Apariție editorială: Enrico Fardella, Mao Zedong

„Mao Zedong a fost atras de politică deoarece era din fire rebel şi nerăbdător să iasă din categoria socială în care îl plasaseră condiţiile economice ale familiei. A ales comunismul şi a avut două mari intuiţii politice. În primul rând, a înţeles că Revoluţia Chineză ar fi fost posibilă numai dacă partidul ar fi reuşit să mobilizeze masele de ţărani. Şi, în al doilea rând, a înţeles că războiul împotriva Partidului Naționalist cerea fantezie, abilitate, flexibilitate, isteţime vicleană. Capodoperele lui au fost Marşul cel Lung (12 000 de kilometri, 200 de confruntări armate, 80 000 de victime umane), micul stat comunist din Shaanxi şi marea mobilizare populară împotriva Gomindan între 1947 şi 1949.

Apariție editorială: Carlo Batà, Ernesto Che Guevara

„Irlandez pe linie paternă şi basc pe linie maternă, argentinianul Ernesto Guevara a fost cetățean de prim rang al Cubei. În urma unui scurtcircuit mediatic, a devenit icoana mişcării contestatare studenţeşti, simbolul unei generaţii fascinate de frumuseţea şi de curajul său, erou romantic şi martir creştin. Nu mai contează dacă era într-adevăr bun, un „sfânt laic“ cum fusese numit, sau dacă mâinile îi erau pline de sânge, consecinţa inevitabilă a atâtor bătălii în care nu sufereau şi nu mureau doar „cei răi“. Era onest, simpatic, cult, exaltat, imposibil de ţinut în frâu.

Vernisaj de expoziție: Silvia Radu, „Grădina cu îngeri”

Academia de Studii Economice din Bucureşti găzduieşte în zilele următoare expoziţia ''Grădina cu îngeri şi portrete ale mărturisitorilor din temniţele comuniste'' a artistei plastice Silvia Radu.

Vernisajul a avut loc miercuri, 2 octombrie, ora 17,00, în clădirea din Piaţa Romană.

În cadrul expoziţiei, alături de „Grădina cu îngeri”, vor fi prezentate pentru prima dată 14 lucrări cu chipuri ale mărturisitorilor din închisorile comuniste, precum Valeriu Gafencu, Vasile Voiculescu, Părintele Sofian Boghiu, Radu Gyr, Părintele Arsenie Papacioc, Părintele Arsenie Boca, Mircea Vulcănescu, Părintele Daniil Sandu Tudor.

Apariție editorială: Romulus Rusan (coord.), Cartea Morţilor

Lucrarea apărută sub egida Academiei Civice, cu ocazia jubileului de 20 de ani al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, este coordonată de Romulus Rusan, care semnează și studiu introductiv. La realizarea ei au mai contribuit Ioana Boca, Virginia Ion, Angela Bilcea, Andreea Cârstea.

Dicţionarul elaborat pe bază de documente în cadrul Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului (Memorialul Sighet), cuprinde numele morţilor în anchete, în închisori, în colonii de muncă, în deportări, în domicilii obligatorii, în evadări, în luptele din munţi, în răscoalele ţărăneşti, în revoluţie, la frontiere, condamnaţi la moarte, executaţi, ucişi ostentativ, în sinucideri simulate/înscenate, în accidente provocate, în „transporturile morţii”.

O sâmbătă în închisoare. Vizite la fostele închisori comuniste Jilava şi Piteşti

Într-o perioadă în care puţini români au ocazia să vadă închisorile României comuniste, Centrul de Studii în Istorie Contemporană continuă seria vizitelor la Fortul 13 Jilava şi la fostul penitenciar Piteşti. Participanţii la „O sâmbătă în închisoare” pot vedea gratuit locurile prin care au trecut sute de mii de deţinuţi politici şi camerele în care aproximativ 1000 de persoane au fost supuse „reeducării prin tortură”, însoţiţi fiind de supravieţuitori sau de istorici ai perioadei comuniste, care vor oferi explicaţii pe întreaga perioadă a vizitei. 

Apariție editorială: Radu Ioanid (editor), Dosarul Brucan. Documente ale Direcției a III-a Contraspionaj a Departamentului Securității Statului (1987-1989), ediția a II-a adăugită

La editura Polirom a apărut o nouă ediție a volumului Radu Ioanid (editor), Dosarul Brucan. Documente ale Direcției a III-a Contraspionaj a Departamentului Securității Statului (1987-1989), ediția a II-a adăugită, ediție îngrijită și studiu introductiv de Radu Ioanid, prefețe de Dennis Deletant și Gheorghe Câmpeanu.

Ediția de față conține documentele de urmărire informativă, create de Departamentul Securității Statului (DSS), din dosarul lui Silviu Brucan, majoritatea referindu-se la perioada 1987-1989.

Apariție editorială: Dinu Zamfirescu, Cârtițele Securității. Agenți de influență din exilul românesc

Exilul românesc a reprezentat o preocupare constantă pentru autoritățile politice de la București, deoarece criticile acestuia la adresa totalitarismului afectau grav imaginea României în străinătate. Pentru a destabiliza diaspora, Securitatea a recurs la „cârtițe”, agenți recrutați chiar dintre membrii acesteia. Documentele din arhiva CNSAS cuprinse în volum dezvăluie acțiunile regimului comunist împotriva exilului desfășurate prin intermediul a trei astfel de agenți: Virgil Veniamin, Eftimie Gherman și Pamfil Șeicaru. Operațiunile lor de influențare au avut în multe cazuri rezultatele scontate – au dezinformat, au fracționat inițiative de grupare a exilului, au încurajat și au întreținut intrigi și vanități. Cititorii interesați află astfel detalii despre metodele prin care Securitatea încerca să-i combată pe românii din străinătate ce criticau conducerea totalitară, de la tentativele de compromitere a opozanților mai virulenți la menținerea insidioasă a unui așa-zis „dialog cu țara”, totul în scopul de a anihila acțiunile exilaților.

Volumul a fost publicat cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer.

Cei interesați pot comanda cartea de pe site-ul Editurii Polirom.

Programul ediției a XIII-a a Simpozionului Internațional „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”

Între 27-29 septembrie 2013 a avut loc la Pitești ediția a XIII-a a Simpozionului Internațional „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”.

Pentru cei interesați redau mai jos programul evenimentului.

Conferință Vlad Mitric-Ciupe, „Arhitecţi români în închisorile comuniste 1944-1964”

Miercuri, 9 octombrie 2013, ora 18.00, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38, București) va avea loc conferinţa „Arhitecţi români în închisorile comuniste 1944-1964” susţinută de arh. drd. Vlad Mitric-Ciupe şi invitaţii săi, prof. dr. arh. Sorin Vasilescu și arh. Emanoil Mihăilescu, fost deținut politic între anii 1958-1963.

De când s-a instalat în România, regimul comunist a desfigurat chipul ţării, decimând elitele şi terorizând restul populaţiei. Printre victimele regimului s-au numărat şi cei mai de seama arhitecţi ai României interbelice. Profesionişti de prestigiu precum G.M. Cantacuzino, I.D. Enescu, Constantin Iotzu, Arghir Culina, Constantin Joja, Nicolae Goga, Ștefan Balș, Virgil Antonescu și alții au îndurat chinuri groaznice doar pentru vina de a fi fost unii dintre cei mai buni specialişti în domeniul lor și de a se fi opus – într-un fel sau altul – comunismului.

Programul Simpozionului internațional „Fenomenul totalitar: între realităţi istorice şi abordări istoriografice”

Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST) aniversează două decenii de activitate și organizează în perioada 26-27 septembrie a.c. simpozionul internaţional Fenomenul totalitar: între realităţi istorice şi abordări istoriografice.

Acesta va debuta cu o şedinţă aniversară în Aula Academiei Române (26 septembrie 2013, ora 10.30). În finalul sesiunii aniversare vor fi acordate diplome şi medalii de onoare unor personalităţi ale vieţii publice şi ştiinţifice, care au fost alături de INST în cele două decenii de activitate.

Vor urma trei sesiuni de comunicări, organizate la sediul INST din str. Arh. Grigore Cerchez, nr. 16, Sector 1, Bucureşti, unde îşi vor prezenta cele mai recente rezultate ale cercetărilor peste 20 de specialişti  din România, Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Tematica lucrărilor conferinţei include subiecte privind  relaţiile internaţionale în timpul Războiului Rece, rezistenţa şi disidenţa anticomunistă, dezbateri istoriografice despre  totalitarism,  situaţia exilului românesc ş.a.

Detalii despre eveniment la tel: 021. 230.69.92,  fax: 021.230.76.82  şi e-mail inst.academia@gmail.com

Pentru cei interesați redau mai jos programul simpozionului.