Apariție editorială: Mihai Stelian Rusu, Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național

Lucrarea abordează, într-o manieră simultan comprehensiv-holistică și detaliat-analitică, fenomenul memoriei istorice românești, așezat de autor în centrul nervos al identității naționale. Interogând fenomenul pe care și-l fixează ca obiect de cercetare de pe poziții social-construcționiste, abordarea analitică propusă de Mihai Stelian Rusu reușește să surprindă, desfășurate în durata lungă a ultimelor două secole de existență istorică românească sub zodia ideii naționale, diferitele ipostaze sub care s-a alcătuit memoria istorică elaborată pentru a ține treaz trecutul românesc în conștiința colectivă.

Neues Buch: Martin Jung: In Freiheit. Die Auseinandersetzung mit Zeitgeschichte in Rumänien (1989 bis 2009)

Im Dezember 1989 fand die kommunistische Herrschaft in Rumänien ihr plötzliches und vor allem gewaltsames Ende. Der Umbruch eröffnete Spielräume und Handlungsmöglichkeiten, die zuvor undenkbar schienen. Die Menschen in Rumänien fanden sich plötzlich in Freiheit wieder. Fortan konnte all das offen angesprochen werden, was im Kommunismus nicht thematisiert werden durfte. Damit schuf der Umbruch auch die Möglichkeit, die jüngere Vergangenheit des Landes öffentlich neu zu diskutieren und zu bewerten.

New book: Thinking Through Transition. Liberal Democracy, Authoritarian Pasts, and Intellectual History in East Central Europe After 1989, edited by Michal Kopeček and Piotr Wciślik

Thinking through Transition is the first concentrated effort to explore the most recent chapter of East Central European past from the perspective of intellectual history. Post-socialism can be understood as a period of scarcity and preponderance of ideas, the dramatic eclipsing of the dissident legacy (as well as the older political traditions), and the rise of technocratic and post-political governance.

Lansare de carte: Andrei Bîrsan, „Anii ’80”

Miercuri 28 septembrie de la ora 18.30 la Muzeului Municipiului București (Palatu Sutu) va avea loc lansarea cărții lui Andrei Bîrsan, „Anii ’80”, un album cu poze alb-negru despre „generația” autorului. Cele 285 de fotografii surprind diverse aspect privind școală generală, liceul sau facultatea din Bucureștiul anilor ’80.

Albumul a apărut la Editura Muzeului Municipiului București în colecția Timpul Orașului și are 296 pagini.

Apariție editorială: Nicolae Afrapt, Liceul din Sebeş - 1945-1989: profesori și elevi sub teroarea vremurilor: aspecte și fapte

A apărut la editura Altip din Alba Iulia volumul semnat de Nicolae Afrapt, Liceul din Sebeș - 1945-1989: profesori și elevi sub teroarea vremurilor: aspecte şi fapte.

Apariție editorială: Ioana Pârvulescu (ed.), Și eu am trăit în comunism

„Viaţa de zi cu zi din comunism, reconstituită de 95 de autori: scriitori, medici, actori, profesori, ingineri, muncitori etc. Peste 360 de mici povestiri al căror fir roşu e absurdul, iar aici culoarea firului e chiar justificată. Fapte diverse de acasă, de la serviciu, din vacanţe, de la şcoală şi facultate, de la muncă patriotică, din călătorii. Probleme administrative, dragoste şi tot ce mai ţine de viaţa însăşi.

Apariție editorială: George Cipăianu, Catolicism și Comunism în România 1946-1955. O perspectivă diplomatică franceză

Volumul este rezultatul cercetărilor realizate de autor în Arhivele Ministerului de Afaceri Externe din Franța, în anii în care a predat la Universitățile din Paris. „Cartea nu se dorește o istorie cuprinzătoare a catolicismului din România sub regimul comunist, ci o contribuție la această istorie, menită să completeze tabloul trecutului agitat, chiar tragic, al unei instituții ce a avut un mare rol în renașterea culturală, filosofică, politică a poporului român.

Apariție editorială: Ionuţ Nistor, „Procesul titoismului” în România (1950). Documente

„Lucrarea de faţă reuneşte documente selectate din fondul Penal, dosar P 1143 (Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii), care cuprinde actele procesului desfăşurat la Tribunalul Militar Bucureşti, în iunie 1950, împotriva „lotului Miloş Todorov”. Cei 12 inculpaţi au fost acuzaţi de spionaj împotriva României, în contextul relaţiilor tensionate între Iugoslavia şi restul blocului răsăritean, aliniat în spatele Moscovei.

Apariție editorială: Alex Cistelecan, Andrei State (coord.), Plante exotice. Teoria și practica marxiștilor români

„Chiar dacă marxismul românesc este, cantitativ și comparativ vorbind, relativ sărac numeric, el este consistent și relevant (nu doar în grilă locală), ignorarea sa postdecembristă fiind, prin urmare, una cât se poate de nejustificată. Miza volumului de față este de a umple această mare lacună, analizând contribuția teoretică (în raportul ei cu practica politică) a reprezentanților marxismului românesc: Constantin Dobrogeanu-Gherea, Lotar Rădăceanu, Șerban Voinea, Lucrețiu Pătrășcanu, Henri H. Stahl, Miron Constantinescu, Pavel Câmpeanu.

Apariție editorială: Alexandra Toader, Cultul personalităţii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1944-1965)

„Pornind de la premisa că fenomenul cultului personalităţii se constituie într-un sistem de venerare a liderului politic, față de care membrii societății se supun, cercetarea de faţă aduce în atenție mecanismele care au făcut posibilă proliferarea manifestărilor cultice față de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Autoarea urmărește evoluţia şi dezvoltarea cultului personalităţii liderului PMR canalizându-și atenţia pe reflectarea în viaţa politică, socială şi culturală, alături de implicaţiile pe care le-a comportat sau, cu alte cuvinte, «moştenirea» pe care Gheorghiu-Dej a lăsat-o şi maniera în care a fost gestionată de succesorii săi.