Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Vasile Tivadar

S-a născut la 28 septembrie 1930 în comuna Rona de Jos, judeţul Maramureş. A absolvit o şcoală postliceală de contabilitate. După 5 ani în care s-a ascuns în munţi, a fost arestat la 9 martie 1953 şi condamnat la 20 de ani muncă silnică. A executat pedeapsa în închisorile: Sighet, Satu Mare, Jilava, Oradea, Aiud, Gherla, Lugoj, Galaţi, Salcia. A fost eliberat la 23 iunie 1964.

Vasile Tivadar ne-a părăsit joi, 24 octombrie.

Un interviu cu el realizat de Alin Mureşan, la 22 martie 2007, a fost publicat în volumul I al seriei „Experienţe carcerale în România comunistă”, Polirom, 2007. Din acest interviu redau un fragment:

Silviu Miloiu, Generalul Titus Gârbea. Memorial şi însemnări zilnice, vol. III

„Partea cea mai consistentă a acestor mărturii lăsate istoriei de general este constituită de Memorialul pe care a început să-l elaboreze în anul 1969 în contextul relaxării regimului politic românesc din a doua jumătate a deceniului al VII-lea şi de la începutul deceniului al VIII-lea. Primul caiet redactat de acesta şi numerotat III A a fost finalizat în 1970, iar activitatea de redactare a acestora va continua şi în următorii doi ani. Primul caiet conţine <cuvântul înainte>, pe care l-am redat aşa cum a fost conceput de autor, schema gândită de acesta memoriilor pe care le redacta cât şi o notă explicativă cu privire la modalitatea în care a fost concepută scrierea acestor memorii. Din schema memorialului aflăm că autorul a gândit redactarea amintirilor sale în trei părţi: partea I – primul război mondial, partea a II-a – perioada interbelică şi partea a III-a – al doilea război mondial. Titus Gârbea explică şi opţiunea sa în ceea ce priveşte elaborarea, mai întâi, a memoriilor sale din perioada celui de-al doilea război mondial: <s-a redactat începând cu această ultimă parte ca fiind cea mai importantă, iar evenimentele fiind mai proaspete în amintiri. Ulterior se va redacta partea a II-a – perioadă dintre cele două războaie şi apoi partea I – ce cuprinde amintiri din primul război mondial.>

Din păcate, cercetările noastre nu au dus la identificarea primelor două părţi ale memorialului şi nu excludem posibilitatea ca acestea să nu mai fi fost scrise niciodată. O posibilă explicaţie ar fi solicitarea venită din partea Marelui Stat Major de a redacta o lucrare cu caracter mixt pedagogic-metodologic-memorialistic cu privire la funcţia de ataşat militar, lucrare ce trebuia să răspundă la o serie de întrebări prestabilite, operă care a început să fie redactată în ajunul Crăciunului anului 1973 şi care probabil nu i-a mai lăsat timpul necesar să-şi finalizeze proiectul memorialistic. Din fericire, această lucrare acoperă memoriile generalului cu privire la perioada primului război mondial şi la perioada interbelică, reuşind astfel să suplinească absenţa din colecţiile Arhivelor Naţionale Istorice Centrale (fond Manuscrise, dosarele 2087-2096) a mărturiilor sale din aceste perioade.” Silviu Miloiu 

     Scurt portret al generalului 

Anne Quinney (ed.), Paris-Bucharest, Bucharest-Paris. Francophone writers from Romania

This collection of essays presents new research on the work of Romanian writers who chose French as a literary language. Romanian is itself, of course, a Romance language, and there is a long history of close Franco-Romanian ties. But given the complex and often multilingual cultural heritage of these writers–whose influences included German, Russian, and Ottoman–their contribution to French literature represents a unique hybrid form of francophonie. And yet unlike the literary production of former French colonies, this work has received little scholarly attention as a contribution to French literature. This book aims to rectify this situation. Focusing on the historical, cultural, and artistic links between France and Romania in the twentieth century from the standpoint of such figures as Tristan Tzara, Anna de Noailles, Panaït Istrati, Eugène Ionesco, Isidore Isou, and E.M. Cioran, the essays develop innovative and insightful perspectives with regard to the work of individual authors. The volume as a whole will thus serve to reshape prevailing conceptions of Francophone literary production and to expand fundamentally the conceptual boundaries of Francophone Studies.

Table of Contents

Lucian Maier, Comunismul românesc, o realitate discutată cinematografic

Cei intersaţi de comunismul românesc şi cinematografie pot descărca gratuit de pe site-ul Editurii LiterNet eseul lui Lucian Maier, Comunismul românesc, o realitate discutată cinematografic.

Despre acesta, Sebastian M. Ceolca scrie pe site-ul menţionat: „Eseul de faţă este un exemplu amănunţit al criticii practicate de autor, bazat pe metode teoretice de analiză a esteticii cinematografice - aici printr-o strînsă legătură între ideologie şi reprezentarea ei pe ecran. Pornind de la convingerea că realitatea este adesea deteriorată atunci cînd este trecută prin filtrul expunerii cinematografice (narativitate, reducţie, montaj - demersuri reprezentaţionale), criticul ne poartă într-o călătorie spre o mai bună înţelegere a funcţionării aparatului de filmat în relaţie cu propriile-i ambiţii de a fi receptat de către spectator, dar şi printr-o eventuală "manipulare" a lui.

 Astfel, Comunismul românesc, o realitate discutată cinematografic, nu-i doar un eseu apreciabil de consistent (aproape 50 de pagini, în care se întîlnesc pasaje relativ largi despre relaţiile socio-politice din acele vremuri, în tandem cu demersurile cineaştilor contemporani dezbătuţi), ori o exemplificare a poziţiei sale critice faţă de ideea de cinema pe care o aplică firesc, ci şi o lucrare care, odată (re)citită - atît de criticul de film, cît şi de orice alt consumator al textelor de gen -, funcţionează ca un plan apropiat al experienţei în direct a spectatorului cu logica practicării de cinema - atît în mod special (în măsura unei teme alese), cît şi în general.”

Fortul 13 Jilava - vizitare şi comemorare a legionarilor paraşutaţi de aviaţia militară a SUA

Federaţia Română a Foştilor deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti şi Fundaţia „Ion Gavrilă Ogoranu” organizează sâmbătă, 27 octombrie 2012, o vizită la Fortul 13 Jilava. La eveniment participă şi scriitorului Marcel Petrişor, fost deţinut politic şi preşedinte al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti.

Manifestarea va fi urmată în Valea Piersicilor de o ceremonie în memoria legionarilor paraşutaţi de aviaţia militară SUA între 1951-1953, executaţi de Securitatea comunistă la 31 octombrie 1953 în acest loc, împreună cu susţinătorii lor locali.

Pentru deplasare, organizatorii pun la dispoziţia celor interesaţi un autocar ce va pleca la orele 10,45 de pe str. Schitul Măgureanu.

Având în vedere regimul special al zonei de protecţie a penitenciarului Jilava, cei interesaţi să participe la eveniment sunt rugaţi să îi contacteze pe organizatori. Persoane de contact: responsabili proiect - Florin Dobrescu 0722749249, Alexandru Onofrei 0732153917, e-mail: ogoranu@gmail.com.

Expoziţia <„Memoria ca formă de justiţie”. Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet> la Sibiu

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România - Filiala Sibiu, Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu organizează expoziţia <„Memoria ca formă de justiţie”. Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet>. Expoziţia a fost realizată de Fundaţia Academia Civică Bucureşti – Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului.

    Expoziţia va fi vernisată miercuri, 24 octombrie 2012, ora 17.30 în curtea interioară a Primăriei Municipiului Sibiu şi va fi deschisă publicului până în 5 noiembrie.

Luminiţa Dumănescu, Familia românească în comunism

Lucrarea este rezultatul unui proiect postdoctoral desfăşurat de autoare la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca în perioada septembrie 2010 - august 2012, sub coordonarea profesorilor Traian Rotariu şi Ioan Bolovan

Având la bază mărturiile epocii, surse de natură sociologică, istorică, dar şi produsele istoriografice dedicate subiectului, lucrarea îşi propune să încerce o conturare a istoriei familiei româneşti în comunism.

Subiectul este unul extrem de delicat şi în această perioadă pot fi identificate multe din tarele societăţii actuale. Practic, în anii socialismului au fost minate bazele familiei tradiţionale în România, fenomenele de industrializare şi urbanizare care au definit, printre altele, procesul de comunizare, creând contextul necesar pentru ruperea cadrelor familiei tradiţionale şi naşterea unor noi tipuri familiale. Urbanizarea masivă, industrializarea abruptă şi educaţia de masă sunt cele trei principale cauze pe care autoarea le identifică drept generatoare ale noilor raporturi în cadrul familiei româneşti în perioada 1945-1989. Desigur, acestora li se adaugă multe altele care, în funcţie de context, au dat substanţă şi au particularizat diversele etape care au umplut cele aproape cinci secole de comunism românesc.

Cartea se adresează deopotrivă comunităţii ştiinţifice şi publicului larg. Oricine este interesat de o istorie a familiei în comunism „aşa cum a fost”, fără tuşuri dominante de alb sau negru, poate găsi o serie de răspunsuri în această carte.  Evident, o mie de alte posibile ipoteze, explicaţii şi răspunsuri vor fi rămas pe dinafară!

Cartea a apărut la Editura Presa Universitară Clujeană, cu sprijinul AFCN.

Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul acesteia.

Ediţia a VIII-a Salonului de carte POLEMOS - istorie, ştiinţe politice, securitate şi apărare

În perioada 24-27 octombrie 2012, la Galeria Artelor a Cercului Militar Naţional, va avea loc cea de-a VIII-a ediţie a Salonului de Carte „Polemos” - Istorie, Ştiinţe Politice, Securitate şi Apărare, eveniment care se înscrie între manifestările prin care Editura Militară marchează Ziua Armatei României.

Salonul va fi deschis de miercuri până vineri, între orele 11:00 şi 19:00, iar sâmbătă între orele 11:00 şi 16:00.

Deschiderea oficială va avea loc miercuri, 24 octombrie, la ora 13:00.

Salonul de carte „Polemos” este organizat de Editura Militară, în colaborare cu Societatea Scriitorilor Militari, cu sprijinul Cercului Militar Naţional, al Bibliotecii Militare Naţionale şi al Societăţii Editorilor din România.

În cadrul salonului vor fi lansate lucrări nou apărute, pe teme de istorie, politici şi strategii de securitate, studiul conflictelor etc., prezentate de personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice româneşti.

Intrarea este liberă.

Pentru cei interesaţi redau mai jos programul evenimentelor.

IICCMER începe căutarea săbiilor ascunse în Penitenciarul din Aiud

Marţi, 23 octombrie 2012, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) împreună cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT, Cluj-Napoca) lansează o campanie de cercetări arheologice în interiorul penitenciarului din Aiud destinată căutării, descoperirii şi recuperării săbiilor de patrimoniu ascunse în perimetrul clădirii de câţiva dintre deţinuţii politici, în perioada 1956-1960.

Începe astfel o intervenţie fără precedent destinată recuperării unor obiecte de tezaur de o valoare istorică, simbolică şi artistică inestimabilă.

În perioada regimului comunist, la Penitenciarul din Aiud au fost încarceraţi, începând din anul 1947, cadre militare ale fostei Armate Regale Române, în special generali şi ofiţeri superiori, cărora le-au fost confiscate săbiile, ordinele, medaliile şi decoraţiile militare, unele conferite chiar de monarhii României.

Aceste obiecte ceremoniale erau destinate dezasamblării şi topirii, pentru recuperarea metalului dar mai ales ca gest de distrugere a unor simboluri istorice şi culturale.

Riscându-şi viaţa, unii dintre deţinuţii politici au reuşit să salveze şi să ascundă în incinta închisorii un număr de aproximativ 90 de săbii deosebite, cu inscripţii şi reprezentări heraldice gravate sau reliefate.

Secretul acestor acţiuni a fost păstrat cu stricteţe de către cei implicaţi până după căderea regimului comunist. Primele declaraţii publice referitoare la aceste fapte au fost fost înregistrate în 1993.

Căutarea acestor obiecte de patrimoniu se va face pe baza mărturilor documentate şi planurilor provenite de la foştii deţinuţi politici care le-au ascuns (în prezent niciunul dintre aceştia nemaifiind în viaţă) şi a informaţiilor provenite de la foşti angajaţi ai penitenciarului.

Call for Papers: „Revista Arhivelor. Archives Review”, Issue # 2/2010

The editorial board of “Revista Arhivelor. Archives Review” is preparing issue # 2/2010.

Those interested in publishing in this new issue are kindly asked to send their articles/

studies/reviews/presentations no later than January 1, 2013 to one of the following e-mail addresses: publicatii.an@mai.gov.ro or revistaarhivelor@gmail.com, serbmarin@gmail.com or raducustancu@gmail.com.

This issue would be published entirely in foreign languages, therefore we ask the authors to submit their materials in one of the following languages: English or French or German.

“Revista Arhivelor. Archives Review” contains the following headings:

- “Archive Studies” (archival theory and practice);

- “Studies of History” (including paleography, diplomacy, museography, sigillography, heraldry, numismatics, miniature, and other special sciences related to history; the history studies focus on the records/documents use);

- “Restitutio” (the editing of unpublished documents);

- “Reviews, Bibliographical Notes”;

- “Addenda et corrigenda” (comprising scientific debates on articles and works in the field of history and archives);

- “Archival Studies in the World” (including presentations of various conferences, meetings, seminaries, manifestations, symposia, and so on).

The editorial conditions for publishing in the Revista Arhivelor. Archives Review are as follows: