Lansarea oficială a filmului „Poarta Albă”, în regia lui Nicolae Mărgineanu

Cel mai recent lungmetraj de ficțiune semnat de regizorul Nicolae Mărgineanu, „Poarta Albă”, va putea fi văzut pe marile ecrane din data de 17 octombrie 2014. Filmul „Poarta albă” este inspirat din fapte reale și descrie ororile din timpul construirii Canalului Dunăre - Marea Neagră. Este o poveste despre prietenie și solidaritate într-un univers întunecat și nedrept, o poveste despre speranță.

Filmul urmărește viața a doi studenți care, odată ajunși în lagărul morții ca deportați politici își dau seama că munca forțată la Canal nu are scopul construirii unei căi de transport între Dunăre și Marea Neagră ci crearea unui loc al suferinței organizate, unde cei indezirabili regimului comunist trebuie exterminați.

Scenariul este semnat de Nicolae Mărgineanu și de Oana Cajal și este inspirat în parte de cartea de mărturii „Vărul Alexandru”, scrisă de Adrian Oprescu și de cartea „Tortura pe înțelesul tuturor”, de Florin Constantin Pavlovici. La baza filmului au stat și mărturiile mai multor persoane care au fost închise în lagărele de muncă forțată de pe Canalul Dunare - Marea Neagră.

Distribuția filmului reunește actori precum Cristian Bota, Sergiu Bucur, Bogdan Nechifor, Marius Turdeanu, Mihai Bica, Tudor Smoleanu, Radu Bânzaru, Constantin Cojocaru, Virgil Aioanei, Ion Besoiu, Eugen Cristian Motriuc, Maria Ploae, Oana Mărgineanu.

Filmul va fi lansat oficial în data de 16 octombrie 2014, la Cinema Studio București, începând cu ora 19:00. 

Informații preluate de pe site-ul Artline.

Festivalul internaţional „Vieţi paralele - Secolul 20 văzut prin ochii Poliţiilor Politice”

Teatrul Odeon are plăcerea să anunţe Festivalul internaţional "Vieţi paralele - Secolul 20 văzut prin ochii Poliţiilor Politice", 11-13 octombrie, ora 19.30, Sala Studio

Vieţi paralele - secolul 20 prin ochii Poliţiilor Politice este un proiect al Festivalului Internațional de Teatru Divadelná Nitra din Slovacia care aduce împreună artişti, co-producători şi instituții partenere din şase țări: Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia. Artişti din țări ale fostului bloc comunist au creat şase spectacole de teatru pornind de la studiul unor materiale ce au aparţinut fostelor poliții secrete. Toate spectacolele au fost prezentate pentru prima oară la Festivalul Internațional de Teatru Divadelná Nitra, între 27 septembrie și 2 octombrie 2013. Pe parcursul anului 2014, fiecare co-producător organizează pentru publicul său local un festival în care invită cel puțin alte două producții realizate în cadrul acestui proiect interdisciplinar şi internaţional.

În perioada 11-13 octombrie, în cadrul festivalului organizat la Bucureşti, la Teatrul Odeon, vor fi prezentate spectacolele: Eu şi dosarul meu - Teatrul de Stat din Dresda (Germania) - sâmbătă, 11 octombrie, Toufar - Jocurile torturii - Teatrul Naţional de Operă din Praga (Cehia) - duminică, 12 octombrie şi Tipografic Majuscul - coproducţie dramAcum şi Festivalul Internaţional de Teatru de la Nitra în parteneriat cu Teatrul Odeon, programat luni, 13 octombrie. Toate reprezentaţiile vor avea loc la Sala Studio, de la ora 19.30.

Detalii despre spectacole mai jos.

Masă rotundă pe tema: 70 de ani de la 23 august 1944. Semnificații politice și concluzii istorice

      Miercuri, 24 septembrie 2014, Centrul de Studii Ruse și Sovietice „Florin Constantiniu” dn cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului organizează masa rotundă cu tema „70 de ani de la 23 august 1944. Semnificații politice și concluzii istorice”

Apariție editorială: Memoria - Revista gândirii arestate, nr. 2-3/2014 (87-88)

A apărut numărul dublu 2-3/2014 (87-88) din Memoria - Revista gândirii arestate. Pentru cei interesați redau mai joc cuprinsul.

Apariție editorială: Sergiu Soica, Eparhia Greco-Catolică de Oradea și Securitatea în anul 1948

A apărut la editura Mega din Cluj-Napoca volumul semnat de Sergiu Soica, Eparhia Greco-Catolică de Oradea și Securitatea în anul 1948.

Lucrarea abordează istoria Eparhiei Greco-Catolică din oraşul de pe Criş şi destinele preoţilor din această zonă, în anul desfiinţării acestui cult. Pe lângă partea consistentă de analiză a evenimentelor din acel an, în partea a doua sunt prezentate 76 de documente care ilustrează modul în care aparatul de represiune comunist s-a raportat la preoţii şi enoriaşii greco-catolici. Pentru credinţa lor, 54 de preoţi de pe raza Episcopiei de Oradea, în frunte cu episcopul, au ajuns în închisorile comuniste, unde 8 dintre ei au și decedat: Baliban Teofil (Beiuş), Boca Mihai (Oradea), Borz Ilie (Drighiu), Fanea Victor (Sâncrai), Episcopul Valeriu Traian Frenţiu (Oradea), Gherman Mihai (Tarcea), Maghiar Augustin (Oradea), Şuta Vasile (Cig).

Iar cei care au supraviețuit detenţiei, au făcut-o după executarea unor pedepse mari:  Episcopul Hirţea Iuliu - 11 ani şi 7 luni; pr. Raţiu Alexandru (Oradea) - 14 ani; pr. Rotaru Mihai (Drăgeşti) - 13 ani şi 8 luni; canonicul Tămâian Coriolan (Oradea) - 12 ani şi 4 luni; economul Mangra Gheorghe (Academia Teologică Română-Unită - Oradea) - 5 ani şi 2 luni.

O prezentare mai amplă a cărții poate fi găsită aici.

Lista tristeții (foști deținuți politici care ne-au părăsit) - Oana Orlea (Maria Ioana Cantacuzino)

La 23 iulie s-a stins din viață la Maignelay-Montigny, în Franța, prozatoarea Oana Orlea (Maria Ioana Cantacuzino).

S-a născut la 21 aprilie 1936 în Bucureşti. A fost fiica aviatorului Constantin (Bîzu) Cantacuzino şi a Ancăi Diamandi (n. Cantacuzino) și nepoată a lui George Enescu.

A fost arestată la 11 iunie 1952, ca elevă în clasa a X-a, sub acuzaţia de „uneltire contra regimului. A ținut ședințe și a răspândit manifeste contra regimului”. A fost internată administrativ pentru 48 de luni. A executat detenția în închisorile Centrul de Triere București, Jilava, Pipera, Târgșor, Mislea. A fost eliberată după 2 ani și 11 luni.

După eliberare a lucrat ca ajutor de sudor pe un şantier din Bucureşti (1955-1956), taxatoare la IRTA (1959-1960), şamponeză la Cooperativa Higiena (1962-1965) etc. A fost rearestată în 1960, în legătură cu un atac săvârşit în septembrie 1959 asupra unui furgon al Băncii Naţionale din Bucureşti („operaţiunea Ioanid”) şi reţinută două luni la Miliţia Capitalei. În 1965 a absolvit cursurile Liceului „I.L. Caragiale” din Bucureşti, secţia fără frecvenţă.

În a doua parte a anilor ’60 a publicat proză scurtă și romane. În noiembrie 1980 s-a stabilit în Franţa, ţară în care a solicitat şi obţinut azil politic.

Este cunoscută mai ales pentru volumul memorialistic Les Anées volées - dans le Goulag roumain à seize ans, publicat în 1991 la editura Seuil, tradus în limba română în același an cu titlul Ia-ți boarfele și mișcă!, și publicat la Editura Cartea Românească (ediția a II-a la Editura Compania în 2008).

Informații preluate din Ziarul de Iași (și fotografia), fișele matricole penale din Arhiva Administrației Naționale a Penitenciarelor și România Literară (unde cei interesați pot găsi un articol mai amplu).