Conferinţă şi lansare de carte despre foametea din Ucraina şi Rusia Sovietică, 1919-1923

Programul Conferinţei internaţionale „A Cross Disciplinary Exploration on Central and East-European”. 1st Annual Interdisciplinary Conference on Totalitarianism for PhD Students

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Centrul de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului (CSCP), Fundaţia Konrad Adenauer şi Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi organizează conferinţa „A Cross Disciplinary Exploration on Central and East-European Totalitarianism(s)”. 1st Annual Interdisciplinary Conference on Totalitarianism for PhD Students.
     Conferinţa se va desfăşura în zilele de marţi, 4 decembrie 2012, orele 9.00-20.00, şi miercuri, 5 decembrie 2012, orele 9.00-14.00, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în Corpul H (Casa Catargi), Sala H1, Bd. Carol I, nr. 11, Iaşi.

Vor participa doctoranzi preocupaţi de studiul totalitarismului, în particular de cel al comunismului, implicaţi în programe doctorale la Belgrad (University of Belgrade), Braşov (Universitatea „Transilvania”), Bucureşti (Universitatea din Bucureşti, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative), Budapesta (Central European University, „Eötvös Loránd” University), Chişinău (Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”), Cluj-Napoca (Universitatea „Babeş-Bolyai”, Institutul de Istorie „George Bariţiu”), Florenţa (European University Institute), Iaşi (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”), Londra (University College), Kiev (National University of „Kyiv-Mohyla Academy”), Poznan („Adam Mickiewicz” University) şi Vercelli (University of Oriental Piedmont).

Ion Bălan, Colectivizarea în Regiunea Bucureşti, 1950-1962, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2012

Volumul privind colectivizarea în Regiunea Bucureşti, editat de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, reprezintă o premieră pentru institut, prin faptul că pune în evidenţă documente care urmăresc desfăşurarea procesului de colectivizare într-o regiune (formă de organizare administrativ-teritorială existentă în România anilor 1950-1968, impusă după modelul sovietic) şi are menirea să completeze imaginea de ansamblu asupra fenomenului colectivizării, fenomen care a mai constituit obiectul publicării de către institut a unor culegeri de documente şi în anii anteriori, 2000, 2004, 2005 şi 2007.

Direcţia principală de analiză a constituit-o reacţia ţărănimii din Regiunea Bucureşti şi din structurile subordonate la presiunea autorităţilor comuniste de la centru şi din structurile locale, în privinţa organizării structurilor colectiviste şi impunerea cotelor obligatorii, ca şi modul în care a fost receptată şi analizată rezistenţa la colectivizare la nivelul conducerii centrale şi locale de partid şi de stat. Remarcăm, ca şi în cazul volumelor de documente publicate de institut în anii anteriori, faptul că politica represivă a autorităţilor de la nivel central dar şi local nu au avut o evoluţie constantă, a cunoscut urcuşuri şi coborâşuri, anii 1951-1952, respectiv 1959-1960 fiind anii de forţare a procesului de colectivizare, de presiune maximă asupra ţărănimii pentru ca anii 1953-1957 să fie anii unei oarecare relaxări în ceea ce priveşte procesul.

Timothy Snyder, Tărâmul morţii Europa între Hitler şi Stalin, Humanitas, 2012

Americanii consideră că al Doilea Război Mondial a fost „Războiul cel Drept”. Însă chiar înainte de a fi izbucnit, aliatul lor Stalin a împuşcat şi a înfometat milioane de cetăţeni sovietici şi nu s-a oprit din asta nici în timpul războiului. Deşi soldaţii americani au eliberat mai multe lagăre de concentrare, nu a au ajuns niciodată să vadă fabricile morţii, zonele în care sau petrecut masacrele şi locurile în care au fost înfometaţi atâţia oameni. În aceste locuri, Hitler şi Stalin au ucis pe scară largă civili. În doisprezece ani, pe un tărâm al morţii întins între Berlin şi Moscova, punând în practică politici de exterminare care nu aveau nimic de a face cu operaţiunile militare, regimul sovietic şi cel nazist au ucis 14 milioane de oameni. La sfârşitul războiului, tărâmurile însângerate au fost izolate de o cortină de fier, iar istoria lor a fost dată uitării.

În Tărâmul morţii, reputatul istoric Timothy Snyder oferă o inedită investigaţie asupra locurilor în care europenii au fost omorâţi cu milioanele şi o temeinică explicaţie a motivelor şi metodelor folosite de Hitler şi Stalin. El stabileşte locul şi cronologia istoriei Holocaustului, de care a fost responsabil Hitler, şi a Marii Terori, de care s-a făcut vinovat Stalin, prezintă pentru prima dată episoade uitate ale masacrelor naziste şi sovietice şi vine cu o nouă viziune asupra relaţiilor dintre cele două regimuri. Valorificând istoriografia problemei şi sursele primare create în toate limbile importante, Snyder acordă o atenţie specială şi mărturiilor care provin chiar de la victime: scrisori trimise celor de acasă, petice de hârtie aruncate din tren, însemnări zilnice descoperite asupra celor ucişi.

Temeinic documentată, profund umană şi fără să mai lase loc de interpretări, Tărâmul morţii este o lectură obligatorie pentru cei care caută să înţeleagă rostul principalei tragedii a epocii moderne.

     Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Humanitas.

O nouă conferinţă din seria „Poveşti din Bucureşti”. Tema: Oameni şi locuri din Bucureştiul evreiesc

O nouă conferinţă din seria „Poveşti din Bucureşti, organizată de Arhivele Naţionale, Serviciul Municipului Bucureşti, va avea loc luni 3 decembrie 2012, ora 11 la „Caru cu bere”. Tema va fi „Oameni şi locuri din Bucureştiul evreiesc”, iar invitaţi vor fi: Anca Ciuciu (Universitatea Bucureşti) şi Felicia Waldman (Universitatea Bucureşti).

Vladimir Tismăneanu, Lumea secretă a nomenclaturii. Amintiri, dezvăluiri, portrete, Humanitas, 2012

„Ştim foarte puţin despre acel grup social şi, dacă vreţi, chiar cultural numit nomenclatura comunistă. Era vorba de o societate cvasisecretă, cu riturile, codurile, simbolurile, nostalgiile şi, nu mai puţin important, privilegiile sale.

Cartea de faţă nu este o lucrare sociologică de tip tradiţional, cu analize de cauze, dinamici şi efecte. Este vorba aici de propriile mele experienţe în interiorul unui grup pe care am ajuns să-l cunosc, îndrăznesc să cred, foarte bine. Un microcosm politic şi psihologic, numit de mine cândva micul Bizanţ roşu. Cititorul, pe care-l invit să mă însoţească în acest voiaj într-o lume stinsă, dar ale cărei ramificaţii rămân atât de prezente, va găsi în carte deopotrivă recuperări istorice, demitizări politologice, secvenţe portretistice, un efort de explicaţie şi o mărturisire.

Nu alegem în ce mediu social şi intelectual ne naştem. Este un dat ontologic pe care ţi-l asumi şi la care te raportezi, pe cât posibil, cu sinceritate, onestitate şi realism. Eu m-am născut într-o familie a stângii marxiste. Aşa cum un credincios se consideră catolic, protestant, ortodox, musulman, părinţii mei se considerau marxişti. A-i întreba ce religie au, a le atribui o apartenenţă etnică ar fi fost în ochii lor o desfigurare a identităţii...“ (Vladimir Tismăneanu)

Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Humanitas.

Lansare de carte şi proiecţie de film „Experienţe carcerale în România comunistă”

În 2007, în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România a demarat proiectul „Experienţe carcerale în România comunistă”, care şi-a propus: realizarea de interviuri cu foşti deţinuţi politici; publicarea unor volume de mărturii în care să fie prezentate abuzurile, torturile şi tratamentele inumane aplicate duşmanilor politici şi de clasă, în timpul perioadei 1945-1989; constituirea unei arhive audio-video cu materiale ce pot fi utilizate în cadrul unor viitoare muzee sau în procesul didactic; realizarea de studii şi articole ştiinţifice.

După 5 ani, proiectul a ajuns la final. Rezultatul: peste 190 de interviuri realizate în toate judeţele ţării şi în Bucureşti; 143 de interviuri publicate în 6 volume la Editura Polirom.

Cei interesaţi sunt invitaţi să participe la un eveniment prilejuit de încheierea proiectului, ocazie cu care se va prezenta şi un film documentar de 25 de minute având ca subiect detenţia politică în România comunistă.

Evenimentul va avea loc marţi, 27 noiembrie, ora 17.00, la Uniunea Scriitorilor din România (Calea Victoriei nr. 115)

     Vor lua cuvântul: Octav Bjoza, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Virgiliu Ţârău, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Dinu Zamfirescu (preşedintele Consiliului Ştiinţific al IICCMER), Cosmin Budeancă (IICCMER).

IICCMER aduce la Târgul de carte Gaudeamus un muzeu al dictaturii comuniste

Prezent pentru prima dată la târgul internaţional de carte Gaudeamus, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc îşi transformă spaţiul expoziţional într-un muzeu al dictaturii comuniste.

În perioada 21 – 25 noiembrie, vizitatorii standului IICCMER, situat la etajul 1, Pavilionul Central Romexpo, vor avea parte de o experienţă inedită - o călătorie în timp, în trecutul recent al României, în inima sistemului concentraţionar comunist, unde vor putea fi martorii sistemului de teroare instituit în perioada 1945-1989.

Cei care vor trece pragul standului IICCMER vor putea vedea cum arăta interiorul unei celule de penitenciar şi o groapă comună în care erau aruncate trupurile opozanţilor regimului comunist, executaţi sumar de către Securitate.

Evenimente/Lansări de carte cu tematică de istorie recentă la „Târgul internaţional de carte Gaudeamus 2012”, 21-25 noiembrie 2012

Miercuri, 21 Noiembrie 2012

Nivel 7.70 - SPAŢIUL DE EVENIMENTE

12.30-14.00: Lansarea volumului: „Unde sunt cei care nu mai sunt”- antologie bilingvă (română-franceză) de poezie penitenciară realizată de Paula Romanescu

Nivel 0.00:19, 20 - STAND REPUBLICA MOLDOVA

14.00: Lansarea cărţii: "Gând şi Cuvânt: cugetări ale personalităţilor din Basarabia (1940 - 2012). 3000 de reflecţii la 300 de subiecte, exprimate de peste 100 de personalităţi", Editura Epigraf.
Prezintă: Ion Ciocanu, doctor în filologie, Vlad Pohilă, publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova

Nivel 0.00:13

14.00: Lansarea volumului "Ce i-a spus evreul N. Steinhardt călugurului-creştin N. Steinhardt şi viceversa", autor Teşu Solomovici, Editura Teşu

Conferinţa „Refuzul totalitarismului. Corneliu Coposu între comunism, neocomunism şi creştin-democraţie”

Marţi, 20 noiembrie 2012, ora 17.00, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memora Exilului Românesc organizează conferinţa „Refuzul totalitarismului. Corneliu Coposu între comunism, neocomunism şi creştin-democraţie”, la Librăria Bastilia (Piaţa Romană nr. 5), cu ocazia comemorării a 17 ani de la dispariţia omului politic.

Conferinţa, moderată de Dinu Zamfirescu, preşedinte al Consiliului Ştiinţific al IICCMER, îi va reuni pe Ion Caramitru (actor, fost ministru al Culturii), Virgiliu Ţârău (membru al CNSAS), Tudor Călin Zarojanu (jurnalist) şi Vartan Arachelian (jurnalist şi scriitor). La eveniment vor participa şi doamnele Rodica şi Flavia Coposu, surorile regretatului om politic.

Corneliu Coposu s-a născut la 20 mai 1914, în comuna Bobota, jud. Sălaj, şi a decedat la 11 noiembrie 1995, în Bucureşti. Absolvent de Drept al Universităţii din Cluj, Corneliu Coposu şi-a început ascensiunea politică la sfârşitul anilor ’30, când avea să devină secretar al liderului PNŢ, Iuliu Maniu. În primul guvern Sănătescu (23 august-6 noimbrie 1944) a fost director de cabinet la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, iar anul următor a devenit preşedinte al filialei PNŢ Sălaj. Arestat în 1947 a fost deţinut până în 1955 fără a primi vreo condamnare. Abia în 1955, autorităţile comuniste îi vor intenta un proces, fiind condamnat prin sentinţa nr. 876/1955 a Tribunalului Militar Bucureşti la 15 închisoare pentru „activitate intensă contra clasei muncitoare”. A trecut prin închisorile militare Malmaison şi Uranus, prin penitenciarele Văcăreşti, Piteşti, Craiova, Jilava, Gherla, Aiud, Sighet şi Râmnicu Sărat, şi prin lagărele Ghencea, Canal şi Popeşti-Leordeni. A fost eliberat la 9 iulie 1962 cu domiciliu obligatoriu în comuna Rubla, lângă Brăila.

Viaţa şi activitatea sa au stat sub semnul respingerii tentaţiei totalitariste a secolului trecut. În întreaga sa carieră, Corneliu Coposu a refuzat comunismul, alegând drept crez politic valorile democraţiei liberale.

Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.