Filme româneşti la Budapesta - „România prin ochii românilor”

Institutul Cultural Român - Budapesta deschide stagiunea de toamnă a Film Klub printr-un eveniment realizat în parteneriat cu Muzeul „Casa Terorii”, ce se va desfăşura lunar la sediul acestuia din Budapesta 1062, Andrássy út 60.

Sub genericul „România prin ochii românilor” perspectiva inedită a trecutului recent şi a societăţii româneşti în tranziţie pe care cinematografia românească o oferă va fi discutată la o serie de proiecţii şi dezbateri cu participarea cineaştilor din România şi Ungaria.

Vineri, 17 septembrie 2010, de la ora 16.30 va fi prezentat primul film: „A fost sau n-a fost?”, în regia lui Corneliu Porumboiu.

La deschidere urmează să participe Dr. Schmidt Maria, directorul Muzeului Casa Terorii şi Dr. Brînduşa Armanca, directorul ICR Budapesta.

De la ora 18.30, regizorul Corneliu Porumboiu va participa la o masă rotundă alături de regizorul maghiar Török Ferenc şi de criticul de film Gelencsér Gábor.

Evenimentul este transmis şi on-line pe site-ul Muzeului Casa Terorii: www.terrorhaza.hu

Detalii despre celelalte filme care urmează a fi prezentate pe site-ul ICR Budapesta (http://www.icr.ro/budapesta/) şi al Muzeului Casa Terorii (http://www.terrorhaza.hu/)

Lansare de carte: Răscumpărarea memoriei. Cultul penticostal în perioada comunistă

Marţi, 7 septembrie 2010 ora 17, la sediul IICCMER din Str. Alecu Russo 13-19, etaj V, ap. 11, se va lansa volumul Răscumpărarea memoriei. Cultul penticostal în perioada comunistă, Editura Succeed Publishing, Medgidia, 2010. Autorul, Vasilică Croitor, este pastor penticostal.

Mai multe detalii despre carte se pot găsi pe blogul acesteia: http://rascumparareamemoriei.wordpress.com/ sau pe site-ul editurii: http://www.succeed.ro/shop-online/noutati/rascumpararea-memoriei-cultul-penticostal-an-perioada-comunista-de-vasilica-croitor/

O posibilă temniţă a Securităţi din Caransebeş descoperită din întâmplare

O posibilă temniţă care se presupune că ar fi aparţinut fostei Securităţi din Caransebeş a fost descoperită din întâmplare.

Vezi articolul integral in România Liberă la: http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/buncarul-secret-al-fostei-securitati-din-caransebes-197847.html

Comunism, anticomunism şi postcomunism la Râmnicu Sărat - reprezentări artistice

Am făcut câteva poze în Râmnicu Sărat cu monumente care au legătură directă cu regimul comunist, în sensul în care au fost ridicate în acea pereioadă (cum e cazul celui în cinstea lt. col. Buzăianu), sau în ultimii ani, pentru victimele comunismului şi în special pentru cei care au fost închişi sau au murit în penitenciarul din localitate.

Grupul statuar Descifrarea „tainei 
Loc: Parcul Municipal (în faţa Primăriei)

Un ansamblu compus din 7 elemente care reprezintă bărbatul, femeia şi copilul în momentul rugăciunii. Autorul lucrării, Alexandru Ştefan Balazs, a încercat să redea şi suferinţa celor întemniţaţi în fosta închisoare comunistă de la Râmnicu Sărat.

Ansamblul cuprinde o poartă, simbolizând atât „poarta Raiului” cât şi „poarta Râmnicului”, o cruce şi 7 statui, toate din lemn şi a fost vernisat în 16 August 2010.

 

Troiţă ridicată în cinstea lui Ion Mihalache

Loc: în zona pietonală din centrul nou al oraşului

Textul de pe acesta este următorul: „Ion Mihalache 1882-1963 ridicată în memoria celpr care au căzut victime comunismului în penitenciarul din Râmnicu Sărat martiri ai neamului românesc Teodor Poxin, Ion Lugojanu, Constantin Hagea, Aurel Dobrescu, Ovidiu Borcea, Cristea Valentin, Jan Arnăutu, preotul Mihai Palica, Alex[andru] Pogoneanu, G[ener]al Dobre Gheorghe, Pantazi C[onstan]tin şi mulţi alţii.

Monumentul ridicat în cinstea locotenentului-colonel Buzoianu Ioan

Loc: Parcul Municipal (în faţa Primăriei)

Textul de pe acesta este următorul: „Lt. colonel BUZOIANU IOAN c[oman]d[an]t Reg[imentul] 2 Inf[anterie] din Divizia TUDOR VLADIMIRESCU „DEBREŢIN” decorată cu ordinul „DRAPELUL ROŞU” căzut eroic la datorie în ziua de 28 Sept[embrie] 1944 în lupta contra fascismului pentru o Românie liberă, independentă şi democrată. Ofiţerii şi ostaşii Reg[imentului] 2 Inf[anterie] T[udor] V[ladimirescu] drept recunoştinţă şi veşnică amintire eroicului lor comandant. Ridicat prin sprijinul binevoitor al al Comunităţii de Avere Grănicereşti Caransebeş”

Monumentul ridicat în cinstea martirilor râmniceni ai Revoluţiei din decembrie 1989

Loc: Parcul Municipal (în faţa Primăriei)

Textul de pe acesta este următorul: „VIE RECUNOŞTINŢĂ MARTIRILOR RÂMNICENI AI REVOLUŢIEI 22 DECEMBRIE 1989. Apostoiu. C. Corneliu, Ciocârlan Şt. Romeo-Marian, Dan V. Costel-Gigel, Dascălu T. Costel, Florian Gr. Iulian, Fifere. P. Ionel, Munteanu M. Mircea-Ştefan”

 

Troiţă în cinstea foştilor deţinuţi politici decedaţi în penitenciarul comunist de la Râmnicu Sărat

Loc: cimitirul oraşului.

Un ansamblu compus din o cruce mare şi una mică. Pe crucea mare este inscripţionat textul: „Iartă-i Doamne că nu ştiu ce fac”. Pe crucea mică este textul: „Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate”.

Cimitirul ostaşilor sovietici

Loc: cimitirul oraşului.

Pe obelisc este inscripţionat următorul text: „GLORIE ETERNĂ OSTAŞILOR SOVIETICI CĂZUŢI ÎN LUPTA PENTRU LIBERTATEA (sic!) ŞI INDEPENDENŢA (sic!).” „ВEЧНЯ ПАMЯTЬ COBETSKИM BOИHAM ПABШИМ B БOPЬБE ЗA CBOБOДY И HEЗABИCИMOCTЬ”

 

A murit Puiu Spiru, cel care a compus celebrul cântec „La Chilia-n port”

„A compus peste 200 de melodii despre Luncaviţa şi despre Dobrogea. Cele mai cunoscute piese ale sale, „Geamparaua Teilor“ şi „La Dobrogea“ au fost cântate în fiecare an la Sărbătoarea Teilor din Luncaviţa.  La 84 de ani, nea Puiu, aşa cum îl cunoşteau localnicii, a trecut în nefiinţă. Un final trist, după o viaţă extrem de chinuită.”

Citeşte articolul integral şi vezi link-ul către piesa „La Chilia-n port”, interpretată de Nelu Ploieşteanu, la: http://www.adevarul.ro/locale/tulcea/Tulcea-_Compozitorul_celebrului_-La_Chilia-n_port-_a_fost_ingropat_in_cimitirul_saracilor_0_325167783.html

 

Imagini de la Universitatea de Vară de la Râmnicu Sărat - ediţia a IV-a, „Comunismul între memorie şi istorie”

Deschiderea oficială, la fostul penitenciar comunist din Râmnicu Sărat

Deschiderea oficială, la fostul penitenciar comunist din Râmnicu Sărat

Deschiderea oficială, la fostul penitenciar comunist din Râmnicu Sărat

 22 August 2010 - Deschiderea oficială, la fostul penitenciar comunist din Râmnicu Sărat

 22 August 2010 - Deschiderea oficială, la fostul penitenciar comunist din Râmnicu Sărat

La prelegere

Prelegere Mihail Neamţu

Prelegere Bogan Ivaşcu

Prelegere Igor Caşu

Prelegere Augustin Ioan

Emanuela Neamţu, Jean-Claude Polet şi Caterina Preda în vizită la fostul penitenciar din Râmnicu Sărat

Prelegere Jean-Claude Polet

Prin oraş la interviuri despre „imaginea închisorii de la Râmnicu Sărat”

Prin oraş la interviuri despre „imaginea închisorii de la Râmnicu Sărat”

Simina Bădică, Mirel Bănică, Vera Lengsfeld în vizită la fostul penitenciar din Râmnicu Sărat

Prelegere Ulrich Schacht

În excursie la Colţi, la Muzeul Chihlimbarului

În excursie la Complexul rupestru de la Aluniş

Ultima cină la "Poieniţa"

Gheorghe Enoiu "The Butcher of the Interior Ministry" and communist repression

In a Black Book of Communist Killers, if such a title were ever published, former Securitate Colonel Gheorghe Enoiu would rank high. Extremely high. He had all the necessary ‘qualities’ to make a fine repressive tool in the hands of the notorious Romanian communist secret political police: a boorish and cruel character unfettered by any shred of conscience, morality or humanity; a precarious understanding of human nature, right and wrong, moral and immoral; a simplistic view of reality that divided the world between the ‘good’ party hacks and the ‘bad’ dissidents; and, above all, a demonic urge to hit, destroy and obliterate every living soul who came in his proximity. His name spelled terror, and his nickname – the Butcher of the Interior Ministry (Macelarul de la Interne) – was much feared by all political prisoners. Since the collapse of the communist regime in December 1989, Enoiu has spent his days in quiet retirement, enjoying the hefty pension the Romanian state has provided him with in exchange for his repressive services. Some hope that his days of impunity will soon be over.

See more on Lavinia Stan's Blog: http://laviniastan.wordpress.com/2010/08/27/enoiu-and-communist-repression/

Din nou despre colonelului de Securitate Gheorghe Enoiu, „măcelarul de la Interne”

Dosarul de cadre al colonelului de Securitate Gheorghe Enoiu, supranumit „măcelarul de la Interne”, a fost identificat în arhive de cercetătorii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Acesta cuprinde 323 de file şi va fi studiat de procurorii care anchetează activitatea represivă a torţionarului. 

Mai multe detalii într-un articol din Evenimentul Zilei: http://www.evz.ro/detalii/stiri/spovedania-bestiei-enoiu-a-ajuns-pe-masa-parchetului-904309.html

Articol în România Liberă despre partizanul Traian Ihuţ, din Corpul de Haiduci al maiorului Nicolae Dabija

Pentru că s-a opus regimului comunist, partizanul Traian Ihuţ, din Corpul de Haiduci al maiorului Dabija, a primit trei gloanţe în piept de la securişti. Povestea tragică a luptătorului nu s-a încheiat însă aici: ulterior, un prieten i-a tăiat capul şi l-a îngropat în curtea socrilor săi.

Citeşte articolul integral la: http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/documentar/securitatea-l-a-impuscat-iar-prietenul-l-a-decapitat-197674.html

Noi informaţii, probate documentar, privind activitatea represivă a ofiţerului de Securitate Gheorghe Enoiu

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a trimis la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie noi informaţii probate documentar privind activitatea represivă a ofiţerului de Securitate Gheorghe Enoiu, pe numele căruia Institutul a formulat în 2007 o plângere penală.

Mai multe detalii pe site-ul IICCMER: http://www.crimelecomunismului.ro/ro/presa/comunicate/noi_informatii_gheorghe_enoiu/