revoluţia din decembrie altfel. Mai puţin din perspectiva Marii Istorii, şi mai mult prin ochiul unor multitudini de «mici istorii», ale participanţilor şi martorilor necunoscuţi. Revoluţia, aşa cum au trăit-o şi înţeles-o, nu elitele sau cercetătorii, ci oamenii de rând, deseori uitaţi şi nerecunoscuţi ca surse ale istoriei.

Participă: Raluca Grosescu (IICCMER), Doina Jela (Editura Curtea Veche), Vintilă Mihăilescu (SNSPA), Dragoş Petrescu (CNSAS), Zoltán Rostás (FJSC); Florentina Ţone (Revista Historia).

     Evenimentul va avea loc la Institutul de Cercetări Politice (Strada Spiru Haret nr. 8, sala Negulescu) şi este organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, împreună cu Editura Curtea Veche şi Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti.

David Priestland, Steagul roşu. O istorie a comunismului, Litera, 2012

La 23 de ani de la prăbuşirea Zidului Berlinului, David Priestland, profesor de istorie la Oxford, ne oferă cea mai amplă şi mai completă trecere în revistă a comunismului, de la originile în timpul Revoluției Franceze până la dominația din secolul XX. Nu lipseşte nici un personaj şi nici un eveniment important, de la Marx, Lenin, Stalin, Mao, Kim Ir Sen la Che Guevara, Fidel Castro, Tito, Ceauşescu şi Gorbaciov. Autorul nu merge însă pe cărări bătute, ci reuşeşte să descopere amănunte inedite în biografii sau evenimente care au influenţat deciziile acestor oameni. Caracterul lui Stalin, de exemplu, este descris perfect de petrecerile pe care le organiza la dacea lui de lângă Moscova, unde oaspeţii – ei înşişi conducători de teama cărora tremurau milioane de oameni – erau umiliţi şi batjocoriţi.

Cu toate că este o carte de istorie, Steagul roşu este neaşteptat de actuală. Dincolo de înşiruirea cronologică a faptelor, autorul identifică tipare, relaţii cauză - efect şi mecanisme care te fac, după ce citeşti cartea, să rămâi pe gânduri ori de câte ori te uiţi la un buletin de ştiri sau deschizi un ziar. Nu poţi să nu te întrebi în ce măsură comentatorii crizei financiare actuale cunosc avertismentele privind pericolul împrumutării la băncile occidentale, lansate de... Stalin, în urmă cu mai bine de o jumătate de secol, când a refuzat Planul Marshall.

Ne-am obişnuit să vorbim despre prăbuşirea comunismului ca despre o dispariţie, iar David Priestland ne aminteşte că lucrurile nu stau deloc aşa. Comunismul s-a prăbuşit practic doar în URSS şi în partea europeană a blocului sovietic, dar supravieţuieşte în formă radicală în Coreea de Nord, şi-a găsit stabilitatea în Cuba, iar în China a descoperit o neaşteptată reţetă de succes. În actuala perioadă de incertitudine economică, în care este tot mai evident că nici capitalismul liberal nu oferă soluţiile dorite, nu trebuie să uităm că necunoaşterea istoriei ne condamnă la repetarea ei.

     Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Litera.

„Arhivele Totalitarismului”, nr. 1-2/2012

Din sumar:

Kari Alenius, The Successes and Failures of German War Propaganda in Estonia, 1941-1944

Schlett András, Success and Failure of the Hungarian Agrarian Model, 1960-1990

Liliana Corobca, Incursiune în cenzura sovietică (Glavlit), 1922-1991

Radu Florian Bruja, Liga Apărării Naţional Creştine în Bucovina, 1926-1928. Între organizare şi scindare

Radu Petrescu, Anihilarea „bandei” colonelului Arsenescu de pe Muntele Roşu. Rolul jucat de Traian Marinescu-Geagu şi Alexandru Alexandrescu 

Dan Cătănuş, Iluzia normalităţii: Academia Română la începutul regimului Nicolae Ceauşescu

Ana-Maria Cătănuş, Drumul către libertate. Doina Cornea şi disidenţa românească în anii 1980 

Florin Abraham, Provocări epistemologice ale teoriei totalitarismului, I

Alexandru-Murad Mironov, Federalismul european în atenţia Siguranţei, 1926, I 

Octavian Roske, Colectivizarea agriculturii. Represiunea totală, 1957-1962, XXXI 

Claudiu Degeratu, Nicolae Ceauşescu şi „noii ilegalişti” ai P.C.R., 1965-1968 

Florin-Răzvan Mihai, Cristina Diac, Deportarea etnicilor germani din România în U.R.S.S., 1945-1949

Flori Bălănescu, Vasile Paraschiv (1928-2011)

Florin-Răzvan Mihai, Gheorghe (Gogu) Rădulescu (1914-1991)

Informaţii preluate de pe blogul revistei.

„Arhivele Totalitarismului”, nr. 3-4/2012

Din sumar:

Marius Tărîţă, Ideologie şi literatură în R.S.S. Moldovenească, 1945-1948 

Éva Cseszka, Economic Type Trials in the Rákosi Regime in Hungary 1947-1953 

Marian-Alin Dudoi, Un proces politic în România: cazul petrolistului Alexander W. Evans, 1948 

Dan Cătănuş, Devieri politico-ideologice în P.C.R.: împăciuitorismul

Dumitru Lăcătuşu, Tudor Sepeanu - mărirea şi decăderea unui ofiţer al Securităţii

Tudor Vlădescu, The Literature of Resentment in the Romanian Socialist Propaganda Novel. An Introduction to a Study of Fear in Fiction

Ana-Maria Cătănuş, Dorin Tudoran şi condiţia intelectualului român sub comunism 

Vasile Buga, Controverse româno-sovietice privind prelungirea valabilităţii Tratatului de la Varşovia, 1984-1985

Petre Opriş, Un complot militar împotriva preşedintelui României, octombrie 1984 

Corneliu Pintilescu, Analiza comparată a totalitarismului: Perspective anglo-saxone şi germane după 1989 

Florin Abraham, Provocări epistemologice ale teoriei totalitarismului, II

Cristina Roman, Istorie şi politică. Cazul aniversării a 60 de ani de la Marea Unire

Florian Banu, Discursul istoric contemporan între ştiinţa istoriei şi istoria-rechizitoriu

Raluca Nicoleta Spiridon, Şerban Cioculescu (1902-1988)

Florin Şandru, Neculae Trâmbaciu (1902-1955)

Ion Constantin, Onisifor Ghibu (1883-1972)

    Informaţii preluate de pe blogul revistei.

Constantin Iulian, Din lagărul România evadează morţii, Editura Sânziana, 2012

Memoriile luptătorului anticomunist, legionarul Constantin Iulian, fostul preşedinte al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti, au văzut lumina tiparului sub egida Editurii Sânziana, într-o colaborare cu Editura Fundaţiei Buna Vestire.

În paginile cărţii, cititorul de astăzi va găsi zugrăvite chinurile cumplite prin care a trecut autorul, asemenea celorlalţi camarazi ai săi care au îndrăznit să constituie o rezistenţă organizată împotriva ocupaţiei sovietice şi regimului comunist impus de aceasta: tragedia experimentului reeducării prin tortură de la Piteşti; detenţia ulterioară, la Canalul Dunăre-Marea Neagră, unde Constantin Iulian împreună cu părintele Adrian Făgeţeanu, Victor Clonaru şi Grigore Zamfiroiu, a reuşit să readucă pe linia de rezistenţă numeroşi deţinuţi politici reeducaţi la Piteşti şi Gherla; constituirea, în jurul lui Puiu Athanasiu şi Radu Gyr, a unui comandament legionar clandestin în perioada de după prima eliberare (1955-1957); reeducarea de la Aiud şi regimul de exterminare de la Zarca acestei închisori.

Proiecţie specială a filmului „După Revoluţie”, cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului

A doua zi după alegeri, de Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, Universitatea Româno-Americană, Asociaţia One World Romania şi Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est al Fundaţiei Konrad Adenauer îi invită pe cei interesaţi la o proiecţie specială a documentarului DUPĂ REVOLUŢIE de Laurenţiu Calciu.

Prezentat în cadrul ediţiei din 2011 a festivalului internaţional de film documentar dedicat drepturilor omului One World Romania, filmul documentează situaţia din Bucureşti în primele 6 luni dupa revoluţia din 1989. Este o perioada de proteste continue împotriva guvernului care a preluat conducerea de la Partidul Comunist. Contextul este dat de lideri politici şi jurnalişti şi de alegerile grăbite (şi puternic contestate). Alegerile din 1990 sunt prezentate printr-o secţie de votare supra-aglomerată şi prin conferinţa de presă a monitorilor internaţionali, care se declară şocaţi de numărul mare de nereguli întâlnite.

Proiectia va fi urmată de o discuţie cu publicul, la care vor participa: Dragoş Ghiţulete (jurnalist), Andrei Muraru (IICCMER), Liviu Mihaiu.

Evenimentul va avea loc luni, 10 decembrie, ora 18:00, în Aula Universităţii Româno-Americane, Bd. Expoziţiei, nr.1B, Sector 1

Intrarea este libera.

     Informaţii preluate de facebook.