Lansare de carte: Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 şi 1950

Marţi, 1 noiembrie, ora 18.30, la Restaurantul Negresco (str. Stavropoleos nr. 3), are loc lansarea cărţii Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 şi 1950 de Lucian Boia.

Vor vorbi: Sorin Lavric, Gabriel Liiceanu şi Lucian Boia.

Invitat special: Victor Rebengiuc.

„De mai bine de douăzeci de ani, istorici de toate vârstele şi coloraturile sunt dominaţi de obsesia comportamentului public al intelectualilor români în secolul XX. S-a scris mult, mai ales de la înălţimea prezidiului unui complet de judecată morală, adesea fără a se putea administra toate probele unui dosar încâlcit, dar şi fără înţelegerea deplină a naturii umane. Dacă nu sunt consideraţi de-a dreptul factori cauzali în istorie, intelectualii sunt cel puţin datori cu atitudini exemplare. Însă atunci când, între 1930 şi 1950, membrii elitei intelectuale, odată cu societatea, trec prin mai multe schimbări de regim, adevărata miză a discuţiei este omenescul, cu toate nuanţele sale. Era nevoie, după un lung şir de tentative intransigente, dar neizbutite, de judecata fină a unui istoric precum Lucian Boia care să pondereze şi iacobinismul, şi îngăduinţa faţă de cei care, în numai două decenii, din cauza amalgamului de idei abstracte şi de orgolii personale, cad în capcanele istoriei.”

„Am zice că intelectualul, mai ales el, ar trebui să fie un om liber. Nu în­seamnă că şi este. E supus, ca oricine, conjuncturilor istorice şi presiunilor ideologice. Într-un fel sau altul, cariera lui e dependentă de Putere (cu atât mai mult într-un regim autoritar şi, fără doar şi poate, într-unul totali­tar). Nu puţini intelectuali au de altfel fascinaţia Puterii; se simt ei înşişi mai puternici, adăpostiţi la umbra ei. În tot cazul, intelectualul are o abilitate: aceea de a găsi de fiecare dată argumente potrivite pentru a justifica şi a se justifica. Mai ales atunci când i se pare că istoria şi-a dat verdictul. Pentru intelectual, glasul istoriei este irezistibil.“ (Lucian BOIA)

    Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Humanitas.

Memoria Cartierului Pantelimon

Un proiect interesant propus de Make a Point: „Din 3 noiembrie, la Make a Point ne-ntoarcem în vechiul Pantelimon – pornim pe firul istoriei şi căutăm, printre case de mahala şi falnice blocuri, poveştile oamenilor din cartier. Care erau înainte vreme acele momente de răgaz pe care azi le asociem timpului liber? Cât de mult a influenţat schimbarea configuraţiei urbane obiceiurile locuitorilor de la periferie?

Răspunsurile ni se relevă treptat, prin diferitele ipostaze cotidiene ale bucureşteanului de demult. Ca într-un joc de oglinzi, ele capătă consistenţă dintr-o serie de relatări istorice, fotografii re-compuse, imagini de arhivă şi mărturii orale.

Invitaţia se continuă cu o scurtă incursiune în patrimoniul construit al cartierului, ancorându-ne într-un prezent asupra căruia trebuie să decidem noi înşine. La final inventariem spaţiile de recreere ale periferiei într-un exerciţiu de imaginaţie în folosul comunităţii.

Nu uita să vii la Make a Point cu un lucru vechi care ţie îţi aduce aminte de cartier. Fie că este o fotografie de când erai mic sau un obiect drag - noi le vom expune în spaţiul Postăvăriei pe toată durata expoziţiei. Hai să scriem împreună istoriile periferiei!”

Vernisajul va avea loc în 3 noiembrie, ora 19.00, la Postăvăria Română, Şos. Morarilor nr. 1.

       Mai multe detalii despre proiect şi echipă la www.makeapoint.ro sau pe facebook.

Buzogány Dezső, Jánosi Csongor, A református egyház Romániában a kommunista rendszer első felében [Biserica Reformată din România în prima jumătate a regimului comunist]

Cartea (apărută în limba maghiară la Editura L’Harmattan din Budapesta) analizează, în 384 de pagini, istoria Bisericii Reformate din România în primele decenii de după cel de al doilea război mondial, punând accentul asupra a două procese penale – procesul grupării bethaniste din Oradea, şi cel al fostului episcop reformat Csiha Kálmán – desfăşurate în anii 1957-1958. Autorii prezintă cronologic şi principalele evenimente desfăşurate în istoria Eparhiei Reformate Ardelene în anii premergători celor două procese, încadrându-le, în felul acesta, în contextul social-politic şi religios al vremii.

Prezentarea celor două procese are la bază dosarele penale din Arhivele CNSAS, dar au fost avute în vedere şi alte surse, cum ar fi dosare din Arhiva Episcopală, procese verbale ale Consiliului Dirigent din Arhiva Eparhiei Reformate Ardelene, mărturii orale şi literatura de specialitate.

Cum au dispărut monarhiile din Europa de Est

Celor interesaţi de câteva posibile răspunsuri la această întrebare le recomand blogul Despre Demnitate unde sunt prezentate pe scurt cazurile Bulgariei, Ungariei, Iugoslaviei, Cehoslovaciei, Poloniei şi României.

„V-aţi pus vreodată această întrebare? Toată lumea ştie că Regele Mihai a fost forţat să abdice la 30 decembrie 1947. De la acest fapt istoric, oamenii, azi, comentează vrute şi nevrute.

Acest articol nu-şi propune să facă apologia monarhiei. Nu este un nou capitol de  dezbatere „Republică Constituţională” versus „Monarhie Constituţională”. Este doar o lecţie de istorie. Ordinea poveştilor care urmează este aleatorie.” 

Continuarea articolului pe blogul Despre Demnitate.

Conferinţă „Spectrele lui Dej”

Evenimentul are ca scop discutarea rolului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în istoria comunismului românesc în contextul împlinirii a 110 ani de la naşterea acestuia. O asemenea discuţie este mai mult decât necesară dat fiind faptul că acestui personaj central al istoriei comunismului românesc nu i-a fost dedicată încă o biografie exhaustivă. Conferinţa va analiza personalitatea/biografia liderului comunist, activitatea lui în perioada ilegalităţii şi ascensiunea sa în poziţia de lider absolut al Partidului Comunist. Totodată, vor fi supuse analizei şi cele mai importante aspecte ale funcţionării partidului-stat în perioada conducerii dejiste.

Conferinţa de faţă reprezintă o continuare a unui proiect similar organizat de IICCMER în colaborare cu Facultatea de Ştiinţe Politice (Universitatea Bucureşti) intitulat „Partidul Comunist Român (PCR) după 90 de ani: Experienţa comunismului în România, 10-11 mai 2011”.

Această iniţiativa se încadrează în demersurile recente (de ex. Conferinţa naţională Comunismul Românesc organizata de CNSAS şi Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”) de stabilire a unei comunicări permanente între cercetătorii şi instituţiile specializate în studierea comunismului. Scopul vizat este consolidarea unei reţele largi de colaborare trans-disciplinară în domeniul amintit pe care îl considerăm drept un imperativ pentru o mai buna coordonare si aprofundare a subiectelor presupuse de analiza fenomenului comunist.

Evenimentul va avea loc la sediul IICCMER, Alecu Russo 13-19, ap. 11.

     Pentru cei interesaţi redau mai jos programul conferinţei:

Conferinţă susţinută de Jean Delumeau la NEC

Miercuri, 26 octombrie 2011, ora 17.00 la Colegiul Noua Europă va avea loc conferinţa „La recherche du Paradis”, susţinută de Jean Delumeau.

Jean Delumeau este unul dintre cei mai cunoscuţi istorici contemporani, profesor onorific la College de France,  membru al Institut de France şi al Academie des Inscriptions et Belles Lettres.

Conferinta este co-organizată împreună cu Universitatea din Bucureşti, Fundaţia Culturală „Erbiceanu” şi Centrul de Istoria Imaginarului din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti.

Evenimentul va avea loc la Colegiul Noua Europă, Str. Plantelor 21, Tel: 021 307 99 10.

Un eveniment cultural de excepţie la Timişoara

La mulţi ani, Majestate!

Un personaj tragic, cum îl numesc unii, dar care a reprezentat pentru milioane de români în anii comunismului un reper şi speranţa în mai bine. Nu puţini sunt cei care au plecat în munţi şi şi-au dat viaţa cu speranţa că, mai devreme sau mai târziu, i se va face dreptate şi va reveni în fruntea ţării. Iar în ultimii 21 de ani a reuşit să fie un model de normalitate într-o societate confuză, cu un sistem de valori bulversat. A fost un creator de istorie şi indiferent ce vor spune unii sau alţii, locul lui în istorie va rămâne unul bine definit.

 Deşi sunt republican, îi urez Majestăţii Sale Regele Mihai „La mulţi ani, cu sănătate!”.

Conferinţă: Modernism and Terrorism

Seria de conferinţe publice „Cultura bate criza” revine la BCU în această toamnă. A noua conferinţă, intitulată Modernism and Terrorism, va avea loc joi, 27 octombrie 2011, cu începere de la ora 18:30, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. Invitat este profesorul Roger Griffin de la Universitatea Oxford Brookes, specialist în istorie modernă ale cărui opere extrem de originale despre fascism au fost traduse în mai multe limbi de circulaţie internaţională.

Proiectul este realizat de Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI) de la Universitatea din Bucureşti şi Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti (BCU). 

Mai multe detalii despre eveniment se pot obţine aici sau la culturabatecriza2011@gmail.com.

Lansare de carte: Avram Bunaciu. Biografie - reflecţii - corespondenţă

Joi, 27 octombrie 2011, orele 13.00, la Casa Titulescu, Şos. Kiseleff nr. 47, Bucureşti, va avea loc lansarea volumului Avram Bunaciu. Biografie - reflecţii - corespondenţă, îngrijit de Liviu Ţăranu (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii).

Evenimentul este organizat de Fundaţia Europeană „Titulescu” şi Editura Enciclopedică şi la el vor lua parte Kathrine Verdery, acad. Florin Constantiniu, fiica lui Avram Bunaciu, Doina Bunaciu. 

Avram Bunaciu (1909-1983) - a fost un jurist şi politician comunist. A fost implicat în procesele celor judecaţi după 1945 pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, precum şi în procesele politice şi în represiunea din anii stalinismului, ocupând funcţii de acuzator public şef (în care calitate a organizat Tribunalul Poporului din Cluj),  secretar general al Ministerului Afacerilor Interne (1945-1947). A ocupat, de asemenea, funcţiile de ministru de justiţie (1948-1949, 1957-1958), ministru de externe al României (1958-1961), secretar al Marii Adunări Naţionale (1954-1957), rector al Universităţii din Bucureşti (1952-1954).